642 matches
-
de jandarmi și voluntari, două plutoane de soldați călare pe cămile și mai multe avioane de tipuri diferite. Dar, după capitularea Franței din iunie 1940, neutralitatea guvernului de la Vichy a permis italienilor să redirecționeze atacul lor spre colonia mai slab apărată - Somalia Britanică. Pe 18 iunie 1940, Legentilhomme a părăsit serviciul în slujba Regimului de la Vichy și s-a alăturat forțelor francezilor liberi. Somalia Franceză, colonia părăsită de generalul Legentilhomme, a mai rămas sub controlul guvernului de la Vichy până pe 28 decembrie
Campania din Africa de Est (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/313562_a_314891]
-
înfrângera plononezilor. Armata poloneză era întinsă pe un front subțire și foarte lung de-a lungul frontierelor, fiind lipsită de linii multiple de apărare și de poziții favorabile din punct de vedere natural. În plus, liniile de aporovizionare erau prost apărate. Aproape o treime din efectivele polonezilor erau concentrate în apropierea Coridorului polonez, în nord-vest, unde erau foarte expuse mișcărilor de învăluire pe ambele flancuri dinspre Prusia Orientală și dinspre vest, fiind în pericol de a fi izolate într-o pungă
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
ca în această zonă a pungii de la Kursk să fie concentrate cele mai multe forțe ale Armatei Roșii. Comandanții Frontului Central Sovietic au ales la rândul lor să apere mai bine zona tactică (pe o adâncime de 20 km), lăsând mai slab apărată zona de spate a frontului. Armata lui Model de pe flancul de nord avea mai puține tacuri decât cei de pe flancul sudic. În cele din urmă, în ciuda întăririlor cu divizii de infanterie, Armata a 9-a a bătut pasul pe loc
Bătălia de la Kursk () [Corola-website/Science/302352_a_303681]
-
ale Europei: Varadinum, Oradea, Nagyvárad, Grosswardein.(după Marcu din Kált, "Chronicon pictum vindobonense" (Cronica pictată de la Viena)) Se povestește că după căderea Budei sub turci, în 1540, aceștia au forțat cucerirea cetății Oradea, considerată poarta de vest spre Transilvania. Cetatea, apărată ca o vrajă de apele veșnic calde ale Peței, era de necucerit! Steaua protectoare a cetății a strălucit până în anul 1660, când Ali, pașa de Timișoara, și-a jurat să cucerească mica fortificație cu orice preț. A venit cu oaste
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
I Ucrainean a învins ultimele formații germane și a depășit prin nord Juteborgul, pentru a se întâlni la cu americanii care traversaseră râul Elba la Magdeburg. La nord, Frontul al II-lea Ucrainean a atacat între Stettin și Schwedt pozițiile apărate de Armata a III-a Panzer. Pe 21 aprilie, Armata a II-a de Gardă a avansat aproximativ 50 km la nordul Berlinului, după care a atacat la sud-vest de Werneuchen. Alte unități sovietice au reușit să ajungă în fața ultimei
Bătălia Berlinului () [Corola-website/Science/304390_a_305719]
-
pe direcția Bizerta. Britanicii urmau să atace în centru spre Tunis. Francezii erau plasați în sectorul Pont du Fahs. Britanicii au încercat câteva atacuri la nord de Enfidaville, pe malul Mediteranei, dar au descoperit rapid că zona era prea puternic apărată. Atacanții britanici au fost transferați în centru, pentru asaltul final. Un corespondent de război britanic remarca că, în faza finală a luptelor din Tunisia „... s-a remarcat că italienii luptau în mod special mai bine, depășindu-i pe germanii aflați
Campania din Tunisia () [Corola-website/Science/312222_a_313551]
-
