KorAP: Find »[drukola/base=antisovietic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...29 >

710 matches

Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860

general-maiorii Constantin Doncea și Villiam Suder. În 1955, se înscenează un protest al studenților împotriva staționării armatei sovietice în România. Bodnăraș cere, cu diplomație, părerea lui Hrușciov despre o eventuală retragere, acesta reacționând violent, cu vorbe grele ca "naționaliști și antisovietici" și, incredibil, acuzându-i pe români de... stalinism. Drept consecință, după tratatul austriaco-sovietic, Moscova înființează Tratatul de la Varșovia, înglobând URSS, ca hegemon, România, Polonia, Ungaria, RDG, Cehoslovacia, Bulgaria și Albania. Ceea ce putea să le ofere Hrușciov românilor era doar reducerea

[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
determina KGB-ul să considere că retragerea a fost cea mai mare greșeală politică a lui Hrușciov. În septembrie 1958, după retragere, Hrușciov va recunoaște: "În România, chiar și printre oficialii Partidului Comunist, se dezvoltă o atitudine nesănătoasă, naționalistă și antisovietică, care trebuie retezată de la rădăcină. Mamaliznikii (mămăligarii, cum îi insulta Hrușciov pe românii din Basarabia și Ucraina, n.n.) nu sunt o națiune, ci o curvă." Contramăsuri: se închide granița cu Basarabia, orice contact dintre cele două maluri ale Prutului fiind

[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554

valiză cu tot felul de broșuri și cărți pretinse de propagandă religioasă catolică, material care a fost adus de la Vatican prin intermediul Misiunii Americane în săptămâna trecută.” Nota nr. 29 21 ianuarie 1946: „În cercurile romano-catolice din Capitală, a căror atitudine antisovietică și antidemocratică este bine cunoscută, se comentează vizita recentă a Nunțiului Papal D.H. și a arhiepiscopului Mitropolit L. făcută Patriarhului S. Această vizită, se susține în cercurile amintite, ar fi avut ca scop consolidarea concordatului dintre Vatican și Biserica Româno-Ortodoxă

Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
ocazia unor acțiuni ale legionarilor în 1940 la Tg. Neamț, stiliștii, sub directa conducere a călugărului G., au purtat placarde cu portretul lui Codreanu. Multe comitete de conducere ale stiliștilor au fost formate din elemente legionare și PNȚ-Maniu. În timpul războiului antisovietic, stiliștii au fost considerați sectanți, luându-se împotriva lor măsuri represive. După 23 august 1944, stiliștii s-au reorganizat, obținând din partea Ministerului Cultelor recunoașterea sub numele de „Cultul creștin tradiționalist”. În urma unor certuri interne pentru conducere, în 1946 stiliștii s-

Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

foamete (1940-1941, 1944-1951) (Igor Cașu) 190 Introducere. Considerații generale 190 Represiunile din primul an de ocupație sovietică a Basarabiei, 1940-1941 194 Reluarea represiunilor În Basarabia și foametea din anii 1946-1947 198 Deportările În masă din 1949 și 1951 199 Rezistența antisovietică 201 Reabilitarea victimelor 202 În loc de concluzii 204 Persecuția psihiatrică a opozanților și disidenților (Ion Vianu) 208 Proiectul 208 Cadrul legal 208 Câteva cazuri individuale 209 Instituțiile psihiatrice ca locuri ale abuzului 213 Un drum anevoios și neterminat către recunoașterea abuzurilor

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
cei incriminați prin aceste falsuri. După 1953, anchetele, În ansamblul lor, nu și-au modificat scenariile deja scrise. Anchetatorii și anchetații Își jucau rolurile În continuare: „Faptele erau astfel repartizate pe fiecare arestat Încât ele dădeau tabloul unei acțiuni organizate, antisovietice, antipartinice și antistatale. șeful anchetei formula atât Întrebările, cât și răspunsurile pentru fiecare arestat În parte, din birou”, relata un fost anchetator al Securității 12. Problema care trebuia rezolvată consta În obținerea confirmării acestor vinovății prestabilite. În acest scop, se

