712 matches
-
psihologice intervine conștiința reflexivă, educația, cultura, experiența de viață, aptitudinile etc. Față de aceste aspecte, se poate spune că normalitatea psihică este rezultatul acordului de adaptare a individului, în sensul de „acceptare”, la condițiile vieții trăite de acesta. În mod analog anormalitatea psihică este consecința conflictului, a dezacordului exprimat de individ prin slăbirea sau pierderea capacităților sale de adaptare, căreia se adaugă inadaptarea finală a acestuia la condițiile vieții 1 trăite. Din aceste considerente, atât normalitatea, cât și anormalitatea psihică semnificația unor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În mod analog anormalitatea psihică este consecința conflictului, a dezacordului exprimat de individ prin slăbirea sau pierderea capacităților sale de adaptare, căreia se adaugă inadaptarea finală a acestuia la condițiile vieții 1 trăite. Din aceste considerente, atât normalitatea, cât și anormalitatea psihică semnificația unor atribute entologice ale persoanei umane. Acestea le deosebesc de natura normalității și anormalității biologice care rămân înscrise în ordinea raporturilor sferei somatice cu mediul fizic extern. Am analizat mai sus aspectele legate de natura personalității și raportul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pierderea capacităților sale de adaptare, căreia se adaugă inadaptarea finală a acestuia la condițiile vieții 1 trăite. Din aceste considerente, atât normalitatea, cât și anormalitatea psihică semnificația unor atribute entologice ale persoanei umane. Acestea le deosebesc de natura normalității și anormalității biologice care rămân înscrise în ordinea raporturilor sferei somatice cu mediul fizic extern. Am analizat mai sus aspectele legate de natura personalității și raportul dintre normal și patologic. Vom analiza în continuare aspectele diferențiate ale acestui raport, în ceea ce privește sfera somatică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
extern. Am analizat mai sus aspectele legate de natura personalității și raportul dintre normal și patologic. Vom analiza în continuare aspectele diferențiate ale acestui raport, în ceea ce privește sfera somatică și sfera vieții psihice a persoanei umane. Aspectele comparative ale normalității și anormalității în sfera somatică și viața psihică O analiză atentă a normalității și anormalității pune în evidență diferențe calitative importante și specifice în ceea ce privește sfera somatică și sfera vieții sufletești. Deși medicina este cea care fixează Boala ca obiect de studiu, evaluarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
normal și patologic. Vom analiza în continuare aspectele diferențiate ale acestui raport, în ceea ce privește sfera somatică și sfera vieții psihice a persoanei umane. Aspectele comparative ale normalității și anormalității în sfera somatică și viața psihică O analiză atentă a normalității și anormalității pune în evidență diferențe calitative importante și specifice în ceea ce privește sfera somatică și sfera vieții sufletești. Deși medicina este cea care fixează Boala ca obiect de studiu, evaluarea și înțelegerea anormalității considerată din acest punct de vedere ca „proces patologic” exclusiv
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
somatică și viața psihică O analiză atentă a normalității și anormalității pune în evidență diferențe calitative importante și specifice în ceea ce privește sfera somatică și sfera vieții sufletești. Deși medicina este cea care fixează Boala ca obiect de studiu, evaluarea și înțelegerea anormalității considerată din acest punct de vedere ca „proces patologic” exclusiv, ridică serioase probleme în ceea ce privește explicarea și înțelegerea medicală atât a bolii somatice cât și a bolii psihice. Vom încerca să analizăm în continuare acest aspect. Diferențele calitative între „bolile somatice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vizează atât raporturile individului cu lumea cât și cu sine însuși. În prima situație avem de-a face cu o înstrăinare de lume, în cea de-a doua, cu o înstrăinare de sine. Caracteristica fundamentală a bolii psihice, considerată ca anormalitate, o reprezintă alienarea persoanei respective. Ea se manifestă prin ruperea contactului vital cu realitatea (E. Minkowski) sau prin pierderea continuității inteligibile dintre bolnavul psihic și lume. Bolnavul psihic este parțial conștient sau, dimpotrivă, ignoră complet faptul de a fi bolnav
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Minkowski) sau prin pierderea continuității inteligibile dintre bolnavul psihic și lume. Bolnavul psihic este parțial conștient sau, dimpotrivă, ignoră complet faptul de a fi bolnav, nefiind capabil să recunoască schimbarea patologică a stării sale de normalitate psihică. Conștiința propriei sale anormalități nu este recunoscută decât în situații foarte puține, când tulburările sunt de intensitate redusă și nu afectează conștiința de sine sau nu modifică sistemul personalității. Din acest motiv, în majoritatea cazurilor, bolnavii psihici nu solicită și nici nu acceptă intervenția
