8,708 matches
-
G. I. Tohăneanu în Dicționar de imagini pierdute. Fiecare cititor va găsi în acest depositum ceva care să-i stimuleze căutarea, ca într-un pod cu vechituri în care scotocim după trecutul ori viitorul nostru. Cât de contemporană ne este antichitatea? E întrebarea vitală pe care o pune fiecare pagină a acestei cărți. Eu am găsit un răspuns în comentariul la ediția românească din 1941 a Războiului peloponeziac, de Tucidide. Ioana Costa pomenește de o frază „fantastică” a lui Pericle, atunci când
Antichități actuale by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/2536_a_3861]
-
de istorie religioasă, iar Mos Def va juca rolului unui fost pușcăriaș care și-a găsit misiunea în viață: aceea de a ajuta alți foști deținuți ca el. Colin Hanks intră și el în scenă în persoana unui restaurator de antichități la muzeul din Miami. Așadar, se anunță o toamnă plină de evenimente pentru detectivul-criminal Dexter Morgan. La fel și pentru fanii popularului serial de televiziune, premiat în 2010 cu două Globuri de Aur - pentru cel mai bun actor în rol
Dexter capătă... aripi! Vezi AICI cum va arăta sezonul 6 din serialul tău favorit () [Corola-journal/Journalistic/25500_a_26825]
-
dacă nu am uita cum se scrie fiecare literă în parte, arătând de fapt cum uitarea este suportul implicării noastre în fluxul vieții (ceea ce, cred, trebuie pus în legătură cu splendidele pasaje despre lipsa de conștiință a Unului). Un puternic curent al Antichității târzii și al evului mediu arab și latin vorbește despre puterea intelectului de a reveni complet asupra lui însuși, dar este amendat cu scepticism în câteva momente cheie ale sale de Alexandru din Afrodisia sau de Siger din Brabant. Augustin
Cine uită și cine există by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2555_a_3880]
-
Ion Tibrea (asistent dirijor cor), Luminița Gorea (regia tehnică). Eternele carențe financiare și-au spus cuvântul în materializarea, pe alocuri precară, a scenografiei și costumelor concepute de Mariana Pachis (convenției deja existente, într-o opera în care un rege din antichitatea elina cântă arii de grand opera baroca, i se suprapun câteva detalii de vestimentație incongruente - bentițe tip karateka pe capetele solilor, cizme policrome - și o butaforie marcată de materiale și vopsele sintetice). Programul de sală, foarte reușit, a fost alcătuit
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
scriu sînt în același timp cărți orientate spre tentativă de a degajă o anumita "morală" politica sau individuală, de a reflecta, pornind de la trecut, asupra comportamentului pe care l-am putea avea astăzi. Această atitudine nu e deloc nouă, în Antichitate se vorbea despre o "historia magister vitae", care ne spunea, deci, că istoria trebuie să ne dea lecții despre felul cum să ne conducem viața, iar pe vremea dominației religiei creștine, Biblia era interpretată în mai multe feluri, și unul
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
Internațională de Atletism (IAAF) comunică forului de specialitate din România rezultatul testului. Până aici, nimic ieșit din comun. Sportivii se dopează, ori sunt dopați, de când competiția pentru medalii a devenit o afacere foarte lucrativă. Ba, dacă ne amintim de textele antichității, vom observa că nu puțini atleți legendari comit faptele de vitejie după ce în prealabil îngurgiutaseră niscaiva întăritoare magice! Dacă avem impresia că vreunul din capetele încoronate de la Federația Română de Atletism (FRA) s-a sinchisit de această veritabilă bombă, înseamnă
Aur pentru Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16710_a_18035]
-
umplut însă într-o formulă autistă, în care, cu puține excepții, se promovează mai curînd vanități editoriale decît semnalele fenomenului însuși. Cîțiva pași hotărîtori în ceea ce privește eliberarea artistului din captivitatea unei relații stereotipe s-au făcut, totuși, o dată cu înființarea magazinelor de antichități, în spațiile cărora arta, inclusiv cea contemporană, circulă destul de alert, chiar dacă într-o formă nesistematizată, o dată cu deschiderea galeriilor private care desfășoară atît acțiuni specifice cît și activități comerciale specializate și, într-un mod mai radical, o dată cu lansarea unor proiecte ample
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
reverberațiile mitice ale unor civilizații, ci ați construit pornind și de la mitul unor drame interpersonale. Cea mai paradoxală dintre ele este drama gemelității dezvoltată în Regele Arinilor.V-a atras tocmai paradoxul ei? M.T.: Tema gemenilor este una fundamentală în antichitate și în Biblie. De pildă, Iacob și Esau care au fost rivali încă din pântecele mamei când Iacob încearcă să-l țină de picior pe fratele său ca să nu se nască înaintea lui. Apoi, Elena și Clitemnestra care se regăsesc
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
