271 matches
-
comunist - a fost ea Însăși firească d.p.d.v. al psihologiei grupurilor și al mulțimii: decenii la rând, straturile largi au fost obligate și „s-au obișnuit” să polarizeze nu numai puterea, dar și sursa relelor, a abuzurilor statale și a deciziilor antinaționale sau antiumane asupra unui grup - celebrul „Birou politic”, care era renumit În primele decenii comuniste prin „portretele” purtate cu fast de atâtea și atâtea delegații ale fabricilor și instituțiilor! - și, mai ales al „unuia” - „prim-secretarul”, „secretarul general” și apoi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cele trei instituții istorice: Biserica, Țăranul, văzut ca „instituție”, și Cultura?!Ă Nu, nu dictatura sa mă revoltă În primul rând, a lui Ceaușescu, deși formele ei și oamenii de care s-a slujit au fost (tot maiă imunde, antiumane, antinaționale, urmărind nu numai să păstreze o putere absolută, total nefirească pentru secolul și continentul În care se exersa, ci și să slăbească grav baza biologică a populației. Nu, ci mai ales faptul că dictatorul a profitat de alianțele abile pe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să evoci În România, cu seninătate științifică, rolul slavilor În trecut, fiindcă ei sunt prea prezenți, astăzi, În jurul României. Identitatea românilor În epoca modernă s-a afirmat tocmai prin desprinderea de lumea slavă. Faptul că și comunismul, În faza lui antinațională, s-a folosit de slavi În vederea anihilării sentimentului național românesc nu aranjează deloc lucrurile. Cred Însă că dreptate avea Ioan Bogdan. În ce privește limba română, contribuția slavilor a fost cu siguranță mai importantă decât a dacilor; pe de altă parte, nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
patriotismului și a conducerii personale. În România, spre deosebire de celelalte țări comuniste europene (exceptând Albania), nu s-a petrecut o destalinizare. În locul unei doze de libertate, românilor li s-a oferit o doză de naționalism (care, desigur, făcea plăcere, după ofensiva antinațională a anilor precedenți). Se explică astfel, după o atenuare de câțiva ani, reintensificarea represiunii. 1958 și 1959 sunt ani de mari procese politice, cărora le cad victime În special intelectuali. Era un dublu mesaj, adresat atât Moscovei („suntem capabili și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pe valorile românești. Cenzura Însă veghea. Erai acum liber să fii naționalist, după cum erai liber să fii prosovietic În 1950! Dar liber să gândești și să te exprimi liber oricum nu erai. Era desigur mai simpatic să gândești național decât antinațional. Să gândești pur și simplu rămânea o operație riscantă. Riscul de a intra În Închisoare scăzuse considerabil. Însă și oamenii se fereau, se Învățaseră să se ferească. În toiul marii represiuni de la Începutul anilor ’50, românii adversari ai comunismului Încă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Vianu, de la Mihail Sadoveanu la Camil Petrescu sau de la G. Topârceanu la Alexandru Hodoș ș.a.m.d. E de admirat solidaritatea intelectualilor autentici în apărarea cauzei naționale a lui Eminescu, de fapt a românimii. Numai că puseul de febră acută antinațională de atunci, a trecut o vreme, apoi a fost resuscitat, periodic, de alți indivizi, din alte generații, și în alte timpuri, parcă într-un carusel nesfârșit. E și aici, în nesfârșitele atacuri concentrice organizate împotriva lui Eminescu, semnul adevăratei lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
sculptează retorica jurnalistului. „Nu e revuluție, domnule, e reacțiune ; ascultă : ăcitește tremu‑ rând :Ă «Reacțiunea a prins iar la limbă. Ca un strigoi în întunerec, ea stă la pândă ascuțindu-și ghearele și aștep- tând momentul oportun pentru poftele ei antinaționale... Națiune, fii deșteaptă !»” Însă violența se dovedește a fi una rituală, o ritualitate a sărbătorii care include excesul și suspendarea ătemporarăă a autorității, cu transgresarea calificată a interdictelor. Ipistatul Nae Ipingescu este maes- trul de ceremonii, cel care încalcă legea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
maghiare din trecut relevate de răscoala lui Gh. Doja, martiriul lui Horia, Cloșca și Crișan, soarta lui Avram Iancu și a oștirii sale, atrocitățile la retragerea armatei ungare În 1918 și 1945, evenimentele de la Tg. Mureș din 1990 și agitațiile antinaționale din Harghita și Covasna, fluturarea conceptelor de regionalizare, federalizare, autonomie zonală - amenințări certe la integritatea statului național. Orientarea românilor spre răsărit impusă după 1944 readuce În memoria contemporanilor natura relațiilor cu imperiul rus, sovietic sau neosovietic. Nu se prea cunosc
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
