308 matches
-
mai bun b. lunii celei albastre c. Ioanei celei mici d. ?lui Ionuț celui drăgălaș La antroponimele de genul masculin, la singular acest acord este destul de puțin acceptabil. Dacă antroponimul se referă la un personaj istoric, acordul este chiar respins. Antroponimele istorice au un caracter fixat, nu se pot modifica elementele din componența lor, ceea ce explică lipsa acordului: (6) a. *lui Ștefan celui Mare b. lui Ștefan cel Mare Acordul în caz nu se mai face întotdeauna în limba actuală, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este singular (uniunea de state denumită Statele Unite ale Americii), însă poate fi și plural (țara denumită Statele Unite ale Americii este formată din mai multe state, reunite într-o federație-stat). Există câteva nume proprii care pot varia în funcție de trăsătura de număr. Antroponimele, în special numele proprii, pot primi o formă de plural atunci când se referă la mai multe persoane cu același nume, însă se poate păstra forma de singular și când e vorba de mai mulți referenți. În acest caz, acordul se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
gen, care nu variază în funcție de context. Dacă se creează o formă de alt gen, cu ajutorul desinențelor specifice, această formă reprezintă un alt cuvânt, nu o formă morfologică a aceluiași cuvânt (la fel ca în cazul substantivelor comune, bunic-bunică). De obicei, antroponimele, în special prenumele, se organizează în perechi masculin-feminin: Ion-Ioana, Maria-Marin. Se pot forma nume proprii de genul feminin și de la numele de familie, acestea fiind conotate stilistic (umoristic sau depreciativ): Ionescu-Ioneasca, Vasileanu-Vasileanca. 3.5. Centrul este un pronume Unele pronume
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
singură persoană sau la mai multe; toponimul Tulcea are formă de feminin, dar nu desemnează o entitate cu gen natural; toponimele București, Iași și Bălți au formă de plural, dar desemnează o singură entitate (un oraș) etc. 2.2.1. Antroponimele Antroponimele impun acordul referențial, inclusiv numele proprii provenite din substantive comune, prin conversiune (în acest caz, trăsăturile formale ale substantivului comun nu mai sunt active sintactic): (55) a. Gabi este absent. (= "Gabriel") b. Gabi este absentă. (56) a. Ionescu este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
persoană sau la mai multe; toponimul Tulcea are formă de feminin, dar nu desemnează o entitate cu gen natural; toponimele București, Iași și Bălți au formă de plural, dar desemnează o singură entitate (un oraș) etc. 2.2.1. Antroponimele Antroponimele impun acordul referențial, inclusiv numele proprii provenite din substantive comune, prin conversiune (în acest caz, trăsăturile formale ale substantivului comun nu mai sunt active sintactic): (55) a. Gabi este absent. (= "Gabriel") b. Gabi este absentă. (56) a. Ionescu este absentă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
guvern au decis). O sintagmă pseudopartitivă cu un substantiv colectiv pe prima poziție poate accepta acordul la plural (Au venit o armată de oameni, Au trecut o grămadă de ani). Acordul numelor proprii depinde de tipul semantic căruia îi aparțin: antroponimele se acordă semantic, pe baza trăsăturilor referențiale. Toponimele dispun de două posibilități de acord: formal (pe baza trăsăturilor formale) sau conceptual (pe baza trăsăturilor substantivului comun ce denumește conceptul în care se încadrează toponimul (oraș, țară, insulă, munte etc.). Două
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
card, "călcâiul lui Ahile" pentru vânzările online din România!", făcându-se apel la clișee care aparțin moștenirii culturale a Europei. Argumentul continuității este strategia cea mai des folosită în intertext, structurată de două și chiar trei categorii de mărci argumentative: antroponimul pe de o parte, citatul /maxima prin intermediul căreia se stabliește legătura cu cititorul, pe de altă parte, urmată de concluzia "vocii" consacrate public: Eugen Nicolăescu: Lupul își schimbă părul, dar năravul ba! B... nu a învățat nimic din lecția suspendării
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
lui Stelian Dumistrăcel, figura de construcție (adiectio-adăugarea) constă în interpunerea ("războinicului") prin dislocare, în corpul propriu-zis al expresiei. "Călcâiul războinicului" este o metaforă deosebit de activă, care a eliminat din limbajul politic, pentru o anumită perioadă și într-un anumit context, antroponimul/ identitatea. Și alte exemple sunt ilustrative: "Între Baba Cloanța și Ileana Cosânzeana, pedeliștii au ales Lupu'...". B... și judecătorii/ Lupul s-a făcut miel"; Lupul singuratic". În exemplele date remarcăm frecvența, tendința de conservare a metaforelor tocite, specifice anumitor sfere
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
impersonal/ neparticipativ (contraatac, substantiv comun, nearticulat), personal/ participativ (contraatacul, substantiv comun, articulat cu alticol hotărât proclitic). În deplin acord cu contextul referențial, extralingvistic (politic, de natură socio-umană, culturală) echivalența "contraatac"= "ripostă politică" impune o atitudine, este corelată contextual, cu toponime/ antroponime etc. elemente fundamentale în fixarea imaginii persoanei publice. Seria de metafore ale persuasiunii - "atac", "contraatac" - a devenit o procedură de focalizare în titlul articolului de presă. Sub aspectul mijloacelor lingvistice, tehnica este susținută de verbe puternic marcate semantic/ de formele