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Albatros, București, 1995. Bălan, Ion, Regimul concentraționar din România, 1945-1964, Fundația Academia Civică, București, 2000 (alte contribuții ale lui I. Bălan sunt citate cu trimitere la AT). Boca, Ioana, 1956 - un an de ruptură. România Între internaționalismul proletar și stalinismul antisovietic, studiu Însoțit de anexe de documente selectate din arhive de către autoare, Teodor Stanca și Mircea Popa, Fundația Academia Civică, București, 2001. Buculei, Toader, Clio Încarcerată. Mărturii și opinii privind destinul istoriografiei românești În epoca totalitarismului comunist, Libertatea, Brăila, 2000. Buzatu

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
viza distrugerea monumentelor de arhitectură din București și din alte orașe 4. Se poate degaja și o implicare studențească În rezistența anticomunistă, În forme și exprimări variate care au traversat primul deceniu al comunismului și care au culminat cu manifestațiile antisovietice și anticomuniste din 1956 ale studențimii din Timișoara (În timpul revoluției antisovietice din Ungaria)5. Procesul comunizării, al instalării sistemului colhoznic În agricultură, prefațat de o strategie bine pusă la punct de statul comunist de distrugere a clasei țărănești proprietare prin

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
4. Se poate degaja și o implicare studențească În rezistența anticomunistă, În forme și exprimări variate care au traversat primul deceniu al comunismului și care au culminat cu manifestațiile antisovietice și anticomuniste din 1956 ale studențimii din Timișoara (În timpul revoluției antisovietice din Ungaria)5. Procesul comunizării, al instalării sistemului colhoznic În agricultură, prefațat de o strategie bine pusă la punct de statul comunist de distrugere a clasei țărănești proprietare prin sistemul cotelor, a determinat și o implicare țărănească masivă, distribuită În

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
În cadrul acestui segment cronologic se pot degaja trei perioade ce Își găsesc corespondent și În trei tipuri de rezistență derulate În perioadele martie 1944 - august 1944, 23 august 1944 - toamna anului 1945 și 1945-1948. În prima perioadă are loc rezistența antisovietică, În condițiile În care, la sfârșitul lunii martie 1944, trupele sovietice pătrund pe teritoriul României, În nord, În Bucovina. La inițiativa Marelui Stat-Major al armatei române s-au organizat așa-numite batalioane regionale fixe, formate din militari și voluntari civili

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
frontului, acțiuni de diversiune și culegere de informații. Astfel de batalioane au fost organizate În județele Neamț, Vrancea, dar cel mai cunoscut și mai activ era cel din Bucovina, format din militari și civili din rîndul populației românești și ucrainene antisovietice. Ele erau compuse din mai multe plutoane și companii conduse de Învățători din satele bucovinene, care erau totodată și ofițeri În rezervă. Odată cu Înaintarea trupelor sovietice, aceste batalioane s-au transformat și s-au regrupat Începând cu luna mai 1944

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
conduse de Vladimir Macoveiciuc, grupul Constantin Cenușă, grupul Ion Vatamaniuc, grupul „Vulturii”, grupul Vasile Motrescu 18. A doua perioadă a rezistenței armate anticomuniste, fixată cronologic Între 23 august 1944 și toamna anului 1945, se caracterizează prin activitatea unităților de rezistență antisovietică, parașutate din Germania și Austria În România și formate În special din foști legionari refugiați după 1941 - odată cu lichidarea mișcării legionare de către generalul Ion Antonescu - În Germania și Austria. Ei urmau să lupte În spatele frontului româno-sovietic cu scopul de a

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
22 iunie 1941. În toiul operațiilor militare, a fost arestat și condamnat la 15 ani de deportare Nicolae Costenco, fost redactor-șef al revistei interbelice Viața Basarabiei 29. Altor intelectuali, precum Mihail Curicheru, li s-a imputat conducerea unor organizații antisovietice, drept care au fost deportați ad-hoc30. Dacă deocamdată nu poate fi stabilită componența etnică a celor deportați, din punct de vedere social aceștia erau catalogați drept cele mai „antisovietice și contrarevoluționare” elemente. O operațiune similară de „extracție a elementelor antisovietice și

