1,643 matches
-
a drepturilor și libertăților celorlalți, atât din perspectiva intereselor individuale, cât și a celor naționale sau de grup și a binelui public, fiind și o modalitate de salvgardare a unor drepturi în situațiile în care exercițiul lor are un caracter antisocial. • Ingerința trebuie să urmărească un scop legitim. În acest caz, măsurile care ne limitează drepturile și libertățile fundamentale trebuie să aibă drept scopuri protejarea sănătății și siguranța publică. Convenția europeană enumeră scopurile care pot da caracter legitim restrângerii unui drept
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
puțin unui copil, iar din aceștia, mai mult de două treimi (68%) au doi sau mai mult de doi copii. Copiii cu părinți încarcerați sunt de trei ori mai vulnerabili în ceea ce privește dezvoltarea de probleme mentale*168) și comportamente antisociale, mai vulnerabili la stigmă și discriminare, inclusiv risc de a fi agresori sau victime ale fenomenului de bullying în mediul școlar, iar în cazul lor probabilitatea de a adopta un comportament infracțional crește. În cazul copiilor care provin din aceste
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
drept public aflate în administrarea, concesiunea sau folosința acestora; ... e) unitățile publice centrale și/sau teritoriale cu atribuții specifice în domeniul: 1. apărării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a proprietății publice și private, asigurarea ordinii publice, prevenirea și combaterea faptelor antisociale; ... 2. protecția civilă și gestionarea situațiilor de urgență; apărarea împotriva incendiilor și protecția civilă a populației și bunurilor. ... ... (2) Pentru clădirile publice pentru care intenționează să obțină finanțare, categoriile de solicitanți prevăzute la alin. (1) trebuie să dețină drept de
ORDIN nr. 2.641 din 11 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275497]
-
juridice prin care trebuie realizată ocrotirea valorilor sociale, acestea fiind lăsate la aprecierea legiuitorului, având în vedere că politica penală a statului poate avea diverse imperative și priorități în diferite perioade de timp, determinate de frecvența, gravitatea și consecințele faptelor antisociale. În raport cu acestea, legiuitorul alege mijloacele juridice prin care urmărește protecția diferitelor categorii de relații sociale, ceea ce înseamnă că, în funcție de gradul de pericol social, poate considera că anumite fapte trebuie incriminate și combătute prin aplicarea de
DECIZIA nr. 455 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276935]
-
care impune ca la aceleași situații juridice să se aplice același regim, iar la situații juridice diferite tratamentul juridic să fie diferențiat. ... 20. Totodată, Curtea a reținut că aceasta constituie o măsură de politică penală determinată de recrudescența unor fenomene antisociale grave, precum criminalitatea organizată, terorismul, traficul de droguri și traficul de persoane, respectiv de necesitatea instituirii de către stat a unui sistem de măsuri în vederea asigurării protecției martorilor și nu este de natură să aducă atingere principiului egalității în
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287896]
-
nr. 489/2006. ... 24. În același timp, Curtea a observat că, potrivit art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, respectarea Constituției este obligatorie, de unde rezultă că legiuitorul nu își poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale decât cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Constituție. Curtea Constituțională a statuat că legiuitorul nu ar putea defini și stabili ca infracțiuni, fără ca prin aceasta să încalce Constituția, fapte în conținutul cărora ar intra elemente de discriminare (a
DECIZIA nr. 306 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288772]
-
a drepturilor și libertăților celorlalți, atât din perspectiva intereselor individuale, cât și a celor naționale sau de grup și a binelui public, fiind și o modalitate de salvgardare a unor drepturi în situațiile în care exercițiul lor are un caracter antisocial. Conform art. 3 - Accesul echitabil la îngrijirile de sănătate din Convenția europeană pentru protecția drepturilor omului și a demnității ființei umane față de aplicațiile biologiei și medicinei, Convenția privind drepturile omului și biomedicina, „părțile iau, ținând seama de nevoile de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
a drepturilor și libertăților celorlalți, atât din perspectiva intereselor individuale, cât și a celor naționale sau de grup și a binelui public, fiind și o modalitate de salvgardare a unor drepturi în situațiile în care exercițiul lor are un caracter antisocial. Se poate aprecia că măsurile stabilite de autorități în contextul combaterii pandemiei de coronavirus au fost subsumate obligației statului de ocrotire a sănătății publice, fiind adoptate și implementate avându-se în vedere necesitatea asigurării unui just și proporțional echilibru între
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
