61,850 matches
-
obligat a-și vinde “voluntar” de această dată trupul (pe ritmuri de excitantă și demolatoare, totdeodată, manea anti-Eminescu, anti-Bach) exact ca pe o însângerată ofrandă păgână adusă noului zeu planetar androgin ... De aici și până la dictatura totală asupra umanității în ansamblu nu mai rămâne decât un unic pas de o irelevanță de-a dreptul înfiorătoare. Exacerbarea fără temei a valorii status-ului social al Persoanei și influența nefastă a verbului „a avea” asupra destinului întregii omeniri contemporane în defavoarea sensului complex al
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_noua_conjugar_magdalena_albu_1389785006.html [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
număr de ani în urmă. Analiza plastică și semantico-estetică a acestei lucrări, urmând chenarul schițat mai sus, se poate rezuma astfel: 1. La palierul asemănării, reușita sculptorului este frapantă. Ea ne oferă un G. I. Tohăneanu recognoscibil nu doar în ansamblu și în suprafață, ci și în detalii și în profunzimea înfățișării sale. Nota distinctivă fundamentală este cerebralitatea, realizată, plastic, mai întâi, prin verticalitatea puțin înclinată a craniului, determinată, la rându-i, parcă, de clar perceptibila (și cât de sugestiva!) lui
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1401251215.html [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
prin legi severe, precum și cea a precizării comportării decente prin coduri morale de inspirație religioasă. (De exemplu: regulile confucianiste, respectiv Decalogul mozaic, preluat și adaptat de creștinism.) Cu certitudine că pildele oferite de viața și opera Mântuitorului, bazele creștinismului în ansamblul lor, au însemnat un imens câștig în plan moral pentru om. Lucrul acesta se datorează acțiunii convergente a doi factori: a. Recreerea conceptului de morală prin adâncirea conținutului și extinderea fără precedent a sferei sale, în urma lucrării divine efectuate de
MIZERABILISMUL OMULUI MODERN de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_mizerabilismul_omului_george_petrovai_1342936153.html [Corola-blog/BlogPost/358044_a_359373]
-
Îmi poți spune ceva despre soțul tău? Când și unde l-ai cunoscut? Cum l-ai descrie? Florence Joy (F.J.): Soțul meu se numește Thomas Enns, este neamț și ne-am cunoscut în 2006. Eu și el cântam împreună cu un ansamblu de corzi. Este artist, muzician și cântăreț. Thomas este liderul unei grupări de tineri care se întâlnesc de două ori pe lună și studiază Administrarea Afacerilor la Universitatea Cologne. Este un creștin devotat în întregime, entuziasmat de Dumnezeu. Partenerul meu
GLASUL EI A RĂSUNAT DIN CATEDRALA DIN MUNICH, LA CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL, ÎN 2006! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Glasul_ei_a_rasunat_din_catedrala_din_m_octavian_curpas_1357704747.html [Corola-blog/BlogPost/342198_a_343527]
-
Scrisori din memoria pustiei; Amiază, în simfonia cicorii), un oraș suedez (Hobby-ul anticarului Jason), un salon de spital (Celălalt Ioan) etc. Fabula, așadar, are incontestabile merite, dar, străbătând-o, atenția unui cititor avizat se va îndrepta, pe nesimțite, spre ansamblu, spre structura de adâncime, cu alte cuvinte, spre universul prozelor (lumea lor) și spre liniile de forță care îl susțin și îl pun în mișcare. Aici sunt de căutat și de găsit centrul de greutate, originalitatea estetică și reflexivă a
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448732634.html [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