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
substantive proprii și comune, propriu-zise sau provenite din adjective (prin conversiune), numerale cu valoare substantivală etc., caracterizate prin anumite valențe semantice, relaționale, morfo-sintactice (vocative care trimit către anumite ,,roluri" identificabile/reperabile într-o situație de comunicare dată sau creată): a) antroponime - nume, prenume, supranume/porecle: Popescu(le), Ștefan(e), Ursu(le); b) termeni de rudenie: mamă, tată, surioară, mătușă (valorificați și în adresarea inversă - de exemplu, mama i se adresează copilului/unei persoane apropiate folosind termenul mamă); 3) nume generice de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
transpunerea acțiunilor dorite în scenarii negative (lovește-mă cu o țigară). Interpelarea este adesea ironică, mai ales în adresarea către străinii de grup (Nea Caisă), iar cea către inamici este agresivă și insultătoare. Argoul dispune de o mare varietate de antroponime, porecle în marea lor majoritate, cu corespondent între substantivele comune, sau legate de eroi populari din filme sau din literatură (Zorro, Piedone, Superman, Sandokan etc.). Toponimia argotică urbană este alcătuită din denumiri glumețe de localități sau monumente (Bucale, Pailanda pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în vreme ce doamna X și profesoara de engleză pot fi sinonime, identitatea referențială se bazează pe cunoașterea realității. P. Ricoeur a demonstrat, în 1985, că numai narațiunea permite atribuirea unui conținut semnificant individului sau grupului uman pe care îl desemnează un antroponim. În lipsa acestei intermedieri, caracterizarea oricărui subiect rămîne în neclaritatea unei antinomii între postularea unei permanențe abstracte și constatarea eterogenității stărilor succesive, căci întotdeauna într-o relatare nu are importanță numai ceea ce se întîmplă și de ce se întîmplă, ci și care
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
deodorant, depilane, energizant, executiv, hipocoristic, monopter, periodic, triunghiular. Primesc desinența -e toate substantivele neutre terminate în -tor (adunător, aerogenerator, copiator, defibrilator, desfășurător, deșteptător, dezaburitor, diaproiector, director, fotocopiator, prăjitor, premergător, retroproiector, storcător) și -ism (anglo-americanism, idiomatism, machism, marinism, puștism,), -nim (acronim, antroponim, heteronim, matronim, oiconim, patronim). 3.3.3. Tipul iu-ii [ĭu-iĭ]: cele 4 substantive care urmează acest model flexionar sunt formate de la substantive mai puțin recente: antimemorii (plurale tantum), contraserviciu, cyberspațiu, deserviciu. Prin urmare, tipul nu este deloc productiv (în afara compunerii
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
prin pădurile noastre lupi și urși. Nu e lipsit de importanță toponimul pădurea La Ursoaia și pârâul Ursoiu. Tot în acest sens, pe Dealul Izvorului în așezarea neolitică s-a găsit o figurină zoomorfă din lut ars reprezentând un urs. Antroponimele Ursu, Ursulică, Ursan etc. vin în sprijinul ideii că pe aceste locuri au existat cu adevărat urși. Un argument și mai puternic în acest sens îl constituie și harta generalului austriac din armata rusă, Bawr 1781 care arată existența pădurilor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
urși. Un argument și mai puternic în acest sens îl constituie și harta generalului austriac din armata rusă, Bawr 1781 care arată existența pădurilor întinse pe aceste locuri și desigur și a urșilor și lupilor. Toponimele Lupeni și Lupărie și antroponimele Lupu, Lupușoru, Lupan, Alupului, Alupoaie existente în satele Mlenăuți, Alba, Baranca, Lupeni și Vatra vin să susțină ideea exprimată mai sus. Acest fenomen se explică prin credința străveche din primele vremuri ale umanității că luând numele vânatului dorit, îl poți
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Corlăteanu (La Corlăteanu)-teren arabil, productiv, situat la sud de satul Vatra. Poartă numele locuitorului Corlăteanu care are casa în câmp la o intersecție de drumuri, nu departe de locul numit La Brazdă care despărțea pământurile locuitorilor de moșia boierească. Antroponimul vine de la Korlat care înseamnă margine, stavilă, barieră. Corlăteanu(mărginașul) era paznic la hotarul moșiei boierești și ținea evidența oamenilor ce intrau dimineața la lucru pe moșie și ieșeau seara. Costanciuc (La Costanciuc)-teren arabil între tarlalele La Bojoga și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care slavii au întemeiat state puternice, uneori și cu aport romanic, exercitându-și influența inclusiv asupra teritoriilor noastre. Extinderea țaratului bulgar și a imperiului dualist (vlaho bulgar) în spațiul românesc a lăsat urme palpabile. Le regăsim în prevalența toponimelor și antroponimelor de origine medio bulgară pe care le putem citi în primele documente medievale slavone 120. Dovada simbiozei profunde rezultă și din rădăcinile comune din care folclorul românesc și bulgar își trag seva, de la cel coregrafic, la cel muzical și narativ