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Altor intelectuali, precum Mihail Curicheru, li s-a imputat conducerea unor organizații antisovietice, drept care au fost deportați ad-hoc30. Dacă deocamdată nu poate fi stabilită componența etnică a celor deportați, din punct de vedere social aceștia erau catalogați drept cele mai „antisovietice și contrarevoluționare” elemente. O operațiune similară de „extracție a elementelor antisovietice și contrarevoluționare”31 a avut loc aproape simultan În alte teritorii anexate de URSS conform Pactului Ribbentrop-Molotov. În Țările Baltice, spre exemplu, În noaptea de 13 spre 14 iunie

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
organizații antisovietice, drept care au fost deportați ad-hoc30. Dacă deocamdată nu poate fi stabilită componența etnică a celor deportați, din punct de vedere social aceștia erau catalogați drept cele mai „antisovietice și contrarevoluționare” elemente. O operațiune similară de „extracție a elementelor antisovietice și contrarevoluționare”31 a avut loc aproape simultan În alte teritorii anexate de URSS conform Pactului Ribbentrop-Molotov. În Țările Baltice, spre exemplu, În noaptea de 13 spre 14 iunie 1941 au fost deportate peste 50.000 de persoane 32. În

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
dimensiune națională foarte pronunțată. Cu alte cuvinte, având În vedere cota de deportați prin raportare la numărul total, reiese că reprezentanții naționalităților erau mai susceptibili de a fi Învinuiți de ostilitate reală sau presupusă la adresa regimului sovietic. Rezistența antisovieticătc "Rezistența antisovietică" A existat o oarecare rezistență din partea populației locale față de măsurile represive ale regimului sovietic? și, dacă da, În ce fel a fost exprimată rezistența? De regulă, forma de rezistență față de puterea sovietică a avut un caracter pasiv, dar au fost

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
și, dacă da, În ce fel a fost exprimată rezistența? De regulă, forma de rezistență față de puterea sovietică a avut un caracter pasiv, dar au fost și cazuri numeroase În care s-a manifestat o rezistență activă. Mai Întâi, rezistența antisovietică nonviolentă a avut mai multe forme: eschivarea de la serviciul militar În rândurile Armatei Roșii 49 și de la munca forțată În Întreprinderile industriale din Uniunea Sovietică 50, neachitarea impozitelor și a livrărilor obligatorii de produse alimentare către stat51, acțiuni de protest

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
produse alimentare către stat51, acțiuni de protest Împotriva alegerilor În organele puterii de stat52 etc. Opoziția deschisă și violentă față de regim, prin organizații bine Închegate, a fost specifică mai ales raioanelor din nordul și centrul republicii. Cele mai importante organizații antisovietice au fost, În acest sens, Organizația Națională „Arcașii lui ștefan”, Grupul antisovietic condus de Filimon Bodiu, „Sabia dreptății”, „Partidul Libertății”, „Armata Neagră” și „Uniunea Democratică a Libertății”. Din punct de vedere cronologic și, se pare, chiar după principiile programatice, „Arcașii

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
de stat52 etc. Opoziția deschisă și violentă față de regim, prin organizații bine Închegate, a fost specifică mai ales raioanelor din nordul și centrul republicii. Cele mai importante organizații antisovietice au fost, În acest sens, Organizația Națională „Arcașii lui ștefan”, Grupul antisovietic condus de Filimon Bodiu, „Sabia dreptății”, „Partidul Libertății”, „Armata Neagră” și „Uniunea Democratică a Libertății”. Din punct de vedere cronologic și, se pare, chiar după principiile programatice, „Arcașii lui ștefan” (1945-1947) a fost cea mai importantă organizație, fățiș antisovietică, de pe