Revista Cercului n-a mai putut apărea, Ion Negoițescu lansează ideea "euphorionistă" (v. Ion Negoițescu, Radu Stanca - Un roman epistolar, București, Ed. Albatros, 1978), care pleda pentru "europenizarea" spațiului spiritual românesc, în sensul unui transplant selectiv, al valorilor majore, de la antichitatea greco-latină la Goethe și Schiller. "Euphorionismul", asupra căruia insistă studiul de față, ar milita așadar pentru o "clasicitate absolută", în care literatura dramatică (îndeosebi tragedia) ar fi chemată să joace rolul principal. Ov.S. Crohmălniceanu și K. Heitmann relevă cu pertinență
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
Literar s-a dovedit foarte util pentru ceea ce și-au propus autorii, adică pentru evidențierea originalității "resurecției" înfăptuite de tinerii poeți ardeleni. Spiritul ludic (Ioanichie Olteanu scrie balade parodic-umoristice) și propensiunea livresc-intertextuală (Radu Stanca și Doinaș prelucrează motive elegiace din antichitatea elină) i-au determinat pe semnatarii prezentei exegeze să-i considere pe "cerchiști" un fel de postmoderniști avant la lettre. Ecouri "euphorioniste" găsesc apoi autorii și în lirica nebaladescă a Cercului Literar (Doinaș, Radu Stanca, Eta Boeriu), și în dramaturgie
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
te încîntă e de fapt jocul secund al lui Oliver Stone care a reușit încă o dată să panorameze societatea americană într-un mod iritant de radical. Defel tributar comandamentului politically correct, ci într-un veritabil fair play, ce vine din antichitate. De unde și citatul din Ben Hur, conducătorul de car de ieri Charlton Heston apărînd și în chip de președinte al Ligii Naționale de Fotbal. O apariție in cameo ca și cea a lui Stone însuși: comentator sportiv echilibrat. Figuri de
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
grecească, arta creștină. El are nostalgia artei simbolice. Dar în legătură cu întrebarea dvs. există un alt pasaj în care am vorbit despre nostalgie și care se referă la Poussin. Poussin este un pictor nostalgic pentru că are sentimentul foarte puternic al unei antichități pierdute. Păstorii Arcadiei sau Aspirația poetului - două dintre celebrele sale pânze - poartă în ele nostalgia unei lumi fermecate și pierdute. Mă mai gândesc la Claude Lorraine de exemplu, care te reintroduce într-o țară îndepărtată, minunată, unde - după părerea mea
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
sau Aspirația poetului - două dintre celebrele sale pânze - poartă în ele nostalgia unei lumi fermecate și pierdute. Mă mai gândesc la Claude Lorraine de exemplu, care te reintroduce într-o țară îndepărtată, minunată, unde - după părerea mea - există mai puțină antichitate decât în lumea magică a Ierusalimului eliberat. Mai există un al treilea moment în care am vorbit despre nostalgie - mă refer la Friedrich... ...Kaspar Friedrich... ...da, Friedrich e un pictor al "patriei pierdute". Deci e un pictor oarecum gnostic, al
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
considerată ca un act nostalgic, prin care se recuperează mereu paradisuri pierdute? Mai persistă în timpurile noastre sintagma "imagine interzisă"? Ceea ce mi s-a părut frapant, cel puțin în cercetarea mea, este că au fost două cicluri iconoclaste: unul în antichitate, care a avut nevoie de mult timp pentru a reuși, căci s-a ajuns la marea criză iconoclastă a artei orientale din secolele VIII-IX; apoi a doua criză, care începe probabil cu Calvin, în secolul al XVI-lea și se
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
gesturi rusești. Pentru că, știți, în vinele lui Nichita curge sînge rus... Toți cîntărim în palmă banul, pe rînd; unul îl mușcă, să vadă dacă-i de argint; este argint, poți să-i simți și gustul; zimți nu se făceau în antichitate, bătrîne, forma monezii fiind ovală, nu rotundă, timpul dîndu-i forma propriei sale a-geometrii, a unei geometrii pe care ochiul omenesc încă nu o percepe; sau, dacă vrem, însăși forma Galaxiei în care noi ne pitim cît un bob de
Evocarea prozatorului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17045_a_18370]
-
literatură cât și prin capodopere de arhitectură sau de pictură. În capitolul Roma și imaginarul antic, Toma Pavel evidențiază înrudirea între mentalul clasic și mentalul antic. Tragedia clasică ar fi una dintre formele de manifestare a unei ordini imaginare numită Antichitate și a unui limbaj de o mare bogăție și flexibilitate numit retorică. Este remarcată de asemenea structura spațială și temporală fundamental identică a tragediilor clasice, precum și tendința spre pesimism a teatrului tragic. Interesantă este revelația "rezistenței la idealizare". Oricât de
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
simplu versificarea unui capitol de istorie antică și anume năvălirile popoarelor barbare din nord, năvăliri care au condus la prăbușirea imperiului roman de apus. În acest caz Nordul, Miazănoaptea, ar trebui localizat în Peninsula Scandinavă, de unde au pornit spre sfîrșitul Antichității goții purtători ai religiei lui Odin. Menționarea zeului germanic în versurile poetului ar fi un argument în acest sens. Dar, Eminescu nu gîndește în poezie neapărat în termeni geografici și în repere cronologice, ci în simboluri ale unor realități eterne
