535 matches
-
iar triunghiul incizat mai sus, simbol al fecundității, indică sacralitatea zonei genitale. Acest motiv simbolic, în legătură directă cu „sacralitatea procreației”, conferă obiectului decorat „esența vieții”(V. Chirica, 2004, p. 123). Din arealul oltenesc al culturii Dudești provine un vas antropomorf descoperit la Cârcea Viaduct (M. Nica, 1984, fig. 7/1ab) (Planșa.I/1). Acesta este decorat cu benzi unghiulare late și paralele, îndreptate cu vârful în sus. Buza vasului are reliefat nasul acvilin, ochii sunt redați oblic-exoftalmici, ceea ce conferă aspectul
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
reliefare a detaliilor anatomice, credem că e vorba de un vas cu destinație specială, cultică, cel mai probabil un vas folosit la libațiile diferitelor manifestări legate de cultul fertilității și fecundității, aduse de comunitățile neoliticului timpuriu din arealul anatoliano-balcanic. Vasele antropomorfe întruchipau femeia cu toate atributele sale, „femeia-mare divinitate-glie” și jucau un rol esențial în practicile cultuale (M. Eliade, 1992b, p. 307-330; V. Chirica, M.-C. Văleanu, 2008, p. 108-109). Din situl de la Măgura provine un fragment de vas ce are
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
toate atributele sale, „femeia-mare divinitate-glie” și jucau un rol esențial în practicile cultuale (M. Eliade, 1992b, p. 307-330; V. Chirica, M.-C. Văleanu, 2008, p. 108-109). Din situl de la Măgura provine un fragment de vas ce are aplicată o reprezentare antropomorfă care prezintă pe corp și pe brațe o serie de crestături. Capul este bine redat, ochii sunt indicați prin două incizii, iar nasul este reliefat (R. R. Andreescu, 2007, p. 56, pl. 3/3)(Planșa I/3). Se remarcă poziția
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
de crestături. Capul este bine redat, ochii sunt indicați prin două incizii, iar nasul este reliefat (R. R. Andreescu, 2007, p. 56, pl. 3/3)(Planșa I/3). Se remarcă poziția ridicată a brațelor, atitudine specifică orantei. d. Varia Reprezentările antropomorfe tipice fazei a IV-a, ca și ceramica, reflectă transformările petrecute de-a lungul timpului, acuzând o stilizare evidentă, mai ales a capului, ce reușește, paradoxal, să proporționeze bustul (M. Nica, 1976, fig. 18/9). Această piesă descoperită la Fărcașu
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
Ibidem). Tratarea unui subiect extrem de complex, așa cum este cel legat de spiritualitatea comunităților preistorice, presupune o metodologie de cercetare specifică ; tipologia propusă de noi, cu caracter orientativ, încearcă să ofere o imagine cât mai amplă asupra semnificației și funcționalității plasticii antropomorfe. Plastica antropomorfă a culturii Dudești este reprezentată prin figurine simplu modelate, stilizate, de mici dimensiuni, ceea ce indică existența unor canoane pe care artiștii trebuiau să le respecte. Cultul Zeiței Mame evidențiat printr-o serie de reprezentări plastice sugerează preponderența personajului
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
unui subiect extrem de complex, așa cum este cel legat de spiritualitatea comunităților preistorice, presupune o metodologie de cercetare specifică ; tipologia propusă de noi, cu caracter orientativ, încearcă să ofere o imagine cât mai amplă asupra semnificației și funcționalității plasticii antropomorfe. Plastica antropomorfă a culturii Dudești este reprezentată prin figurine simplu modelate, stilizate, de mici dimensiuni, ceea ce indică existența unor canoane pe care artiștii trebuiau să le respecte. Cultul Zeiței Mame evidențiat printr-o serie de reprezentări plastice sugerează preponderența personajului feminin în cadrul
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
venerează Marea Mamă, generatoare a tot ceea ce este viu, caracterul ei divin fiind sugerat prin utilizarea unor motive decorative considerate drept simboluri antropomorfizante (semnele unghiulare, lineare, meandrele, cercurile, canelurile etc.) Ca element al sacrului feminin, triunghiul, întâlnit atât pe vasul antropomorf descoperit la Cârcea-Viaduct, pe figura de os de la Cernica, cât și pe figurinele de la Măgura, simbolizează imaginea stilizată a sexualității, cu conotații legate de fecunditatea și fertilitatea Marii Zeițe (M. Nițu, 1980; S. Marinescu-Bîlcu, 1974; V. Chirica, 2004, p. 113
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
27), motiv pentru care „sunt utilizate ca recuzită în cadrul ritualurilor de magie simpatetică”(D. Monah, 1997, p. 87). Importanța personajului feminin în cadrul sistemului religios ca “deținător al misterelor fecundității și fertilității”(Ibidem, p. 89) este sugerată și de categoria vaselor antropomorfe. Ca modalități de reprezentare a divinității feminine, vasele antropomorfe jucau un rol considerabil în cadrul ceremoniilor de cult care vizau viața întregii comunități, fiind legate de muncile agricole și de regenerarea naturii. Solidaritatea mistică dintre femeie și glie, care constituia una
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