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale stării de conștiință, dificultăți majore de adaptare, tulburări de comportament etc. 3) Analiza comparată între boala somatică și boala psihică Pe baza celor expuse succint mai sus, vom încerca să facem o analiză comparată între cele două tipuri de anormalitate: somatică și psihică. Boala somatică, din perspectiva gândirii medicale, este o tulburare biologică complexă, caracterizată prin alteralitatea manifestată prin procesul patologic. Boala psihică, din perspectiva gândirii psihopatologice, este o experiență ontologică a alienării persoanei umane. Diferențele dintre cele două forme
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și psihică. Boala somatică, din perspectiva gândirii medicale, este o tulburare biologică complexă, caracterizată prin alteralitatea manifestată prin procesul patologic. Boala psihică, din perspectiva gândirii psihopatologice, este o experiență ontologică a alienării persoanei umane. Diferențele dintre cele două forme de anormalitate sunt reproduse în tabelul de mai jos. Tipul de anormalitate Boala somatică Boala psihică Are reprezentare spațială în raport cu schema corporală/imaginea de sine. Nu are reprezentare spațială, dar afectează imaginea de sine. Este recunoscută și acceptată ca alteralitate. Nu este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburare biologică complexă, caracterizată prin alteralitatea manifestată prin procesul patologic. Boala psihică, din perspectiva gândirii psihopatologice, este o experiență ontologică a alienării persoanei umane. Diferențele dintre cele două forme de anormalitate sunt reproduse în tabelul de mai jos. Tipul de anormalitate Boala somatică Boala psihică Are reprezentare spațială în raport cu schema corporală/imaginea de sine. Nu are reprezentare spațială, dar afectează imaginea de sine. Este recunoscută și acceptată ca alteralitate. Nu este recunoscută și nici acceptată ca alteralitate. Este trăită ca suferință
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nebunia, depășește cu mult sfera bolii psihice. Dincolo de aspectele sale pur medicale, aceasta se înfățișează ca un domeniu mult mai larg și mai nuanțat al naturii persoanei umane. În sensul acesta, din perspectiva unei viziuni antropologice, atât normalitatea cât și anormalitatea ființei umane se înfățișează ca ipostaze egal posibile de a fi ale Persoanei umane. Din acest motiv ele nu trebuiesc considerate și înțelese ca fiind „situații contradictorii” ci ele trebuiesc considerate și înțelese ca fiind „situații complementare”. Opoziția „normal/patologic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
medical. El are în primul rând un caracter metodic și didactic de înțelegere și explicare a stării de sănătate și a bolii, prin care starea de boală psihică se opune conceptual stării de sănătate mintală. Dar, atât normalitatea cât și anormalitatea nu pot fi reduse exclusiv la conceptele de sănătate și boală. Conținutul lor este mult mai larg, mult mai nuanțat ca semnificații. Punctul de vedere medico-psihiatric opune „boala” stării de „sănătate”. Punctul de vedere antropologic, din perspectiva reflecției filozofice, cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de sănătate și boală. Conținutul lor este mult mai larg, mult mai nuanțat ca semnificații. Punctul de vedere medico-psihiatric opune „boala” stării de „sănătate”. Punctul de vedere antropologic, din perspectiva reflecției filozofice, cu caracter lărgit, „nu vede” între normalitate și anormalitate o opoziție, ci, așa cum spuneam, o complementaritate ca expresie a naturii dialectice a persoanei umane. Ambele stări nu sunt decât ipostaze ontologice, egal posibile, de „a fi” ale persoanei umane. Acest punct de vedere ne obligă să revizuim și să
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afirma pe sine” (în cazul normalității psihice) sau se poate „nega pe sine” (în cazul nebuniei). În ambele situații, atât „afirmarea” cât și „negarea” apar ca forme de autodeterminare ale ființei umane. Admițând acestea, rezultă că atât normalitatea, cât și anormalitatea, respectiv în cazul situației la care ne referim, sănătatea mintală și nebunia sunt atât forme de organizare, cât și modalități de a fi ale persoanei umane. Fiecăreia dintre acestea îi corespunde o anumită „ordine specifică” ce rezultă din natura dialectică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fi ale persoanei umane. Fiecăreia dintre acestea îi corespunde o anumită „ordine specifică” ce rezultă din natura dialectică a ființei umane. Din acest motiv ele sunt complementare. Faptul de a fi complementare, presupune că atât normalitatea (sănătatea mintală), cât și anormalitatea (nebunia) provin din aceeași sursă comună care există ca potențialitate în ființa umană. Dar această potențialitate, cu caracter de „energie psihică” ce le cuprinde pe amândouă, nu poate fi decât starea de neutralitate, care există ca potențialitate, dar se manifestă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
umană. Dar această potențialitate, cu caracter de „energie psihică” ce le cuprinde pe amândouă, nu poate fi decât starea de neutralitate, care există ca potențialitate, dar se manifestă în act fie ca normalitate când „se afirmă pe sine”, fie ca anormalitate când „se neagă pe sine”, respectiv fie ca sănătate mintală, fie ca nebunie. Acest punct de vedere care depășește cadrul psihiatriei clinice este propriu psihopatologiei care urmărește „să vadă” dincolo de fenomenele psihice morbide, semnificația interioară a nebuniei ca trăire sufletească