baltic de importanță strategică. Suedia, cunoscută ca Stăpâna Nordului datorită mâinii de fier cu care conducea Europa de Nord, părea destinată să devină și împărăteasa Estului, căci niciun obstacol nu mai stătea în calea disciplinatei, invincibilei sale armate în drumul către slab apărata Moscova. Și totuși, Carol al XII-lea, enigmaticul tânăr geniu militar care devenise erou celebru peste noapte, s-a oprit. Să fi abandonat cea mai importantă ocazie a carierei lui? Vreme de nouă ani, Carol a condus campanii epuizante împotriva
Casa Palatinate-Zweibrücken () [Corola-website/Science/331300_a_332629]
-
Capul de pod este o regiune cu mare importanță strategică aflată pe teritoriul controlat de inamic, pe malul unei mări, dincolo de un curs de apă sau de un defileu, care trebuie cucerită / apărată în timpul unui conflict militar, pentru asigurarea trecerii grosului trupelor și mijloacelor de luptă terestre ale atacatorului. Existența capetelor de pod este limitată de obicei la câteva zile, forțele militare aflate în ofensivă fiind ori respinse de defensiva inamică, ori reușind
Cap de pod () [Corola-website/Science/334178_a_335507]
-
17 martie, Gurkha cuceriseră Dealul Spânzuratului (punctul 435), aflat la de mănăstire, cu un batalion (deși liniile de aprovizionare le fuseseră compromise de pozițiile germane de la punctul 236 și din zona de nord a orașului), în vreme ce orașul era în continuare apărat. Unități neozeelandeze de infanterie și blindate au reușit, totuși, să treacă prin strâmtoare și să cucerească gara. Germanii puneau încă să-și mai întărească trupele din oraș și se dovedeau foarte abili în infiltrarea de lunetiști în zone ale orașului
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
27 octombrie/9 noiembrie 1916 - cu o zi înainte de declanșarea ofensivei germane - de către șeful proaspăt sositei Misiuni Militare Franceze, generalul Henri Berthelot. Acesta aprecia organizarea ca fiind deficitară, în sensul în care dacă ieșirea din defileu era bine supravegheată și apărată, dispozitivul de luptă din estul și vestul defileului ar fi putut fi mai bine organizat , recomandând realizarea acoperirii corespunzătoare a distanțelor mari existente între cele trei centre de rezistență. Pentru atacul pozițiilor românești, comandamentul german destinase o grupare de forțe
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
bombardierele și să le atace de îndată ce ar fi decolat de pe aeroporturile din Anglia. Hitler a refuzat această tactică, motivând că poporul german trebuie să vadă cum sunt doborâte bombardierele britanice deasupra teritoriului german ca să fie convinși că sunt cu adevărat apărați. După octombrie 1941, "Luftwaffe" și-a încetat miniofensiva. Decizia lui Hitler a venit în folosul RAF> În 1940-1941, atacurile germane asupra bombardierelor care au decolat au fost responsabile pentru două treimi din pierderile RAF. Germanii au pierdut șansa distrugerii flotei
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
cerere pentru întărirea flancurilor și distrugerea capetelor de pod sovietice a fost respinsă. Șeful Marelui Stat Major German (OKW), generalul de armată Franz Halder, și-a exprimat preocuparea pentru atenția acordată de Hitler exclusiv orașului, atrâgând atenția asupra flancurilor slab apărate ale germanilor. Incomodat de observațiile lui Halder, Hitler l-a înlocuit în octombrie cu generalul Kurt Zeitzler. Pe timpul toamnei, când luptele continuau cu violență în oraș, generalul sovietic Gheorghi Jukov, care preluase sarcina planificării strategice în zona Stalingradului, a început
Bătălia de la Stalingrad () [Corola-website/Science/298902_a_300231]
-