dans modern susținut de Andreea Bălan și trupa ei. Cum era și firesc într-o zonă cu tradiții folclorice foarte bogate cea mai mare a spectacolelor desfășurate timp de cinci zile a fost dedicată muzicii și dansurilor populare susținute de ansambluri și soliști vocali și instrumentiști din Bucovina cât și din alte zone. Deschiderea a fost făcută de către un grup de gospodari din localitatea Botoș, îmbrăcați în costume populare, coordonați de preotul satului, care s-au deplasat la Ciocănești într-un
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
fost făcută de către un grup de gospodari din localitatea Botoș, îmbrăcați în costume populare, coordonați de preotul satului, care s-au deplasat la Ciocănești într-un convoi de șase căruțe și au cântat muzică populară pe scena în aer liber. Ansamblul „Brădulețul” de la Ciocănești are aproximativ 7 ani vechime și este alcătuit din persoane de vârste diferite, femei și bărbați, soliști vocali și dansatori. Interpretează cântece și dansuri foarte vechi din zonă: „Hora”, „Bătrâneasca”, „Trilișești”, „Coasa”, „Coșnencuța”, „Ciocănișteanca”, „Țărăneasca”. Fetele poartă
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Coșnencuța”, „Ciocănișteanca”, „Țărăneasca”. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă cusută cu motive florale și geometrice, catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi populari, soliști instrumentiști. Are în repertoriu cântece și dansuri din folclorul bucovinean. Printre dansuri pot fi amintite: „Bătrâneasca de la Ciocănești”, „Bătuta la podea”, „Arcășeasca
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi populari, soliști instrumentiști. Are în repertoriu cântece și dansuri din folclorul bucovinean. Printre dansuri pot fi amintite: „Bătrâneasca de la Ciocănești”, „Bătuta la podea”, „Arcășeasca”, „Coasa”, „Coșmencuța”, „Arcanul”, „Țărăneasca.” Ansamblul „Lacrimoza” de la Chișinău, condus de preotul Vasile Lupanciuc și Formația „Mihai Rusu și colegii” din Ciocănești au interpretat alternativ muzică instrumentală la pian, vioară și nai, cât și vocală. Din repertoriul tinerilor de la Chișinău au făcut parte cântecele: „Cât trăim
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
tine nu mai pot trăi pe lume.” Aspecte ale vieții din Ciocănești sunt prezente și în repertoriul lui Vasile Moroșanu, în vârstă de 70 de ani, dulgher de meserie, cântăreț la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din sat, fost membru al Ansamblului de fuierași al comunei Ciocănești. La Festivalul Păstrăvului a interpretat trei cântece, compoziție proprie: „Pădurice, brad înalt”, „M-am născut în Ciocănești”, „Pe la noi prin sat”. Cântecul „Pădurice, brad înalt” este o confesiune în care autorul trăiește mulțumirea unei vieți
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Festivalul Internațional de Folclor „Arcanul”. A participat la numeroase concursuri, este redactor de folclor la Radio Gold Rădăuți, emisiunea „Comori de suflet românesc”, colecționează costume populare și le poartă cu mândrie pe marile scene. A interpretat cântece din folclorul bucovinean. Ansamblul Mugurelul al Clubului Copiilor din Dorohoi, cu o vechime de 27 de ani, o emblemă a municipiului Dorohoi, interpretează muzică instrumentală și vocală, dansuri. Ansamblul de Dansuri Mărgineanca al Casei de Cultură a Sindicatelor „Nicolae Iorga” din Botoșani a fost
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
populare și le poartă cu mândrie pe marile scene. A interpretat cântece din folclorul bucovinean. Ansamblul Mugurelul al Clubului Copiilor din Dorohoi, cu o vechime de 27 de ani, o emblemă a municipiului Dorohoi, interpretează muzică instrumentală și vocală, dansuri. Ansamblul de Dansuri Mărgineanca al Casei de Cultură a Sindicatelor „Nicolae Iorga” din Botoșani a fost înființat în 1987 și este format din liceeni. Au în repertoriu cântece și jocuri din aproape toate zonele folclorice ale României: dansuri și obiceiuri specifice
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
