89,637 matches
-
Gheorghe Grigurcu După apariția postumă a unor jurnale de răsunet semnate de M. Sebastian, I. D. Sîrbu, M. R. Paraschivescu, Petre Pandrea, C. Beldie, Alice Voinescu etc., cel datorat lui Traian Chelariu (1906-1966) întregește seria și, natural, se distinge prin cîteva trăsături specifice. N. Manolescu
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]
-
pe care trebuie să-l spunem și pe care-l știa publicul, chiar dacă nu era atât de grav cum pare: a trișat. Cu literatură esopică, cu aluzii, cu șopârle a schimbat raporturile normale care există între creația unei cărți și apariția ei. Acest fenomen a făcut ca scriitorul să fie discreditat.ș...ț Se vede că principalii noștri prozatori au eșuat în încercarea de a trece dincolo de '89." (p.181) Același lucru îl spune și Alexandru Vlad: Timp de câteva decenii
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
sînt gîndite teatral peripețiile lui Făt Frumos - este elaborat de Victor Ioan Frunză și de Adriana Grand în spațiul fantasticului care se naște la vedere, în fața ochilor încîntați și participativi ai spectatorilor. Calul înaripat, Gheonoaia, Muma Pădurii, Vraciul sînt adevărate apariții pe parcursul călătoriei lui Făt Frumos, o călătorie însoțită live de un comentariu muzical susținut de o mică orchestră - pian, flaut, vioară, violoncel - singurul martor care știe povestea și se transformă într-o inspirată călăuză pentru cei aflați în sală. Limbajul
Basmele românilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14605_a_15930]
-
să vin acasă, dar nu știu ce surprize mă așteaptă. România a fost supusă unui proces dur de oprire a producției, măsură explicată, În mod cinic sub justificarea de reformă, dar În realitate destinată consumului isteric din import. Fenomenul dezastruos a facilitat apariția unor profitori și a adus În sapă de lemn majoritatea populației. În loc să aducă Înviorarea așteptată de muritorii de rând, acea evoluție necesară urgent, totul a devenit un haos generalizat. Justiția politizată substanțial a evitat sub diferite motive Încarcerarea marilor rechini
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
va cere o sumă aproape cât costă biletul de avion. Ajuns În tren, voi aștepta Îngrozit să nu deraieze Întreaga garnitură. Voi căuta să nu circul noaptea, deoarece la ultimul accident feroviar de lângă Craiova, ca prin farmec și-au făcut apariția clasicele figuri de infractori, pregătiți permanent pentru jecmănirea călătorilor, amețiți de șoc, În plin Întuneric. Deși susțin că sunt defavorizați și discriminați, concetățenii noștri au arme performante În mână și drepturile omului În gură. În urmă cu câțiva ani am
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
nume mai puțin cunoscute și ajungând la câștigători ai Premiului Nobel precum Isaac Bashevis-Singer sau Gabriel García Márquez. Pătrunse de acest spirit cosmopolit, în paginile revistei stau alături pasaje de literatură (în special extrase din romane aflate în curs de apariție la diferite edituri românești), articole de analiză politică și istorică, câteva articole ce se concentrează asupra problemelor Americii Latine, cronică de film (vezi "Războiul ca o inițiere în bărbăție" de Mihail Rîklin), sau contribuții precum cea a lui Adrian Mihalache
Dialoguri de calitate by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14644_a_15969]
-
făcênd, râu, quând ) alături de ó, pentru /ă/, ô, pentru /oa/, ç, pentru /š/ etc. Chiar în această trecere la grafia italo-latină, dubla notare a lui /î/ (prin ê și â) se menține. Bineînțeles, alături de formele sunt(em). În același timp, apariția, în 1847, a Vocabularului de vorbe streine... și trecerea la formele verbale sunt - suntem, precum și alte grafii etimologizante deschid calea către purismul românesc, artificial, dar... latino-italian! Această exclusivitate latinizantă cuprinde, treptat, cultura românească de dincolo și de dincoace de Carpați
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
ușa din dos, iar PNȚCD, principalul partid de guvernămînt nu a mai intrat în parlament după alegerile din anul 2000. Cum s-a ajuns la această situație? Fiecare dintre noi are deja un răspuns la această întrebare, obținut pe cale intuitivă. Apariția simultană a două cărți datorate lui Radu Vasile și Răsvan Popescu, oameni aflați la vremea respectivă în primele rînduri ale puterii (Radu Vasile a fost prim-ministru între 1998 și 1999, iar Răsvan Popescu a fost purtătorul de cuvînt al
