437 matches
-
mai mult sau mai puțin organizate și în timpul regimului; aceste forțe au devenit apoi actorii tranziției și au format în diferite moduri guvernele post-Miloșevici. Punctul crucial este să înțelegem de ce, după îndepărtarea lui Miloșevici, regăsim multe dintre elementele negative și antidemocratice din regimul trecut. Situația sistemului judiciar este și mai clară, la șase ani de la prăbușirea regimului nu a apărut încă un semnal semnificativ al schimbării. Diferitele legi, amendamente și strategii au continuat să graviteze în jurul unicei întrebări: cum să garantezi
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
În 1930 Își constituie o secțiune politică Garda de Fier. Legionarii au lansat teoria purificării prin moarte, promovând ura, intoleranța și apologia morții. Legionarii au ajuns la putere În 1940. Ei au instaurat un regim dictatorial, au promovat o politică antidemocratică, de teroare. 4. Extrema stângă din România este reprezentată de Partidul Comunist, Înființat În 1921, care a aderat la Internaționala a III a comunistă. Ea susținea instaurarea puterii proletariatului. După 1944 comunismul reușește să preia treptat puterea. ROMÂNIA ÎN AL
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
legionară a ocupat locul al III-lea cu 15,98% din voturi; -în septembrie 1940, mișcarea legionară a ajuns la putere formând guvernul: o a proclamat România „stat național-legionar”; o a instituit un regim dictatorial; o a promovat o politică antidemocratică, de teroare; o a impus partidul unic; o a creat o poliție politică poliția legionară; o a practicat asasinatul politic, eliminând numeroși oameni politici și intelectuali: economistul Virgil Madgearu; istoricul Nicolae Iorga (1940, Pădurea Strejnic). -la 21-23 ianuarie 1941 a
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
retras din scenă pentru a se refugia în cele din urmă bastioane. La începutul secolului, rivalii premoderni ai democrației monarhia centralizată, aristocrația ereditară, oligarhia bazată pe sufragiul limitat și exclusiv își pierduseră legitimitatea aproape peste tot în lume. Principalele regimuri antidemocratice ale secolului al XX-lea comunist, fascist, nazist au dispărut printre ruinele războiului sau odată cu prăbușirea din interior a Uniunii Sovietice. Dictaturile militare fuseseră destul de mult discreditate datorită eșecurilor lor, mai ales în America Latină; acolo unde au reușit să supraviețuiască
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mult discreditate datorită eșecurilor lor, mai ales în America Latină; acolo unde au reușit să supraviețuiască au adoptat cel mai adesea o fațadă pseudo-democratică. Așadar, cîștigase democrația în cele din urmă întrecerea pentru susținere din partea popoarelor lumii? Nicidecum. Convingerile și mișcările antidemocratice au continuat, adesea alături de naționalismul fanatic sau fundamentalismul religios. Guverne democratice (în diverse grade de "democrație") au existat în mai puțin de jumătate din țările lumii, care conțineau mai puțin de jumătate din populația lumii. O cincime din populația lumii
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
de guvernare nedemocratice care au dominat din timpuri imemoriale convingerile și practicile guvernamentale în aproape întreaga lume monarhia, aristocrația ereditară și oligarhia deschisă au cunoscut un declin ireversibil în ceea ce privește legitimitatea și forța ideologică. În schimb, au fost înlocuite cu alternative antidemocratice mai populare sub forma fascismului, nazismului, leninismului precum și alte guvernări și ideologii autoritare, care au avut o perioadă scurtă de dezvoltare. Fascismul și nazismul au fost subminate definitiv prin înfrîngerea puterilor Axei în cel de-al doilea război mondial. Mai
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
sale politice oricărei alternative nedemocratice și să-i susțină pe acei lideri politici adepți ai sistemelor democratice, este puțin probabil că democrația va supraviețui pe parcursul inevitabilelor sale crize. Într-adevăr, pînă și o minoritate importantă de partizani violenți și militanți antidemocratici ar fi de ajuns să distrugă capacitatea unei țări de a-și menține instituțiile democratice. Cum ajung cetățenii unei țări să creadă în ideologia și practicile democratice? Cum devin acestea părți intrinseci ale culturii unei țări? Orice încercare de a
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
oferă într-un fel o identitate comună tuturor indienilor. Totuși, chiar dacă aceste condiții conferă un suport solid instituțiilor democratice, nivelul ridicat al sărăciei din India combinat cu divizarea multiculturală acută ar putea fi condiții prielnice pentru dezvoltarea accelerată a mișcărilor antidemocratice, suficient de puternice pentru a detrona democrația și a instala o dictatură autoritară. De ce nu s-a întîmplat acest lucru? La o privire mai detaliată vom descoperi cîteva surprize. În primul rînd, orice indian este membru al unei minorități culturale
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