coerența unui program cu suport doctrinar. Alegerile din 20 mai au acordat o majoritate confortabilă Frontului Salvării Naționale dar instigațiile au continuat În forme violente și după ce noua conducere a fost validată de scrutinul electoral. Tulburările provocate de aceleași grupuri antinaționale au determinat riposta minerilor din Valea Jiului sosiți să apere instituțiile statului (13-15 iunie). Incontestabil revoluția română a fost un eveniment epocal. Ea a marcat o răscruce În istorie deschizând calea pentru o viață liberă mai dreaptă și prosperă. Cel puțin
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Statul român de la prăbușire. Oameni providențiali ai pământului românesc au dejucat un anumit ajutor și țara a rămas Întreagă. În acele Împrejurări opera o masă de manevră care renega totul, distrugerea, defăima, dispusă pentru orice gest demolator comandat de cercuri antinaționale și susținute de o presă aservită grupurilor străine de interese. Ei refuzau orice dialog strigând „jos” la orice demers alternând Între procesiuni religioase și acte de vandalism. Asalturilor destabilizatorii din acea perioadă li s-a contrapus experiența, tactul, răbdarea, Înțelepciunea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Bealcovschi - Act contrar intereselor națiunii române, Teodor Simionescu - Un stat care renunță la propriile-i teritorii nu se poate bucura de stimă. Ignațiu Orha - Scrisoare președintelui României Emil Constantinescu. Apelul Românilor americani adresat parlamentului României. Andrei Iustin Hossu - Două capitulații antinaționale: Tratatul cu Ucraina, Universitatea maghiară din Cluj Napoca. Mihai Stere Derdina - iarăși amputări teritoriale?. Apelul Societății pentru Cultura și Literatura Română În Bucovina. Radu Economu - Securitatea națională și Tratatul cu Ucraina. Mihai Creangă, F. G, Marculescu - Ținutul Herța, pământ deapururi românesc
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
prin presă sau T.V. și repetarea cu profesionalism oratoric sau literar atenuează reacția de apărare și percepția răului. În această ordine de concepte nocive răspândite atât de insistent sunt și discursurile incendiare privind regionalizarea, autonomia teritorială, federalizarea, forme ale agresiunii antinaționale. Opera de salubrizare a discursului politic care lezează interesele unei comunități este o legitimă reacție de apărare. Evident românii sunt acuzați de naționalism pentru a Înlesni difuzarea propriului șovinism al acuzatorilor. Societatea culturală Ginta Latină a subscris cu convingere apelul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
seama odată de pericolul rusesc. Eu nu suspectez nici intențiunile, nici patriotismul nimănui, dar interesele României sunt Însă evident opuse celor rusești, deoarece pentru realizarea scopurilor ei, Moscova trebuie fatal să treacă peste cadavrul țării noastre, și ca atare este antinațional de a Înlesni Rusiei realizarea politicii sale tradiționale ... Dumneavoastră veniți astăzi să vă tânguiți că suntem pe cale de a pierde o provincie. Dar Rusia nu ne cere Basarabia decât fiindcă este În interesul ei să ne-o ceară și nu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
la sfârșitul secolului XIX și Începutul secolului XX. Carp s-a remarcat Încă o dată În problema străinilor În februarie 1893, În momentul În care Stolojan atacase proiectul privind organizarea școlilor de meserii, sub pretextul că fusese alcătuit Într-un spirit antinațional, deoarece acestea erau deschise pentru toți, de erau români sau străini, pe când patriotismul pe cum se Înțelegea el pe atunci, ar fi cerut ca numai românii să poată beneficia de Învățătură În acele școli. La această Învinuire, Carp a răspuns
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
tempereze avântul nostru civic. Nu știu cum însă, s-a aflat această întâmplare și, după două zile, un ziar din capitală a prezentat cazul "revoltător, de corupere a doi minori", cerând ca părinții noștri să fie destituiți ca "infami cultivatori de vipere antinaționale". Ziarul mi l-au prezentat, îngroziți, chiar cei trei elevi evrei care fuseseră exmatriculați. Am rămas îngrozit: numele meu, pentru prima oară "dat la ziar"! (era ceva de mândrie, în genere, să fii "dat la ziar", dar nu în cazul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
se schimbaseră, ci dimpotrivă își accentuaseră caracterul lor de primejdie națională. Problema evreiască din România întregită de după 1918 era mult mai acută și mult mai amplă decât înainte de această dată. Toate grupele evreiești din noile provincii românești aveau tendințe centrifuge antinaționale așa de accentuate, încât ar fi fost o copilărie să se nege această realitate. În Transilvania evreii erau filomaghiari furioși, în Bucovina și în Basarabia filoruși fără sfială. Și peste tot, chiar în Vechiul Regat, promotorii comunismului antinațional erau tot
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