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca nebunie. Acest punct de vedere care depășește cadrul psihiatriei clinice este propriu psihopatologiei care urmărește „să vadă” dincolo de fenomenele psihice morbide, semnificația interioară a nebuniei ca trăire sufletească interioară. Să încercăm să explicăm acest lucru. Atât normalitatea cât și anormalitatea le surprindem prin manifestările lor exterioare. Ele reprezintă, așa cum spuneam, organizarea, dar și modul de a fi al persoanei umane. Și într-un caz și în altul, persoana se manifestă prin conduite, acțiuni, reacții, comportamente, comunicare, model de gândire etc.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și modul de a fi al persoanei umane. Și într-un caz și în altul, persoana se manifestă prin conduite, acțiuni, reacții, comportamente, comunicare, model de gândire etc. Fiecare dintre acestea sunt însă caracteristice atât pentru normalitate, cât și pentru anormalitate. În ce constau ele? Plecând de la observația clinică a bolnavilor psihici, psihiatria delimitează, definește, descrie și clasifică „formele anormalității” dându-le o denumire și atribuindu-le o anumită semnificație specifică. În acest proces, de elaborare mintală, se pleacă de la „limbajul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conduite, acțiuni, reacții, comportamente, comunicare, model de gândire etc. Fiecare dintre acestea sunt însă caracteristice atât pentru normalitate, cât și pentru anormalitate. În ce constau ele? Plecând de la observația clinică a bolnavilor psihici, psihiatria delimitează, definește, descrie și clasifică „formele anormalității” dându-le o denumire și atribuindu-le o anumită semnificație specifică. În acest proces, de elaborare mintală, se pleacă de la „limbajul suferinței”, al alteralității, reprezentat prin „simptomele clinice”. Simptomatologia clinică, dincolo de aspectul formal al fenomenelor psihice morbide (așa cum sunt ele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clinice”. Simptomatologia clinică, dincolo de aspectul formal al fenomenelor psihice morbide (așa cum sunt ele exprimate de bolnav și cum sunt ele percepute de medic), la care de altfel psihiatria se limitează, fără a merge mai departe, sunt purtătoarele semnificației stării de anormalitate psihică ale nebuniei, considerată ca boală psihică. Reflecția filozofică este însă singura care poate „vedea” dincolo de formele obiectivate, sensurile adânci, ascunse ale transformărilor naturii ființei umane. „Simptomele” bolii psihice sunt expresia obiectivată a transformării structurilor Normalității în fenomenele psihice morbide
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
considerată ca boală psihică. Reflecția filozofică este însă singura care poate „vedea” dincolo de formele obiectivate, sensurile adânci, ascunse ale transformărilor naturii ființei umane. „Simptomele” bolii psihice sunt expresia obiectivată a transformării structurilor Normalității în fenomenele psihice morbide specifice stării de anormalitate. Prin aceasta ele sunt expresia „negării de sine”, a negativității naturii sufletești a persoanei umane 5. Dar simptomele care exprimă fenomenele psihice morbide nu sunt reductibile numai la „negarea normalului”, ci, în egală măsură, ele vor „înlocui normalul cu anormalul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reductibile numai la „negarea normalului”, ci, în egală măsură, ele vor „înlocui normalul cu anormalul”, prin urmare se vor substitui Normalității. Prin aceasta ele exprimă o restructurare a ordinii interioare a ființei umane, o înlocuire a „ordinii normalității” cu „ordinea anormalității”. Gândind în felul acesta simptomatologia clinico-psihiatrică, vom descoperi că „simptomele bolii psihice” reprezintă materialul din care, din punct de vedere epistemologic, se constituie „discursul (contextul) alteralității” sau al „negativității ființei umane”. Simptomul depășește astfel cadrul criteriologic al delimitării medico-psihiatrice a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lărgit o veritabilă „semiotică epistemică” a nebuniei. Dar, din această perspectivă, „semiotica nebuniei” iese din cadrele „semiologiei clinico-psihiatrice” constituind, așa cum spuneam mai sus, contextul epistemologic al unei antropologii psihopatologice explicative care justifică statutul psihopatologiei ca domeniu de cunoaștere specific al anormalității psihice. 2. Domeniul psihopatologiei Istoricul și cadrul problemei Psihopatologia ca știință constituit recent în sfera disciplinelor psihologice. Înțelegerea sensului și a scopului urmărit atât de psihopatologie, cât și de psihiatrie este strâns legat de cunoașterea evoluției istorice a psihologiei. Cuvântul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
morala, pedagogia și psihologia, iar în ceea cea de-a doua grupă se situează medicina somatică și psihiatria. Un loc aparte între acestea va fi ocupat de psihanaliză care, într-o formă sintetică, preia elemente de la fiecare urmărind să explice anormalitatea și să ofere soluții terapeutice în aceste situații. Psihopatologia se constituie abia acum ca disciplină de sine stătătoare, la confluența întâlnirilor interdisciplinare ale „umanului”. Ea va prelua obiectul de la psihiatrie, modelul de gândire și metodele de la psihologie și filozofie, iar
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]