a drepturilor și libertăților celorlalți, atât din perspectiva intereselor individuale, cât și a celor naționale sau de grup și a binelui public, fiind și o modalitate de salvgardare a unor drepturi în situațiile în care exercițiul lor are un caracter antisocial. Restrângerea drepturilor vizează și protejarea sănătății și vieții persoanei reclamantului, care, fiind persoană nevaccinată, poate fi expusă riscului infectării în anumite spații publice cu aglomerări mari de persoane. Restricționarea accesului persoanelor nevaccinate/netrecute prin boală/netestate în diferite spații publice unde există
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
2016, paragraful 25). De asemenea, Curtea a constatat că, potrivit prevederilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, respectarea Constituției este obligatorie, de unde rezultă că Parlamentul nu își poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale decât cu respectarea normelor și principiilor consacrate de Constituție (Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, precitată). ... 43. Potrivit jurisprudenței Curții, una dintre cerințele principiului respectării legilor, consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, se referă la calitatea
DECIZIA nr. 83 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282487]
-
parte, potrivit prevederilor art. 123 alin. (3) teza a doua din același Cod, dacă minorul este judecat separat pentru o infracțiune concurentă, situația acestuia se înrăutățește, fiind sancționată, în acest mod, un fel de „recidivă“ în ceea ce privește comportamentul antisocial al minorului. Arată că, potrivit jurisprudenței Curții referitoare la prevederile art. 16 din Constituție, violarea principiului egalității și nediscriminării apare atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă sau dacă
DECIZIA nr. 755 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283242]
-
a sferei de aplicare. ... 34. Inculpatul, în susținerea punctului său de vedere, a făcut trimitere la Decizia nr. 33/2017 a Curții Constituționale a României, în care s-a reținut că textul de incriminare în discuție oferă o protecție sporită faptelor antisociale care aduc atingere dreptului la viață privată, atunci când se comit într-o locuință, încăpere sau dependință, în accepțiunea de domiciliu penal. ... ... ... IV. Examenul jurisprudenței în materie IV.1. Jurisprudența națională relevantă 35. S-a solicitat punctul de vedere al instanțelor
DECIZIA nr. 18 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282692]
-
își desfășoară activitatea instituții sau autorități publice. ... 100. În fundamentarea soluției de respingere, instanța de contencios constituțional a constatat că prin reglementarea contestată statul nu neagă dreptul persoanei la viață intimă, familială și privată, ci oferă o protecție sporită faptelor antisociale care aduc atingere acestui drept, atunci când se comit într-o locuință sau încăpere ori dependință ținând de aceasta, deci de domiciliu în sens penal, în restul situațiilor, partea lezată având deschisă calea unei acțiuni civile în justiție. ... 101. Pe
DECIZIA nr. 18 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282692]
-
de art. 223 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală au ca premisă situația în care inculpatul este deja cercetat pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și persistă într-o atitudine antisocială, săvârșind o altă infracțiune sau efectuând acte preparatorii în acest scop. În aceste condiții, s-a apreciat că voința legiuitorului, în sensul adoptării unei soluții de sancționare a persistenței inculpatului în conduita infracțională, dar cu temei factual de declanșare a
DECIZIA nr. 22 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278518]
-
privire la noua infracțiune ce face obiectul celui de-al doilea dosar. ... 33. Judecătorii de drepturi și libertăți învestiți cu o propunere de arestare preventivă în al doilea dosar își întemeiază soluțiile de arestare preventivă pe persistența inculpatului în conduita antisocială, cu trimitere la cronologia faptelor și la atenționarea anterioară a inculpatului, prin punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa pentru prima infracțiune (anexele nr. 21-29 și 31-44). ... 34. Astfel, s-a arătat că pentru a fi incident cazul de
DECIZIA nr. 22 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278518]
-
că, după ce i s-a atribuit calitatea de inculpat, prin urmare, după ce a luat cunoștință de procedura penală derulată împotriva sa și stadiul acesteia, inculpatul nu numai că nu a adoptat o conduită conformă, dar persistă în atitudinea antisocială, săvârșind cu intenție o nouă infracțiune ori pregătind săvârșirea unei noi infracțiuni, împrejurare care determină luarea măsurii preventive în discuție. ... 107. Cu privire la această nouă infracțiune, legea nu impune ca să fie de aceeași natură cu cea comisă anterior
DECIZIA nr. 22 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278518]
-
măsurii preventive în discuție. ... 107. Cu privire la această nouă infracțiune, legea nu impune ca să fie de aceeași natură cu cea comisă anterior și nici să existe vreo legătură între cele două, fiind astfel relevante periculozitatea și persistența comportamentului antisocial al inculpatului*6). *6) Hotărârea din 22 mai 2015, pronunțată în Cauza Ilgar Mammadov împotriva Azerbaidjanului , paragraful 88, Hotărârea din 30 august 1990, pronunțată în Cauza Fox, Campbell și Hartley împotriva Regatului Unit, paragraful 32. ... 108. Astfel, dacă propunerea de arestare