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Grupul antisovietic condus de Filimon Bodiu, „Sabia dreptății”, „Partidul Libertății”, „Armata Neagră” și „Uniunea Democratică a Libertății”. Din punct de vedere cronologic și, se pare, chiar după principiile programatice, „Arcașii lui ștefan” (1945-1947) a fost cea mai importantă organizație, fățiș antisovietică, de pe teritoriul Basarabiei. Din păcate, organizația a fost deconspirată prematur, așa Încât activitatea acesteia n-a Înregistrat succese deosebite În combaterea comunismului 53. Acte teroriste Împotriva unor lideri comuniști au fost organizate Îndeosebi de grupul lui Filimon Bodiu, În zona centrală

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
dus activități mai mult de propagandă decât de rezistență activă. Se observă, de asemenea, că aceste grupări aveau În componența lor persoane din diferite straturi sociale, intelectualii (mai ales Învățători) și țăranii alcătuind majoritatea. Obiectivele acestora erau În primul rând antisovietice, Îndreptate atât Împotriva comuniștilor veniți din afara Moldovei, cât și a celor proveniți din rândurile localnicilor. Alteori, ca În cazul „Uniunii Democratice a Libertății”, ruși, ucraineni (proveniți din regiunile Rostov și Novosibirsk, stabiliți În Moldova) și moldoveni luptau Împreună și aveau

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
celor proveniți din rândurile localnicilor. Alteori, ca În cazul „Uniunii Democratice a Libertății”, ruși, ucraineni (proveniți din regiunile Rostov și Novosibirsk, stabiliți În Moldova) și moldoveni luptau Împreună și aveau un dușman comun - regimul comunist 55. De obicei totuși, organizațiile antisovietice aveau un caracter clar pro-românesc, pentru că, fiind „fii ai României Întregite, crescuți și educați În spiritul tradițiilor neamului românesc, acești tineri basarabeni nu au putut și nici nu au dorit să accepte alt mod de viață, un alt regim social

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Luminița, „O istorie de 126 de ani: germanii din Basarabia”, Patrimoniu, nr. 3/1991. Furet, François, Nolte, Ernst, Fascisme et Communisme, Plon, Paris, 1998 șed. rom.: Fascism și comunism, Univers, București, 1999ț. Ghițiu, Mitru, „Unele aspecte din mișcarea de rezistență antisovietică În Basarabia postbelică”, Analele Sighet, 2, Instaurarea comunismului Între rezistență și represiune, 1995. Gribincea, Mihai, „Politica fiscală În RSS Moldova și foametea În anii 1946-1947”, Revista de Istorie a Moldovei, nr. 3/1990. Gribincea, Mihai, Basarabia În primii ani de

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Allegemeine Zeitung, 6 iunie 1986. Nolte, Ernst, Războiul civil european, 1917-1945, Runa, 2005. Pasat, Valeriu, Trudnye stranicy istorii Moldavii (1940-1950) (Pagini dificile din istoria Moldovei), Moscova, 1994. Pasat, Valeriu, „Deportaciya «antisovetskih elementov» iz Moldavskoi SSR v 1941 godu” („Deportarea «elementelor antisovietice» din RSS Moldovenească”), În V.P. Dimitrienko (ed.), Vlast’ i obshchestvo v SSSR: politika represii (1920-1940 gody) (Putere și societate În URSS: politica represiunilor), IRI RAN, Moscova, 1999, pp. 297-328. Pirogan, Vadim, Pe drumurile pribegiei, Chișinău, 1999. Plamper, Jan, „Foucault’s

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
1999, pp. 297-328. Pirogan, Vadim, Pe drumurile pribegiei, Chișinău, 1999. Plamper, Jan, „Foucault’s Gulag”, Kritika. Explorations in Russian and Eurasian History, vol. 3, nr. 2/2000, pp. 255-280. Postică, Elena, „Armata Neagră: organizație patriotică de rezistență sau bandă teroristă antisovietică?”, Țara, 10 ianuarie 1995. Postică, Elena, Rezistența antisovietică În Basarabia, 1944-1950, știința, Chișinău, 1997. Postică, Elena, „Teroare și dezmăț: rezistența antisovietică În Basarabia”, Literatura și arta, 3 iulie 1997. Postică, Elena (ed.), Cartea Memoriei. Catalog al victimelor totalitarismului comunist, 4

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]