381 matches
-
a omorât mii de români, iar în 1918 a trebuit să fie dezarmată) să li se răspundă cu o altă tradiție: reînființarea regimentelor românești de graniță, măcar cel de la Năsăud. Oricum, SRI ar trebui să informeze opinia publică despre activitatea antiromânească secuio-maghiară. 17 februarie 2007 Astenii de primăvară Motto: „Dar acum l-a prins potaia Și-a-nceput să-l scuture... Peste toată hărmălaia Trece-n zbor un fluture.” (G. Topârceanu, Primăvara) M-aș fi așteptat ca de ziua îndrăgostiților, ziua
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Sar putea întâmpla ca cele spuse de d-l Voronin să fie crezute tocmai pentru că sunt absurde, asemenea acelui înalt prelat catolic care întrebat de ce crede în dogmele creștine a răspuns: „Cred pentru că e absurd”. Sunt de părere că „religia” antiromânească a Chișinăului trebuie privită cu responsabilitate și seriozitate de către diriguitorii de la București, în condițiile în care se vrea o graniță pe Carpații Răsăriteni, adică o graniță cu secuio-maghiarii iredentiști, separatiști și, prin aceștia, cu Ungaria de la care d-l Voronin
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
piciorul în fund. 6 martie 2007 Idele lui Marte în Ardealul anilor 1848-1849 Motto: „Poți să călătorești zile în șir în Ardeal fără să auzi un cuvânt unguresc.” (istoricul ungur Köváry) În sfârșit, Marko Bela, ales iarăși în fruntea organizației antiromânești UDMR, n-a mai putut să-și ascundă intenția de a destabiliza situația din statul român, și-a dat mâna cu pastorul episcop spion, cerând ultimativ autonomia culturală și teritorială pentru secuio-maghiarii din Ardeal. Până acum poetul care semăna la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
stăpânii!” ( G. Coșbuc, Moartea lui Gelu) Știu cât este de ticăloșită clasa politică românească, dar n-aș fi crezut nici în ruptul capului că, numai și numai pentru a rămâne la guvernare, este în stare să suporte mârlăniile antinaționale și antiromânești ale secuiului, metamorfozat prin limbă în ungur, Marko Bela. Să te folosești de europarlamentare pentru a arunca iar hârdăul cu lături revizioniste, șovine și românofobe, în chiar obrazul țării care ți-a dat funcții, poziții și averi, arată un suflet
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nu i-a mers nici cu opoziția internă, numită democratică, de la care n-a putut smulge un vot, un singur vot, ca să aibă în parlament 61 de voturi pentru a fi ales președintele, în persoana Zinaidei Greceanîi. Evident, în viziunea antiromânească a lui Voronin, opoziția are sprijinul logistic al României și, pe drept, nu se știe ce se va putea întâmpla la următoarele alegeri din luna august, probabil. Dacă opoziția va cere să fie secții de votare pentru românii-moldoveni plecați la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a spinteca pe din două republicuța lui Voronin. Nici măcar nu știu dacă Nuică al nostru și-a luat măsurile de protecție și prevenire ca nu cumva din împreunarea unui taur cu o iapă să iasă un catâr, purtător de viruși antiromânești. Voronin și serviciile lui, că sunt implicați direct, adică au pus treaba la cale, găsind terenul și momentul potrivit, că numai au profitat de întâmplarea momentului, pot demonstra lumii amestecul României în treburile interne ale republicii! La ce n-o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vântură-lume să stăpâniți pământul lui Basarab? Chiar dacă voi, care sunteți la putere, nu ați fost capabili să asigurați pentru „națiunea moldovenească” un nivel de trai apropiat de decență? Rămânerea la putere a lui Voronin ar însemna să se continue politica antiromânească, fără ambasador, cu regim de vize, cu tot felul de acuze despre amestecul României în problemele interne, despre nerespectarea suveranității Republicii Moldova. Atât PCRM, cât și opoziția liberală, de dreapta, sunt la mâna lui Marian Lupu, el va fi cel care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vă țineți de fustele Elenei Udrea. Păi, tocmai de acolo ne-a venit o veste bună: Vladimir Voronin își dă demisia din funcția de președinte al Republicii Moldova, optând pentru calitatea de deputat în Parlament, unde speră să-și continue politica antiromânească și de promovare a națiunii și limbii moldovenești. Deocamdată, demisia a fost anunțată în ședința activului PCMR, ceea ce nu are relevanță, până când demisia nu-i depusă în fața Parlamentului Republicii Moldova. Demisia se poate depune în 30 de zile de la data validării
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ajunge la un compromis imperios necesar, altfel, anul viitor vor avea loc alte alegeri, trebuie văzute ca încercări de salvare a ceea ce se mai poate salva pentru cei care au fost la putere din 1944 până pe 29 iulie 2009. Reduta antiromânească de dincolo de Prut începe, în sfârșit, să se dărâme, îngropând sub dărâmături și pe o parte din apărătorii ei. Ce va face Voronin? Încă poate face mult rău ca deputat în Parlament și ca fost șef în structurile de reprimare