ritualurilor de magie simpatetică”(D. Monah, 1997, p. 87). Importanța personajului feminin în cadrul sistemului religios ca “deținător al misterelor fecundității și fertilității”(Ibidem, p. 89) este sugerată și de categoria vaselor antropomorfe. Ca modalități de reprezentare a divinității feminine, vasele antropomorfe jucau un rol considerabil în cadrul ceremoniilor de cult care vizau viața întregii comunități, fiind legate de muncile agricole și de regenerarea naturii. Solidaritatea mistică dintre femeie și glie, care constituia una dintre trăsăturile de bază ale societăților agricole, s-a
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
N. Mateescu, I. Voinescu,1982). O asemenea ipostază a Zeiței Mamă, creatoare a Universului și “generatoare de energie”(V. Voinea, 2005 p. 391), care redă cel mai bine gestul protector al matroanei, ar putea fi identificată și în cazul vasului antropomorf descoperit de M. Nica la Cârcea-Viaduct. Divinitateaglie, care simbolizează sacralitatea vieții și întruchipează de această dată o serie de atribute creative, a fost transpusă sub forma unui vas antropomorf utilizat în cadrul procesiunilor religioase colective, ce marchează o unire sacră între
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
protector al matroanei, ar putea fi identificată și în cazul vasului antropomorf descoperit de M. Nica la Cârcea-Viaduct. Divinitateaglie, care simbolizează sacralitatea vieții și întruchipează de această dată o serie de atribute creative, a fost transpusă sub forma unui vas antropomorf utilizat în cadrul procesiunilor religioase colective, ce marchează o unire sacră între femeie și conținutul germinativ asupra căruia se revarsă energiile creatoare ale zeității. X Statuetele aparținând culturii Dudești, deși sunt puțin numeroase, pot oferi, totuși, o serie de informații cu privire la
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
În cazul figurinelor descoperite la Măgura-Dudești se constată modelarea statuetelor din două bucăți longitudinale care ulterior sunt lipite (R. R. Andreescu, 2007, p. 56). Prin această succintă trecere în revistă a principalelor probleme legate de originea, semnificația și funcționalitatea plasticii antropomorfe a culturii Dudești, am încercat să evidențiem faptul că o analiză “primară” a tuturor datelor care au în vedere diversitatea tipologică și morfologică și mai ales posibilitatea unei anumite categorii plastice de a materializa un aspect al fenomenului religios prin intermediul
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
al energiei vitale izvorâte din cele două elemente opuse. Mai mult chiar, eau-de-vie conține în sine masculinul și femininul, primul element fiind simbolizat de foc, iar al doilea de apă. Cu alte cuvinte, din această împreunare se reîntregește androginul, figurare antropomorfa a oului din care s-a născut lumea. Apă caldă, cu care trebuie să se mulțumească ocupanții mașinii 3, constituie un substitut lipsit tocmai de finalitatea izbânzii vieții asupra morții, a nemuririi. După unii achimiști, operă se poate realiza folosind
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
și poezia - atomi ai imperisabilului - sunt „fire de nisip în calea oceanului”. Viziunea e marcată evident de cosmologia organicistă extatic-hipnotică a lui Eminescu și, mai ales, de Lucian Blaga, dar și de stilistica suprarealistă a fluenței somnambulice sau a peisajului antropomorf, în care părul iubitei șerpuiește printre arterele îndrăgostitului și ierburile oceanului. Dar poetul își relevă de la început filtrul personal de percepție, precum în alegoria morții ca o maree domestică, recurentă în poeme până târziu: „Va veni acea ultimă zi, eu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
etamină sau pe canava). În evoluția lor ornamentală, aceste țesături au avut mai multe etape: cu motive geometrice (cele mai vechi) și apoi cu ornamente florale, naturaliste. Sunt cunoscute covoare în romburi (în roate), cu pomul vieții și cu motive antropomorfe. Cele mai noi au ca modele buchete de trandafiri, oleandru sau alte motive florale. În perioada dintre cele două războaie mondiale și după aceea până la colectivizare, femeile din satele noastre au țesut fețe de plapumă, cearșafuri de pat și de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de trăire și, concomitent, spaima îmbătrânirii, teama de ruină și mortificare. Poeta aude respirația secundelor, „plămânii de lupi suri”, lacul - din recuzita romantică - se preface într-un ceasornic absorbind lucrurile, lumina însăși poate fi „îmbătrânită”. De altfel întreaga natură este antropomorfă printr-o abundentă atribuire metaforică: hainele albesc la cusături, pleoapa cerului cerne cenușă, văzduhul mîngâie. Dar, prin supralicitare, procedeul devine manieră și își pierde din prospețime. Simțind capcana, autoarea o va ocoli în celelalte cărți. Urmând cele două fețe ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
hieratism, de o simplitate aproape solemnă. În „clopotele verzi” - barbiene - ale mării bate o pendulă de aur, purificând poemele de orice stridențe. Sub aspectul cântecului naiv, doi îndrăgostiți sunt „invitați la ceaiul dat de flori”, iar ele, într-o metamorfozare antropomorfă nepretențioasă, „se vor șterge grațios la gură de fărâmituri de soare”. Timpul își pierde din dramatism, senzualitatea e sublimată în „mici fericiri”, aproape abstracte. Poemele împrumută ceva din naivitatea și hieraticul din Cântarea Cântărilor, în formulări în care aluzia culturală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