tendințe centrifuge antinaționale așa de accentuate, încât ar fi fost o copilărie să se nege această realitate. În Transilvania evreii erau filomaghiari furioși, în Bucovina și în Basarabia filoruși fără sfială. Și peste tot, chiar în Vechiul Regat, promotorii comunismului antinațional erau tot evreii. În aceste condiții, cine ar fi putut nega cu bună credință (dacă nu era cu desăvârșire orb) că problema evreiască nu mai este una economică și de deformare și falsificare a specificului etnic românesc, ci una de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
în fața populației, fiind bine cunoscută opinia românilor, care întotdeauna și-au considerat vecinul din Răsărit (și nu fără motiv) ca un dușman natural. Mai mult: s-a dat cu buretele și peste crimele comise de Gh. Gheorghiu-Dej, toate excesele sale antinaționale au fost motivate ca ordine primite din Moscova. Sub aceste auspicii și-a început domnia anilor-lumină tânărul șef de stat Nicolae Ceaușescu, care a profitat din plin de pe urma unor slogane precum neamestecul în treburile interne, independență, relații echitabile reciproc avantajoase
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
un zelos nihilist și eretic... În 1937, când antisemitismul românesc era În floare, iar iconoclastul rebel Cioran era deja un susținător al mișcării politice de extremă dreaptă, el s-a dovedit gata să adopte „banalul” punct de vedere că „spiritul antinațional” evreiesc era o amenințare pentru țară. Adăuga, Însă, că amenințarea venea din „superioritatea” evreiască. O declarație paradoxală, destul de Îndrăzneață Într-o perioadă În care legile antisemite se bazau pe prezumția inferiorității „rasei evreiești”, fără a fi neapărat o afirmare a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pentru a-și exprima aspirațiile. O altă muncă de birou, într-un context ideologic diferit, ar putea foarte bine să integreze aplecarea sa pentru studiu și mai ales premisele sale naționaliste. Nu birocrația e așadar incompatibilă cu literatura, ci birocrația antinațională. Nu e vorba de o opoziție netă între o activitate în mod esențial privată și o alta publică - ci de conflictul temporar cu autoritatea care îl silește să se refugieze și să își realizeze vocația în domeniul privat "cât timp
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
le enumeram mai sus cu o singură excepție: tocmai credința în reușită. Există ceva revanșard care vine din adâncurile comunismului românesc și care se vede și mai clar cu ocazia acestei crize politice, care tinde să capete accente grotești, chiar antinaționale, dacă ținem cont de interesele țării din acest moment. Ni se spune iată, iarăși ca în 1990, că am plecat pe un drum greșit și chiar cu o satisfacție cinică se induce ideea că sistemul democrației, al libertăților, este de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
România este plină de proști, scara blocului este populată cu primitivi, orașul nu-i mai ajunge, județul nu-i mai ajunge, țara nu-i mai ajunge. Nimic nu este bun în România. Prin ciocoi se cultivă cele mai intense sentimente antinaționale și el este cel care spune cu "durere" că poporul român nu are nici un destin. Fie că este om de afaceri sau funcționar la stat, abia dacă vei reuși să-i smulgi o vorbă, sau Doamne-ferește, un zâmbet. El este
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și el programatic Noi nu suntem urmașii Romei ; congresul a fost urmat de emisiuni televizate, chiar și pe posturile naționale, ceea ce demonstrează gravitatea fenomenului, căci astfel falsa teorie capătă un gir oficial, ceea ce este inadmisibil. Adrian Păunescu, continuându-și acțiunea antinațională cu care ne-a obișnuit de atâta amar de vreme, a organizat și moderat emisiuni de huliganism cultural la postul Realitatea TV susținând teoriile tracomane și conchizând că "istoria României trebuie rescrisă" în spiritul tracomaniei. Să nu uităm că Adrian
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
ieftini și propria-i atitudine. Situîndu-se patetic față de opera de artă (plastică!), exact ca un propagandist amator înflăcărat de ,,patriotism" și scuturat de frisonul marilor descoperiri, reacția lucidă și profesională i se pare lui Grid Modorcea cel puțin un act antinațional și un atentat la patrimoniu. Dar cum gesticulația sa de cercetător diletant este tot atît de haotică pe cît de nepieptănată îi este retorica, doar un exercițiu elementar, de contabilitate școlărească, poate face aici puțină ordine. Așadar: 1. faptul că
Un document artistic și uman by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16634_a_17959]
-
S.R.I. care răspunde de universitate", respectivul personaj își permitea să insinueze că "A Treia Europa", grup condus de Adriana Babeți și Cornel Ungureanu, are misiunea de a rupe Transilvania și Banatul de România, că proiectele cercetătorilor români au un scop antinațional și antistatal! Firește că aberațiile de acest gen nu puteau să ocolească la nesfârșit Timișoara, percepută încă de acum zece ani drept un spațiu suspect, care geme de trădători de țară, de vânduți agenturilor străine și de provocatori. Nu mai
Cârnati pentru Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18130_a_19455]