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
tinerilor după 7 și 8 aprilie, după „Primăvara de la Chișinău”, cum, pe drept cuvânt, ar trebui să se numească „revoluția din aprilie”, opusă, în esență, „Tezelor din aprilie”, lansate de Lenin. Voronin își va pune samavoarul și va rumega gânduri antiromânești, amestecate cu votcă și hamsii. Va visa la o Moldovă mare, mare, mai mare ca a lui Ștefan cel Mare, iaurțit și acrit în rele, pe care numai și numai el ar putea-o conduce, fiind predestinat să pună temelia
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
scop din distrugerea României, le-a răspuns cu o formulă prea des uzitată ca să mai aibă efect la un obraz de scoarță: „Câtă autonomie la Caracal, tot atâta și în HarCov!” Drept pentru care Marko Bela, artizan nedeclarat al politicii antiromânești de separare, nu numai a secuimii, ci a întregului Ardeal, a cerut oficial (neoficial se face din 1980!) predarea în limba secuiască a istoriei și geografiei, pe motiv că „ar avea o repulsie față de aceste materii, dacă s-ar învăța
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și, împreună, să fi pătruns în mulțime: i-ar fi întărit autoritatea și legitimitatea. Lumea de acolo la întâmpinat cu bucurie, unii au strigat ceva despre unirea cu România, au fost și clipe emoționante, după cum au fost și atitudini net antiromânești, exprimate nu numai de Voronin, s-au făcut promisiuni care ar trebui îndeplinite, însă efectele benefice ale vizitei au fost, dacă nu anulate, cel puțin diminuate, de intervenția secretarului de stat al SUA, d-na Hillary Clinton, făcută la Paris
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
maghiară (forța armată a noului stat preconizat), nu, din partea lor această atitudine e normală și firească, anormal ar fi să se manifeste ca cetățeni normali și loiali ai Țării care-i hrănește și suportă, mă miră cel mai mult atitudinea antiromânească a guvernanților, a oamenilor politici, de încurajare, prin neimplicare, a separatismului, mă miră că , față de pretențiile secuio-maghiarilor (este greșit să se spună că sunt numai ale fruntașilor) nu s-a convocat o sesiune extraordinară a parlamentului care să combată , cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ale Alianței, ca întreg și a fiecărui component în parte, sunt importante și hotărâtoare pentru viitorul Republicii Moldova: merge pe o cale directă spre integrarea europeană sau va rămâne la un stadiu declarativ al pregătirilor pentru aderare, într-un climat politic antiromânesc. Într-un alt registru, să ne imaginăm ce urmări ar putea avea asupra electoratului condamnarea crimelor comunismului. S-ar putea ca această condamnare, necesară și reparatorie, să nu „prindă”, deoarece cei care au avut de suferit în urma deportărilor, lagărelor, închisorilor
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nostru se petreceau întâmplări și evenimente care n-ar trebui să ne lase indiferenți. Nu trebuie să fii mare analist și comentator de politică externă ca să vezi că există o similitudine și o determinare între atitudinile și pozițiile, nu neapărat antiromânești, dar, evident, incomode României, adoptate de Ungaria și Rusia. Se va spune că aceste țări urmăresc realizarea intereselor proprii și, până la un punct, afirmația își găsește justificare, dar când îți cauți interesele în „Bazinul Carpatic”, sintagmă scumpă revizionismului unguresc, vezi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
statului într-unul mafioto-paternalist, ne condamnă să vegetăm la marginile istoriei, fiind complet descoperiți și la discreția străinilor. Dacă n-ar fi așa, Tökés n-ar cere autonomie pentru încă două județe din Transilvania și nu și-ar face partid antiromânesc, pe motiv că U.D.M.R.-ul, aflat mereu la guvernare, este prea “românizat”, nu impune autonomia la ceea ce zice că este ținut secuiesc. Cum poți să zici că ești guvern, când nu ești în stare să impui măsuri de redresare
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
care ne dominase existența mai mult de patru decenii, trecându-ne prin sitele copiate cu îndărătnicie de la vecinii noștri din Est. Noi, ca popor, am fost destul de des robii unei credulități, care, de multe ori, după scurt timp, se dovedea antiromânească. Această tristă obișnuință ne-a jucat festa și în primii ani după lichidarea fostei orânduiri. Am fost cuprinși, poate prea devreme, de mirajul vestului, dar, din păcate, nu am făcut totdeauna cele mai bune alegeri. Nu ne-am însușit modul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