de băieți: căciulă sau pălărie, cămeșoi sau cămeșă, fustă, bundiță, brâu roșu cu franjuri, ițari cu 101 creț (un singur picior desfăcut are 7 metri lungime). Bărbații când joacă singuri nu au bundițe, când joacă cu femei poartă și bundițe. Ansamblul „Stejărelul” din Cajvana, județul Suceava, are repertoriul format din dansuri din zona Bucovina, printre care se află și unul mai puțin cunoscut „Cureaua.” Ansamblul de muzică folk „Crenguța de aur” din Șarului Dornei a fost înființat acum patru ani cu
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
metri lungime). Bărbații când joacă singuri nu au bundițe, când joacă cu femei poartă și bundițe. Ansamblul „Stejărelul” din Cajvana, județul Suceava, are repertoriul format din dansuri din zona Bucovina, printre care se află și unul mai puțin cunoscut „Cureaua.” Ansamblul de muzică folk „Crenguța de aur” din Șarului Dornei a fost înființat acum patru ani cu elevi de clasa a treia, ajungând în prezent la un efectiv de 16 soliști vocali și 5 chitariști. Are un repertoriu bogat alcătuit din
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
dorul în dulce leagăn/Să-i urce spre creste mereu.// 2. Mi-e inima-n furci, de vrei poți să urci/ Să simți primul pas în perete/ Speranța apoi să facem în doi/Și-apoi tot mai sus printre creste.” Ansamblul „Crenguța de aur” are deschideri și spre muzica altor popoare. De exemplu, a preluat cântecul Un lup din repertoriul formației „Roa” din Canada: „O poveste cu un lup/Tare de demult/ A murit și-apoi copil/ S-a născut.// Refren
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
de ce pădurea nume-i cântă/ Iară noaptea ca un vers alunecând/ Din pădure brațe ajung/Din pădure cântece se aud//2. Într-o vară tăcuta noapte/ S-a răstit/ Un copil c-un lup în urmă/ Au fugit.// Refren” Membrii ansamblului poartă costume din pânză albă de in, cusute cu motive tradiționale florale și geometrice în culori vii. Ansamblul „Dorna Dorului” al Fundației Cultural-Artistice „Dorna Dorului” din Vatra Dornei a fost înființat în 1976 și este alcătuit din persoane cu profesii
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
se aud//2. Într-o vară tăcuta noapte/ S-a răstit/ Un copil c-un lup în urmă/ Au fugit.// Refren” Membrii ansamblului poartă costume din pânză albă de in, cusute cu motive tradiționale florale și geometrice în culori vii. Ansamblul „Dorna Dorului” al Fundației Cultural-Artistice „Dorna Dorului” din Vatra Dornei a fost înființat în 1976 și este alcătuit din persoane cu profesii diferite: elevi, profesori, ingineri. Orchestra este compusă din instrumente tradiționale: fluier, ocarină, nai, cimpoi, vioară, contrabas, țambal, acordeon
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
cusută de mână, ciorapi de lână, opinci sau pantofi. Bărbații poartă căciulă de miel, cămașă, brâu, ițari, cizme. Cusăturile sunt realizate în culori vii. Au participat la numeroase festivaluri atât în țară, cât și în străinătate: Germania, Japonia, China, Ierusalim. Ansamblul „Florile Bucovinei” al Casei de Cultură Rădăuți, înființat în 1980, este alcătuit din aproximativ 40 de membri de vârste diferite, dansatori, soliști vocali și orchestră. A interpretat dansuri specifice zonei Rădăuți grupate în trei suite: În „Suita I” sunt cuprinse
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
de munte (pălărie vânătorească), cămașă cu poale cu pui negri, simpli, brâu negru cu motive florale, ițari țesuți, cizme negre până la genunchi. Atât fetele, cât și băieții la dansurile din zona Vicov poartă trăistuțe în carouri mici, negru cu alb. Ansamblul „Arcanul” din localitatea Fundul Moldoviței a fost reînființat în 1970, a ajuns acum la a treia generație, toate cele trei generații au fost instruite de Dorin Cocârțea, în vârstă de 76 de ani. În orchestă cântă și nepoții lui Ilie