sudul orașului. Flancul nordic era în mod special vulnerabil, fiind apărat de trupele românești și maghiare, mai slab echipate și cu un moral scăzut. Planul lui Jukov era să țintuiască forțele germane în interiorul orașului și apoi să străpungă flancurile slab apărate ale inamicului și să-l încercuiască în orașul transformat în capcană. Operațiunea a primit numele de cod Uranus și a fost lansată simultan cu Operațiunea Marte, care viza Grupul de Armate Centru. Pe 19 noiembrie 1942, Armata Roșie a declanșat
Bătălia de la Stalingrad () [Corola-website/Science/298902_a_300231]
-
a le permite acestora să extermine garnizoana revoluționară”. Astfel, guvernul provizoriu, sprijinit de câțiva servitori care se aflaseră anterior în slujba țarului și rămăseseră loiali, s-au baricadat în palat. O mare parte a personalului administrativ a fugit, lăsând palatul apărat doar de un număr mic de cazaci și cadeți, precum și de 137 de militari femei din Batalionul Femeilor. Alimentele comandate de către ocupanții palatului au fost rechiziționate de bolșevici, iar Palatul de Iarnă a fost supus unui asediu, intrând astfel în
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
a fi una dintre armatele minore ale Sfântului Imperiu Roman. Dar era o armata permanentă alcătuită din 80 000 de soldați, reprezentând 4% din populația de 2,2 milioane de locuitori a Prusiei. Armata prusacă era disproporționată față de mărimea statului apărat. Imperiul Austriac avea 16 de milioane de locuitori, dar armata era numai la jumătatea dimensiunii populației din cauza restricțiilor financiare. Apărarea austriacă părea mai degrabă să fie o "sită" decât un scut împotriva invaziei străine. Armata prusacă era una dintre cele
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
a Silvaniei, cu mărturii ale existenței umane de acum 12000 de ani prin picturile rupestre de la Cuciulat, și-a purtat durerea și bucuria prin focul și tumultul vremurilor, plătind prinos statorniciei locurilor cu dragostea și credința strămoșească. Este străjuită și apărată, pe de-o parte, de șerpuirea ancestrală a Râului Someș, vămuit prin Poarta Someșană din Strâmturile Țicăului, Cetatea lui Pintea din Cheud, iar de cealaltă parte de dealurile din Culmea Meseșului. La miazănoapte veghează Sfinxul năpradenilor, Vârful Prisnel, care coboară
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
Victor Hugo, a cărui confruntare cu Ludovic Napoleon Bonaparte era încă vie în conștiința publică. Acești scriitori și-au consacrat la vremea lor cunoștințele și calitățile de oratori combaterii intoleranței și nedreptății. Ei și-au pus celebritatea în serviciul cauzei apărate, fără a se gândi la consecințe. Tabăra dreyfusardă căuta să obțină o astfel de susținere. Presa din toamna-iarna 1897-1898 a făcut de mai multe ori referire la afacerea Calas sau la Masca de fier, cerând un nou Voltaire pentru a
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
de 6,8 m a fost adâncită în stâncă până la 5 m, unde s-a dat de un strat de apă, surprinzător la această înălțime. Faptul că din trei părți fortificația era înconjurată de prăpăstii, iar a patra era bine apărată, făceau din aceasta una dintre cele mai inexpugnabile (greu de cucerit) cetăți din Transilvania și Europa (de fapt, n-a fost ocupată niciodată, decât prin tratate). Era deservită de o zonă șcheiană din vale, numită Cătun, de care era legată
Cetatea Brassovia () [Corola-website/Science/304052_a_305381]
-
partidele politice poloneze de stânga, dreapta sau centru. Chiar în tabăra lui Piłsudski se găseau numeroși oponenți ai Prometeismului. În mod paradoxal, printre tinerii din Partidul Național Democratic și alte organizații de opoziție la linia piłsudskistă, ideea prometeistă era larg apărată și susținută. Istoria colaborării Poloniei interbelice cu "popoarel prometeiene" poate fi împărțită în cinci perioade. În prima perioadă, (1918-1921), Polonia și-a stabilit noile ei granițe răsăritene după războaie cu Uniunea Sovietică și Ucraina, cele apusene cu Germania prin răscoalele