impune reguli, chiar legi, aparent firești, dar, în fond, contrare interesului național. Pentru oricare oponent al acestor afirmații există argumente de necontestat, materializate în deciziile adoptate de conducerea din acele zile, nealeasă conform principiilor democratice, decizii cu caracter cel puțin, antiromânesc, cum a fost, de exemplu, dispoziția de deschidere, fără nici un control, a granițelor țării. Dispoziție care a înlesnit intrarea în România a unor persoane neprietene ale poporului român, interesate să acapareze bunuri materiale și de artă, aparținând tezaurului național. Dispoziția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
fizice -, cetățeni de rând ai Republicii. Noii proprietari, lipsiți de experiență, dar și de resurse materiale pentru menținerea și dezvoltarea respectivelor obiective economice, au fost puși în situații critice, generând, pe rând, dar sistematic, dezorganizare și conducere spre falimentare, sub antiromâneasca formulă, devenită celebră în acea perioadă, că "toată industria patriei este un morman de fiare vechi". Sub această formulă s-au creat condiții optime pentru încurajarea comerțului ilegal cu fier vechi, ca urmare a dezmembrărilor marilor uzine și combinate cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
pretenția de a fi specialist, dar ca martor conștient al evenimentelor mi se crea impresia că toate aceste idei și măsuri distructive erau inspirate de undeva din afara țării, poate chiar din acele locuri de unde tradițional ni se livrau cele mai antiromânești decizii și de unde se și pornise un soi de "ajutor tovărășesc", materializat prin activități de infiltrare în țara noastră, încă din luna decembrie 1989, a unor forțe militare mascate în turiști pasionați de farmecul, de pitorescul spațiului mioritic. Cu colegii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
în care la conducerea statului s-a aflat N.Ceaușescu. Dar nu se spune nimic despre perioada de început, cu elementele care au „implementat” (să mă exprim mai autentic) acest sistem în România și care s-au remarcat prin acțiuni antiromânești și antipopulare. Un exemplu în acest sens îl constituie chiar militarii români. Ei erau trimiși de șefii străini să-i aresteze pe românii care cântau "Deșteaptă"te Române, Trei Culori, sau Treceți Batalioane." Este tot o nedreptate care mă face
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în uși, fiind instruiți înainte de plecare din unitate și avertizați că ușile la securiști, ar putea fi unse,sau infectate cu diferite substanțe chimice ca iperita, livezita sau arseniu.Iată cât de departe au putut ajunge rezultatele diversiunii și propagandei antiromânești. La unele inspectorate, cadrele din conducerea unității au fost dezbrăcate în izmene și scoase în stradă, predate publicului care așteptau să vadă minunile anunțate la radio sau tv. care erau "dosite sau ascunse" la unitățile de securitate și miliție. Au
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
căzuți sau înclinați să cadă. Casa Poporului! Este cert, obiectivul cel mai blamat, mai denigrat, subapreciat,construit de un megaloman care a încercat să rămân în istorie cu ceva ieșit din comun, după aprecierea unor pseudocunoscători în materie de politică antiromânească zic unii și-i susțin. Nimeni nu ar fi fost în stare să facă acest lucru, care de fapt nu este numai aceasta,sunt zeci,sau sute de obiective construite în perioada,sau la propunerea lui, lăsate moștenire. Păcat că
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
dosească, dorind mai multe pretenții și pregătind unele grupuri paramilitare sprijinite de statul vecin cu materialele necesare și instruirea grupurilor de către cadre special instruite. Din păcate guvernul și parlamentul nostru este foarte pasiv și indiferent la toate aceste acțiuni, vădit antiromânești, atât față de populația românească din Transilvania, cât și față de guvern, de statul român, de legile noastre, de cultură națională, sau activitățile care se organizează pe plan național. Sunt foarte nulți străini, sau chiar cetățeni români de etnie străină, care au
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
poezia La țară în 1934, la revista școlară a Societății „Mihai Eminescu” din orașul natal și frecventează, ca student, ședințele cenaclului Cadran. În timpul celui de-al doilea război mondial colaborează, de la Moscova, la emisiuni radiofonice, difuzând texte ale propagandei bolșevice antiromânești (M. era membru ilegalist al Uniunii Tineretului Comunist din România). Revenit acasă, lucrează un timp la secția de limbă și literatură a Institutului Moldovenesc de Cercetări Științifice, perioadă în care colectează cu zel, asimilează și interpretează creația folclorică. Devine redactor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]