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
în interior și mărgele cu nuanțe maro) Costumele bărbătești sunt formate din: căciulă de astrahan, cămașă din pânză de casă, cusută pe poale și la mâneci cu mătase albă, în diferite modele, guler cusut în culori de maro și negru. Ansamblul Kozaciok al ucrainienilor din Bălcăuți, județul Suceava, înființat în 2009, este alcătuit din 48 de membri cu vârste cuprinse între 9 și 20 de ani. Fetele impresionează prin costumele viu colorate și puternic înflorate, ceea ce le face să pară o
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Niculiță, director Muzeul Național al Ouălor Încondeiate, Radu Ciocan, primar, Ilie Rusu, preot, Timotei (Bilan Ștefan), stareț, Radu Moldovan, medic, Vladimir Tomoiagă, profesor, Mărioara Timu, încondeietor de ouă, Savu Rusu, fost plutaș, Țăran Paraschiva, pensionar, Țăran Leontina, pensionar. Informația despre ansambluri: Costinel Leonte, Marcel Dupu, Valentin Rău, Țehanciuc Mihai, Dumitru Candrea, Alina Tiniuc, Șoiman Petru, Dorina Țăran, Lupescu Petru Pantelimon, Iulian Ciotu, coordonatorii ansamblurilor. Rețete culinare: Coca Maria, Dafina, Istrate Viorica, Iacob Ileana, Mihailciuc Olguța, Pioșan Ioana, Rusu Gabriela, Șcheul Adina
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Mărioara Timu, încondeietor de ouă, Savu Rusu, fost plutaș, Țăran Paraschiva, pensionar, Țăran Leontina, pensionar. Informația despre ansambluri: Costinel Leonte, Marcel Dupu, Valentin Rău, Țehanciuc Mihai, Dumitru Candrea, Alina Tiniuc, Șoiman Petru, Dorina Țăran, Lupescu Petru Pantelimon, Iulian Ciotu, coordonatorii ansamblurilor. Rețete culinare: Coca Maria, Dafina, Istrate Viorica, Iacob Ileana, Mihailciuc Olguța, Pioșan Ioana, Rusu Gabriela, Șcheul Adina, Șcheul Laura, Țăran Cecilia Laurenția, Țăran Elisabeta, Țurcanu Ion, Ursescu Ancuța, Ursescu Alexandru. Traducerea cântecelor din limba ucraineană a fost făcută de: Șoiman
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
De aceeea suntem în permanență atenți la toate detaliile și avem grijă că tot ce are legătură cu salonul noastru să fie impecabil de curat și igienic. Pe parcursul existenței salonului, experiența ne-a învățat să concepem serviciile că pe un ansamblu alcătuit din ceea ce vă place, ceea ce aveți nevoie și ceea ce vă doriți.
Masaj Erotic by http://www.zilesinopti.ro/servicii/6321/hot-women [Corola-blog/BlogPost/100952_a_102244]
-
așa cum arăta întreg peisajul din depresiunea Huedinului. Elevii ieșeau de la școală și se îndreptau spre Căminul Cultural. La intrarea în acest lăcaș de cultură ne-au întâmpinat profesorii Doina Pop și Ionel Pop, acei neobosiți animatori culturali care au creat ansamblul folcloric „ Mugur de dor“, în urmă cu 32 de ani, și care, de mai bine de 10 ani, organizează Festivalul Național de Folclor “Mugur de Dor “. În fața unei săli pline, manifestarea a fost deschisă de profesoarea Doina Pop, care în
DOINA MĂRGHITA; ÎNTOARCERE ÎN AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Doina_marghita_intoarcere_al_florin_tene_1384498565.html [Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893]
-
a funcționat ca profesoară de limba și literature română, subliniidu-și cuvântarea cu zicerea lui N.Iorga ”Învățătura ta e a ta, numai când o dai altora. După deschiderea făcută de profesoara Doina Pop a urmat un frumos spectacol susținut de Ansamblul “Mugur de dor “, condus de inimosul profesor și animator cultural Pop Ionel, program folcloric pe care, noi clujenii, îl văzusem cu câteva săptămâni în urmă la Cenaclul “Artur Silvestri “, care ne-a emoționat atunci, ca și acum. Talentul, verva și
DOINA MĂRGHITA; ÎNTOARCERE ÎN AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Doina_marghita_intoarcere_al_florin_tene_1384498565.html [Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893]