așa cum s-a întîmplat în unele părți ale Africii și în fosta Iugoslavie, democratizarea s-a dovedit a fi mai mult un dezastru. • Prin prisma eșecurilor evidente ale sistemelor totalitare, dictaturilor militare precum și ale altor regimuri autoritare, ideologiile și credințele antidemocratice au pierdut din atracția de altă dată în cea mai mare parte a lumii. Niciodată în toată istoria umanității, ideile și instituțiile democratice nu au fost susținute de mai mulți oameni. • Instituțiile capitalismului de piață s-au răspîndit de la o
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
oportunități de care s-ar fi bucurat prin exploatarea rolului lor economic dominant în scopuri politice. Dacă lăsăm de-o parte aceste sisteme din timpul războiului, economiile dirijate de la centru au existat doar în țări în care liderii erau fundamental antidemocratici. Astfel nu putem desprinde cu ușurință consecințele nedemocratice ale organizării economice de consecințele nedemocratice rezultate din convingerile liderilor. Lenin și Stalin erau atît de ostili democrației încît, chiar dacă exista sau nu o economie centralizată, ei ar fi împiedicat oricum dezvoltarea
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ar afecta actualul echilibru din Europa. 3. Extinderea N.A.T.O. spre Est ar alimenta naționalismul și extremismul rus, cu consecința venirii la putere a unui regim autoritar. Se evidențiază aici o veche tactică a Moscovei, pentru a justifica unele măsuri antidemocratice: amenințarea Occidentului cu pericolul distrugerii cuceririlor democratice de până la un moment dat. Dar N.A.T.O. nu este un organism îndreptat împotriva cuiva. N.A.T.O. este pe cale să-și schimbe funcțiile, trecând la misiuni de menținere a păcii și la cele
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de natură sado-masochistă, cei doi se dovedesc definitiv legați. Și așa au și rămas, înlănțuiți, pentru tot timpul scurt pe care îl mai avea fiecare de trăit. * Revenind la articolele lui Sebastian din Cuvîntul și la ideologia de extremă dreaptă, antidemocratică și revoluționară, care emană din ele, trebuie să spunem că, în mediul în care se afla, Sebastian a devenit extremist de dreapta așa cum se respiră: firesc și fără nici un efort. Lectura articolelor lui, făcută chiar în paginile Cuvîntului, și corelînd
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
și de Eliade, pentru că îl lega de ei nu numai dragostea (cum ne sugerează Jurnalul), ci în primul rînd un fundament ideologic comun și complicitatea unui trecut glorios și nu nevinovat. La urma urmelor, el a fost unul dintre discipolii "antidemocratici" ai profesorului, după cum a observat foarte exact Eliade în 1937 în postfața la Roza vînturilor. Poate că nu s-a putut despărți de Eliade pentru "atîta lucru" cum este extremismul de dreapta tocmai pentru că el însuși trecuse prin aceeași boală
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
și România. Cei mai mulți, însă, preferă un regim de tehnocrație econo-mică (72%) și majoritatea regimurilor, de la democrația din Republica Cehă la regimul mai reacționar din Ucraina și Belarus, se încadrează în această categorie. Autorii nu interpretează aceasta ca pe o opțiune antidemocratică, așa că privesc rezultatul de ansamblu ca fiind pozitiv: mai puțin de o cincime din cei intervievați doresc o întoarcere la regimul comunist, ceea ce reprezintă un număr mai mic decît cei care dau un scor pozitiv acestui regim. Aceasta indică, probabil
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
vedere această argumentare este că în cazul în care o țară a avut un regim democratic (a se nota timpul trecut), este un veteran nu numai al democrației, ci și al subminării cu succes a democrației... Lecțiile învățate de forțele antidemocratice din subminarea anterioară a democrației sînt mai de efect decît tradițiile pe care se pot baza democrații". (Przeworski ș.a., 1996: 43 ș.u.) Regimul tipic a fost mai mult o dictatură decît un regim totalitar, pentru că deciziile personale ale conducătorilor
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
între susținătorii alternativelor nedemocratice care au o părere pozitivă despre vechiul regim și cei care au o părere negativă. Pe scurt, unii dintre suporterii vechiului regim nu erau atrași doar de promisiunile de bunăstare socială, ci și de trăsăturile sale antidemocratice. În vechiul regim, calitatea de membru al Partidului Comunist reprezenta atît un privilegiu, cît și o obligație. Individul își cîștiga dreptul de a intra în partid efectuînd un stagiu în activitățile partidului și de-monstrînd adeziunea la politica acestuia, oricît de
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
viitorul, dar nu și prezentul. Luați împreună, mai mult de jumătate din populația Belarusului și Ucrainei sînt optimiști în privința guvernării în viitor, în timp ce o consistentă minoritate sînt pesimiști. Această rezervă mare în privința viitorului democrației nu poate fi pusă pe seama politicii antidemocratice agresive a președintelui Alexandr Lukașenko, pentru că și în Ucraina procentul celor care sprijină noul regim este mult mai mic decît în Europa Centrală și de Est. AȘTEPTĂRI LIMITATE DE VIITOR Speranța nu are limite atunci cînd reflectă ceea ce oamenii își
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