Prometeism () [Corola-website/Science/304089_a_305418]
-
au fost atacate de inamicii lor, iar avanposturile coloniale au fost supuse raidurilor efectuate fie de flote de corsari angajate pentru profit de nobili și negustori, fie de o combinație de vase militare și particulare. Aceste flote atacau așezări slab apărate și le jefuiau sau cereau răscumpărării în bunuri sau sclavi, uneori în beneficiul plantațiilor învingătorului. Singura schimbare permantentă de control a avut loc în St. Kitts, unde se aflau plantații franceze și engleze. În unele colonii, pregătirile defensive dinaintea conflictului
Războiul Succesiunii Spaniole () [Corola-website/Science/321106_a_322435]
-
și plecare a Cruciadelor, inclusiv ultima cruciada (nefinalizată), a cărei tabere de grupare a fost la Timișoara. Sprijinit de comerț prosper și diplomația sa experimentată, Republica Raguzana a cunoscut un nivel remarcabil de dezvoltare în secolele XV și XVI. Bine apărată, Raguza a rămas mult timp o repubică liberă, axată pe comerț și condusă de patricieni. Acest fapt s-a datorat așezării sale avantajoase pe malul Adriaticii și distanței care o separa de marile puteri europene. În oraș au fost construite
Dubrovnik () [Corola-website/Science/297242_a_298571]
-
25.000 din Lituania, împotriva cetății Velikie Luki pe care a capturat-o la 5 septembrie 1580. Fără altă rezistență semnificativă, garnizoane ca Sokol, Velij și Usvzat au căzut cu repeziciune. În 1581, forța , o cetate bine fortificată și masiv apărată. Susținerea financiară din partea parlamentului polon a fost însă retrasă, iar Bathory nu a reușit să momească forțele rusești în câmp deschis în Livonia înainte de venirea iernii. Neînțelegând că înaintarea polono-lituaniană era în pierdere de elan, Ivan a semnat . Eșecul asediului
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
de 20 ianuarie 2007 Robben s-a accidentat din nou, într-un meci cu Liverpool. A revenit pe teren în victoria cu 3-0 obținută în fața celor de la Middlesbrough în februarie, șutul său fiind deviat de Abel Xavier în propria poartă, apărată atunci de Mark Schwarzer. În Finala Cupei Ligii 2007, meci disputat împotriva celor de la Arsenal, l-a înlocuit pe Claude Makélélé, pasând decisiv la golul victoriei marcat de Didier Drogba. În returul cu Porto din UEFA Champions League Robben a
Arjen Robben () [Corola-website/Science/310161_a_311490]
-
și de pescuit al regiunii Valencia. Comunitatea românească de aici numără oficial 12 213 locuitori, fiind numeric a șasea comunitate străină din provincia Alicante. Spre deosebire de Valencia, istoria orașului Alicante a fost întotdeauna mai strâns legată de apă decât de uscat. Apărată numai de "Castelul Santa Barbara", localitatea și-a concentrat toată atenția în direcția mării. "Castelul Santa Barbara" construit în secolul XVI de regele spaniol Filip al II-lea a fost precedat de citadela construită de mauri în secolul VIII. Alicante
Alicante () [Corola-website/Science/296749_a_298078]
-
țărani fug de frica legării de glie susținută de Frații Buzești care și-au transmis de la unul la altul titlul de mare Ban al Olteniei. Astfel, dacă trimișii regelui Rudolf descriu Craiova ca pe cel mai populat și mai bine apărat oraș din cele trei țări române, la începutul domniei lui Radu Șerban, populația va scădea mult spre mijlocul secolului, ajungîndu-se în 1650 la 5-6000 de locuitori. Din eroi, Frații Buzești și partida lor, au devenit asupritori ai păturilor sărace din
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]