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cultura greacă fără opreliști. Numai păcurarii rămași izolați, păstorindu-și oile prin munți, și-au păstrat graiul. Așa s-a întâmplat ca mulți dintre grecii din Macedonia, Tesalia și Epir să aibă origini romanice, regăsite și astăzi în frecvența unor antroponime 128. Și în Albania s-a înregistrat un fenomen similar încât, în perioada interbelică, erau destui care reclamau originea aromână 129. Explicația pentru care începând de la Sofia spre est s-a întrerupt șirul comunităților romanice sud dunărene ar putea consta
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
comentarii 1 Bizanț. Denumirea statului bizantin este o formă cultă apărută în Occident (fr. Byzance, germ. Byzanz, engl. Byzantium), de la Byzantion, forma latină a numelui anticei colonii grecești aflată pe locul Constantinopolului (numele coloniei Bψζαντιον fiind o formă grecizată de la antroponimul trac Byzas (Bψζασ). Titulatura oficială a statului bizantin pînă la căderea lui a fost Imperiul romanilor (βασιλεια των Рωμαιν) sau România. După veacuri de relativă izolare, expedițiile cruciate au stabilit, pentru întîia oară de la prăbușirea jumătății apusene a Imperiului Roman
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Acestea au fost premisele ca, o dată cu apariția și dezvoltarea unor științe ca biologia și paleontologia, în secolul al XVIII-lea, speciile vegetale și animale să primească denumiri latinești de identificare, deși deseori asemenea denumiri porneau de la nume topice sau de la antroponime care nu erau cunoscute lumii romane. Modelul creat atunci a rămas funcțional pînă astăzi, încît orice nouă specie identificată primește o denumire latină, care devine emblema internațională de recunoaștere. Uneori, perpetuarea folosirii latinei în școală și în scrierea lucrărilor științifice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
burgundice. După aceea, vin graiurile italiene, în special cele nordice, care posedă cuvinte ostrogo-tice și lombardice și, în sfîrșit, cele iberoromanice, cu elemen-te vizigote, vandalice și suebice. În afară de cuvinte propriu-zise, limbile romanice occidentale posedă un mare număr de toponime și antroponime de origine germanică, precum și cîteva sufixe. Româna prezintă în ceea ce privește elementele lexicale de origine veche germanică o situație aparte, specialiștii con-siderînd, în marea lor majoritate, că aici nu există asemenea elemente, deși cele două ramuri ale goților și gepizii au trăit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
că denumirea a putut substitui una mult mai veche conținând și cuvântul pârâu (părău) care numaidecât ne trimite la substantivul traco-dacic. Secuii, odată stabiliți În Ardeal, s-au priceput de minune la secuizarea sau chiar la Înlocuirea unor toponime și antroponime. De fapt În toponimia minoră din România avem multe necunoscute. Dacă toponimia majoră e cunoscută din Antichitate, nume de rîuri și locuri fiind menționate de istorici romani,greci și bizantini, cu numele de pârîuri, locuri și localități e mai dificil
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de Gălăuțaș doar de apa Mureșului, este atestat documentar În același an, 1784. Datorită procesului de maghiarizare, Sărmașul Înscrie În evoluția numelui său nu mai puțin de șase variante: Moroslaka, Moroslako, Salamos, Șiolomoș, Solomaș, Sărmaș. De aici vin În Gălăuțaș antroponimele Platon, Roșca, Mândru și altele. Prin anul 1839 austriacul Ignaz von Treuenfeld menționa Într-un Lexicon apărut la Viena că localitatea Sărmaș e locuită de români. Din anul 1787, de la o populație de două sute de persoane, În anul 2002, ajunge
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Moldova și din Ardeal era liber de a merge În Moldova sau În Transilvania, mulți dintre oamenii acestor locuri au luat drumul pribegiei, fapt ce se Întâmpla și trecându-se din Moldova În Ardeal. Așa se explică și existența unor antroponime de o parte și de alta a Carpaților Orientali. Tot la fel, nu putem exclude plecarea multor români din satele cu populație majoritar maghiară În această zonă care poate fi numită o insulă a românismului În ținuturile unde s-au
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Fluiditatea ideațională, asociativă, expresională, verbală și figurală poate fi îmbunătățită prin următoarele teste: * găsirea titlurilor ingenioase pentru cărți sau filme cunoscute; * enumerarea obiectelor care au aceeași proprietate; * aprecierea consecințelor unor evenimente; * găsirea unor utilizări neobișnuite obiectelor banale; * identificarea sinonimelor sau antroponimelor unor cuvinte; * completarea propozițiilor cu metafore; * alcătuirea propozițiilor prin respectarea unor reguli date: ordinea cuvintelor în propoziție , numărul literelor; * desemnarea cuvintelor care încep cu o anumită literă, care au un anumit număr de litere sau care au același sufix sau
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]