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
tipul european de cultură și să-i transformăm pe talibani în Calibani doar pentru că refuză cultura de tip occidental. Cultura islamică își are specificul și temeiurile și a jucat, să nu uităm, un rol esențial în conservarea și transmiterea moștenirii antichității greco-latine, pe cale de a fi pierdută în primul mileniu de după Christos. Problema talibanismului este că, socotind a-l respecta cu maximă strictețe, deformează spiritul Coranului, îl face de nerecunoscut. Ca orice fundamentalism, talibanismul începe prin a fi anticultural, ca să ajungă
Caliban și Taliban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15836_a_17161]
-
destinului și conștiinței tragice. Nu face speculații bazîndu-se pe un extraordinar spirit de observație pe care îl are, de analiză a textului. Ea pleacă sistematic, căutînd să descifreze și să identifice sursele unei literaturi tragice, și anume marile mituri ale Antichității, pentru a desface apoi un evantai de personaje surprinzător asamblate. "Vina tragică se definește în raport cu legea morală a eroului de al cărui eșec afirmator luăm act - indiferent de conținutul concret al acestei legi". Discuția despre legea destinului, și întreaga teorie
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
Gheorghe Ceaușescu Puține personalități culturale și politice ale Antichității s-au bucurat de reputația peste secole a lui Marcus Tulius Cicero: prototip al oratorului, om politic care a lichidat în calitate de consul conjurația lui Catilina, scriitor celebru în epocă și peste veacuri, teoretician literar, el s-a ilustrat și prin
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
parcă să decoreze pereții căminelor culturale. Ei bine, cine deschide cartea lui Pascal Quignard află un bun mijloc de a-și pierde rapid iluziile, chiar fără a cunoaște în profunzime operele respectivilor. Și încă în întrebuințarea cea mai doctă a antichității, coborând treptele unor etimologii extrem de interesante de unde nici situarea psihologică nu lipsește. Aflăm astfel foarte multe despre sexualitatea antică (cu precădere despre cea romană), implicațiile sociale fiind, când sunt, cel puțin surprinzătoare (l-am putea acuza aici pe Quignard, precum
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
deconstrucției istoriei în istorism (reîntoarcerea la trecut, sub pana tradiționaliștilor, n-ar putea produce decît un mimetism sterp): "Echilibrînd raportul dintre tradiție și experiment, în sensul că recuperarea spiritului originar este imposibilă, generațiile ulterioare realizînd totdeauna cel mult o rescriere (antichitatea era doar o proiecție a contemporanilor, după cum Renașterea reinventase, de fapt, antichitatea), Lovinescu a susținut modernismul care nu excludea continuitatea (în maniera lui T.S. Eliot), instituționalizat ulterior ca modernism înalt". Fapt remarcabil, criticii noștri interbelici sînt așezați într-o rețea
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
putea produce decît un mimetism sterp): "Echilibrînd raportul dintre tradiție și experiment, în sensul că recuperarea spiritului originar este imposibilă, generațiile ulterioare realizînd totdeauna cel mult o rescriere (antichitatea era doar o proiecție a contemporanilor, după cum Renașterea reinventase, de fapt, antichitatea), Lovinescu a susținut modernismul care nu excludea continuitatea (în maniera lui T.S. Eliot), instituționalizat ulterior ca modernism înalt". Fapt remarcabil, criticii noștri interbelici sînt așezați într-o rețea de relații continentale, cu care n-am fost obișnuiți. G. Călinescu, care
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
din lume." Între Iov și eroii dostoievskieni, pe de o parte, între aceștia și personajele tragediei antice, pe de altă parte, între prințul Danemarcei și Joseph K., sînt trasate necontenit paralele, demersul comparatist se desfășoară pe mai multe planuri, miturile Antichității sînt redimensionate prin prisma tragicului contemporan, iar intertextualitatea, servește, în mod paradoxal, stabilirii unor multiple conexiuni extratextuale; Dostoievski însuși devine personaj de tragedie, iar Antigona, Hamlet, Ivan Karamazov, prințul Mîșkin, Nikolai Stavroghin capătă înfățișarea unor ființe reale, ies din paginile
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
farmecul complementarității temperamentale a celor doi protagoniști, când busculat și uluit de devoratoarea pasiune pentru lectură și pentru carte a Helenei Hanff - cititoare flămândă ce ar vrea parcă să înghită tot. Comenzile ei sunt un adevărat potop, un amalgam bizar: antichitate greco-latină, dar și, de preferință, secolele XVI, XVII, XVIII, literatură, filosofie sau religie alături de istorie sau psihologie, autori iluștri alternând cu iluștri necunoscuți pe care vrea să-i vadă traversând oceanul. Când i se pare că ritmul expedierilor nu e
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]