discontinuu, între unitate și dualitate a celor doi arbori din Eden, cel al cunoașterii binelui și răului fiind sursa păcatului originar al lui Adam și cel al vieții-instrument de izbăvire prin răstignirea lui Isus. Să nu uităm și de simbolul antropomorf de transformare a omului în copac și invers sau a căsătoriei cu arborii, cei ce contribuie la nașterea omului. Jung interpretează acest simbol hermafrodit. Pomul vieții este androgin inițial, trunchiul înălțat spre cer fiind simbol eminamente solar de forță și
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o relație de corespondență specifică imaginarului poetic simbolist. Dubla metaforă verbală dormea întors este expresia absolută a îndepărtării definitive de viață. Sintagma amorul meu de plumb (cuvântul amor este preferat altor sinonime ca iubire sau dragoste) propune o viziune concretă, antropomorfă asupra iubirii, amintind de reprezentările mitologice antice (Eros, Cupidon, Amor). Moartea acestui amor cu aripile de plumb vorbește nu numai despre efemeritatea iubirii, ci și despre moartea mitului dragostei, despre pierderea credinței în absolutul iubirii. Conștiința acestei pierderi sporește sentimentul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
grandioasă și frumoasă, înaltă pe pereții ei fiind pictate scene bisericești, altarul este acoperit cu o semicalotă, racordata la est, cu conturul pereților, prin intermediul a trei fâșii, catapeteasma este realizată în 3 registre, despărțite prin chenare cu motive florale și antropomorfe. Comună Lipovăț că oricare alta comună, are o serie de tradiții și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou. Locuitorii comunei Lipovăț și-au păstrat din cele mai vechi timpuri obiceiurile și tradițiile sărbătorilor de iarnă: Crăciun și Anul Nou. Pentru
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Pintilie Gianina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2059]
-
poetică și în filiație cu retorica clasică, dar, mai ales, prin prisma achizițiilor lingvisticii cognitiviste, un text este o narațiune dacă se individualizează prin temporalitate minimală (după care evenimentele se desfășoară succesiv), unitate tematică centrată în jurul unui actor-subiect, de regulă antropomorf, unitate de acțiune, concentrată în transormarea unei situații inițiale într-o stare finală (ca mod dinamic și tensional de instaurare a unui dezechilibru-"punerea în intrigă"), ordine cauzală, previzibilă, transparentă (suicidul lui Werther), ordine acauzală, incalculabilă (suicidul Annei Karenina). Simpla
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
personale mai mult decât stării lor materiale, să-și facă prieteni, să fie sociabili și să dialogheze. Atitudinea lui Socrate față de zei, într-o perioadă în care credința în zei era la apogeu, este una ambiguă: el nu acceptă zeitățile antropomorfe, ale căror "biografii" le consideră "scandaloase și primitive". El acceptă o singură divinitate, creatoare, un daimon, care se manifestă ca un glas lăuntric care oprește comiterea răului; el nu acceptă zeii tradiționali. În 399 î.e.n. Socrate e dat în judecată
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Anthropomorpha, în care clasifică specia Hominis între primate, ca rezultat al unui studiu întreprins asupra maimuțelor și a asemănărilor dintre ele și oameni. Această lucrare atrage observații foarte critice, la care Linné răspunde: "Nu-mi place că eu consider omul antropomorf, dar acesta trebuie să învețe să se cunoască pe el însuși. Să nu ne ascundem în spatele cuvintelor, deoarece nu este important ce nume folosim, ci să găsim diferența dintre om și maimuță, bazată pe principiile științifice ale istoriei naturale". Trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Calendarul popular și Cartea morților. Mesajele Cărții Morților sunt adresate mortului strigat pe nume, sau printr-un nume tabu, zeițelor destinului, soțului sau soției postume, substitutelor mortului, adăposturilor postume, zeiței morții În ipostaza de pasăre de pradă (gaia, carboaica) și antropomorfă, ghizilor providențiali (lupul, vulpea, vidra), vameșilor binevoitori, personajelor psihopompe și, În final, rudelor mortului din lumea de dincolo. Ca dovadă a vechimii lor, În cântecele funerare din cartea românească a morților nu apare Iadul. Calendarul popular este deschis tuturor personificărilor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
în calitate de camarad de arme. Treptat naratorul se familiarizează cu tainele farului dar și cu femela-mascotă dresată de Caffó pentru diverse munci, utilă însă și în rol de senzor spontan al atacurilor oamenilor-broască, folosită inclusiv ca obiect sexual. Fascinat de formele antropomorfe ale mascotei, se apropie de ea ca de un obiect de studiu, învederându-i un al doilea cer al gurii în locul amigdalelor, arhitectura anatomică desăvârșită, musculatura ca de marmură, lipsa părului la axile, pe cap sau pubis, și, în fine
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]