contra-luministe și anti-rațiune. Gazetarul extremist nu se dă în lături de la expresii de o vulgaritate explicită: "Matroana voință și curva rațiune, sulemenite de fardul libertății de gândire, treceau din mână în mână în lupanarele filosofiei oficiale" (p. 130). Undele diatribelor antidemocratice izvorâte din redacțiile gazetărești își găseau ecouri în emisii discursive lansate de la înălțimile Academiei Române, de unde Simion Mehedinți (2002) [1939] declara război "falsei treimi" a revoluționarismului francez liberté, égalité, fraternité. Principiile Revoluției Franceze, inculpate a întemeia doctrina "umanitarismul antinațional" democratic, sunt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
corelată cu o solidaritate fondată pe disciplină și ierarhie, restrânsă la cadrul naționalității. Deslușind conexiunea intimă dintre antidemocratism și antiraționalism, Z. Ornea (1996) arată că "democrația presupune spirit critic și refuzul extazei mistice. E tocmai ceea ce repudiau orientările de idei antidemocratice" (p. 72). În locul democrației și raționalității, extremiștii de dreapta își doreau ardent, in corpore, statul totalitar ca matrice politică pentru crearea "omului nou". Citatele catagrafiate în volumul lui Z. Ornea relevă intensitatea admirativă a extremiștilor interbelici români pentru totalitarismul naționalist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sentiment, acțiune, iubire și ură pătimașă, el nu e teorie propriu-zisă, ci o formulă de acțiune"14, constituindu-se pe baza următoarelor elemente ideologice: concepția activistă și aristocratică asupra lumii; misticismul și clericalismul; naționalismul etatist integrat; imperialismul și mesianismul; caracterul antidemocratic și antiparlamentarist; acțiunea directă și întrebuințarea violenței. Plecând de la analiza acestor atribute, Petre Andrei a delimitat cu claritate caracterul dictatorial al fascismului, arătând că "nu dictatura este principiul ideal, care poate asigura progresul omenirii, și nu e nevoie de revenire
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
bunăoară, de ce diversele minorități (etnice, homosexuale, feministe, satanice, prostituate și pedofile etc.) trebuie să dobândească privilegii în raport cu majoritățile. Or, cum cele mai semnificative majorități sunt națiunile, acestea au devenit ținta marilor lovituri, fiind calificate drept creații artificiale ale modernității, anacronic-tribale, antidemocratice și antiglobaliste. Devine interesant să surprinzi același mecanism al falsificării cântarului adevărului în extremismele ideologice referitoare la națiune, căci, în ultimă instanță, cauzele bine ascunse ale atacurilor antieminesciene pleacă din voința compromiterii "naționalismului" poetului nostru. Desigur, există o grijă permanentă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și postmoderne. La el, să zicem, estetica nu e premodernă, iar poetica modernă și postmodernă, ci statutul ei "ontologic" ar fi să se opună, prin definiție, istoriei și progresului datele esențiale care caracterizează modernitatea. Arta e din capul locului reacționară, antidemocratică, antimodernistă și tocmai de aceea "postmodernă" prin excelență. Calea deschisă de Nemoianu e deosebit de îndrăzneață și ar putea interesa în cel mai înalt grad. Fără s-o știe, Virgil Nemoianu dezvoltă o idee nonliberală, aparent conservatoare, de găsit și la
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
similară au trecut statele "bananiere" din America de Sud. Iată de ce în oligarhiile de tipul celor din România postcomunistă nu e loc pentru naționalism, sentimentul național, ca demnitate umană, fiind împins în deriziune și bășcălie postmodernistă sau repede etichetat ca extremist și antidemocratic, căci el deranjează buna companie a corupților distrugători de națiune. Am văzut reacția, la nivel ideologic, a unui Ion Bogdan Lefter, privitoare la național. Iată și o mostră, premiată, venită de la un creator de poezie, altminteri nu lipsit de talent
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a acestora către conflictul intraorganizațional. Nuissl (2002) explică aceasta prin faptul că „a conduce, a fi șef, pare să contravină principiilor educaționale care au în vedere omul independent, ce nu trebuie să se lase condus. A conduce are o rezonanță antidemocratică în cercurile educaționale”. Practica demonstrează că este recomandabil ca rolul de manager să nu se suprapună cu cel de formator, pentru că, prin cumularea acestor două calități, managerul tinde să emită judecăți de valoare asupra actului educațional și să le dubleze
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a acestora către conflictul intraorganizațional. Nuissl (2002) explică aceasta prin faptul că „a conduce, a fi șef, pare să contravină principiilor educaționale care au în vedere omul independent, ce nu trebuie să se lase condus. A conduce are o rezonanță antidemocratică în cercurile educaționale”. Practica demonstrează că este recomandabil ca rolul de manager să nu se suprapună cu cel de formator, pentru că, prin cumularea acestor două calități, managerul tinde să emită judecăți de valoare asupra actului educațional și să le dubleze
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]