DECIZIA nr. 22 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278518]
-
ca premisă situația în care inculpatul este deja cercetat pentru comiterea unei infracțiuni pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva sa, iar scopul inserării acestui temei de arestare este acela de a sancționa persistența inculpatului în atitudinea antisocială de care dă dovadă prin comiterea unei noi fapte penale intenționate, or, perseverența infracțională și periculozitatea sunt aspecte ce nu pot fi analizate decât în primul dosar. ... 118. Din întreaga economie a textelor de lege bazate pe acest temei, precum
DECIZIA nr. 22 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278518]
-
pentru care este acuzată persoana, apare cu evidență caracterul său excesiv, care depășește atât scopul reglementării (apărarea ordinii publice și a drepturilor și libertăților cetățenilor), cât și scopul aplicării sancțiunii (înlăturarea stării de pericol produse și preîntâmpinarea săvârșirii unor fapte antisociale prin mijlocirea armelor/munițiilor deținute). Lipsa unor criterii prevăzute expres de lege care să limiteze incidența sancțiunii administrative la acele situații care impun neacordarea/retragerea autorizației de portarmă având în vedere natura, gravitatea și pericolul social al faptei (de exemplu, infracțiuni comise
DECIZIA nr. 78 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280101]
-
Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, legea contravențională apără valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală. Prin urmare, contravențiile sunt fapte antisociale pe care legiuitorul le consideră de o gravitate care nu implică o răspundere penală, însă care trebuie să fie sancționate pentru ca valorile sociale ocrotite să nu cadă în derizoriu, dreptul contravențional fiind apropiat dreptului penal, diferența esențială dintre cele
DECIZIA nr. 575 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278847]
-
valorilor fundamentale ale societății, măsurile necesare în acest scop fiind lăsate la aprecierea legiuitorului, având în vedere că politica penală a statului poate avea diverse imperative și priorități în diferite perioade de timp, determinate de frecvența, gravitatea și consecințele faptelor antisociale. În raport cu acestea, legiuitorul alege mijloacele juridice prin care urmărește protecția diferitelor categorii de relații sociale, ceea ce înseamnă că, în funcție de gradul de pericol social, poate considera că anumite fapte trebuie incriminate și combătute prin aplicarea de
DECIZIA nr. 109 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286840]
-
în mod previzibil, unor interpretări judiciare diferite, astfel încât nu se impune intervenția instanței supreme în cauza pendinte. ... 66. Cu privire la fondul sesizării s-a susținut că, în primul rând, se impune a sublinia că anumite categorii de fapte antisociale sunt incriminate în considerarea periclitării sau lezării unor valori sociale strâns legate de persoana subiectului pasiv, ele privind atât drepturi subiective patrimoniale (dreptul de proprietate sau alte drepturi patrimoniale care au la bază constituirea unor raporturi de încredere între părți
DECIZIA nr. 30 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284222]
-
gravitatea faptei contravenționale, instanța apreciază că și aceasta este neîntemeiată, prevederea în sfera ilicitului contravențional și sancționarea anumitor fapte care prezintă pericol social reprezentând atributul exclusiv al legiuitorului, care apreciază asupra valorilor sociale ce trebuie protejate prin incriminarea anumitor fapte antisociale și sancționarea corespunzătoare a acestora. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
DECIZIA nr. 204 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287796]
-
noi provocări. Astfel, pentru autoritățile naționale cu responsabilități în domeniu, menținerea și asigurarea ordinii și siguranței publice înseamnă nu doar identificarea, cercetarea și deferirea în sistemul de justiție penală a persoanelor care comit infracțiuni, ci și prevenirea comiterii de fapte antisociale, menținerea siguranței frontierelor, sesizarea și investigarea infracțiunilor de orice fel, menținerea siguranței persoanelor și bunurilor acestora, creșterea gradului de siguranță în traficul rutier, gestionarea evenimentelor și manifestațiilor cu public numeros, aplanarea conflictelor, oferirea unor servicii publice de calitate cetățenilor, precum
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276419]
-
terorism. Armele fabricate în acest mod sunt capabile să folosească muniție letală și presupun costuri reduse de fabricare, echipamentele de imprimare 3D fiind ușor accesibile pe piață. Aceste tehnologii sunt analizate, atât din perspectiva posibilității utilizării în comiterea de fapte antisociale, cât și din perspectiva integrării lor în registrul de capabilități necesare contracarării anumitor fenomene, cum ar fi dezinformarea, atacurile cibernetice, siguranța evenimentelor și manifestațiilor cu public numeros, traficul de droguri, încălcarea regimului frontierei de stat, contrabanda etc. Cu toate că
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276419]