Culisele unei mari dezamăgiri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14642_a_15967]
-
în România ? Nu-mi dau bine seama cum stau lucrurile acum în România, dar în Statele Unite e destul de greu să publici o carte. Editorii cumpănesc vreme îndelungată decizia, cer referate specialiștilor din domeniul cărții, propun modificări. Rezultatul este că la apariție, lucrarea este de obicei mai bună, pentru că autorul a perfecționat-o la sugestia evaluatorilor ei. De pildă, forma finală a cărții mele Lumile ficționale, care a apărut în America, este net superioară manuscrisului inițial. Referatele evaluatorilor cărții conțineau o mulțime
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
mai antrenat și eu, și tot degeaba... Domnule Toma Pavel, permiteți-mi să închid cărțile și să mă întorc la viața Dvs. M-ar bucura să povestiți și pentru cititorii României literare, care nu v-au auzit la NEC, istoria apariției lui h și s din prenumele Dvs., adică drumul de la Toma la Thomas. Nu folosesc acest h și acest s decît în activitățile profesionale. Numele meu legal tot Toma este, nu Thomas. Ceea ce s-a întîmplat este că, în anii
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
cea mai prolifică. Dar, conform acelorași medii de informare, aflăm că el a redactat până la sfârșitul vieții editorialele ziarului "Curentul", de îndată ce a apărut la München, sub conducerea lui Vasile Dumitrescu, căruia i-a dat dreptul să-l scoată pe durata apariției în străinătate. Fără a mai pune la socoteală cărțile. În cuvântul care premerge volumul prim al ediției, Victor Frunză nu scapă din vedere nici una din greutățile cu care se confruntă pentru realizarea seriei de opere complete. Optează pentru publicarea a
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
nu scapă din vedere nici una din greutățile cu care se confruntă pentru realizarea seriei de opere complete. Optează pentru publicarea a tot ce a scris Pamfil Șeicaru în exil, 15-18 volume "în regim de urgență". Nu include în proiectul său aparițiile din diferite țări, dacă nu au drept bază manuscrisele sau dactilogramele românești după care s-au efectuat traducerile; aparițiile în România, de după 1990; textele care nu pot fi probate ca autentice, fiindu-le date dispărute manuscrisele originale ori copiile. Deși
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
publicarea a tot ce a scris Pamfil Șeicaru în exil, 15-18 volume "în regim de urgență". Nu include în proiectul său aparițiile din diferite țări, dacă nu au drept bază manuscrisele sau dactilogramele românești după care s-au efectuat traducerile; aparițiile în România, de după 1990; textele care nu pot fi probate ca autentice, fiindu-le date dispărute manuscrisele originale ori copiile. Deși ideea conducătoare a editorului este să epuizeze tot ce este accesibil, acest tot este, după cum am văzut, trecut printr-
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
publicației din exil, dar partea I - fragmentar - cu titlul Despre un vestitor al generației care ne succede. În privința interpelării lui Mihail Sadoveanu în forma unei "scrisori deschise', ea face parte și din volumul Rechizitorii, inserat de Victor Frunză pe lista aparițiilor în România, după 1990. Primul volum stă sub semnul politicului: trei ipostaze ale lui Iuliu Maniu, Textele militantului politic, Scriitorii români și comunismul. Panait Istrati, Domnul Mircea Eliade și polemica, Poezia în exil, Cazul Noica, Scrisoare deschisă lui Mihai Sadoveanu
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
documentat este, categoric, prea mare. În ediție românească, biografia lui Frank McLynn are două volume, intitulate "Prin abisurile minții", respectiv "Un guru al epocii moderne". Editura Lider se poate lăuda că a obținut drepturile de editare în chiar anul de apariție al versiunii originale - cititorul român neputând afla, cu toate acestea, când a apărut efectiv cartea în traducere româneasca. Care traducere este destul de deficitară, Anca Irina Ionescu lăsând impresia că se familiarizează din mers cu conceptele pe care le ia în
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
este vorba, desigur, nu atât despre "amnezie", cât despre o falsă memorie sau amintire - despre "criptomnezie", așadar. Din ediția românească lipsesc, totodată, utile referințe la autor și la circumstantele interesului său pentru psihologia analitică. Vremea faptelor Semnalam nu demult, o dată cu apariția volumului I al romanului Vremea încercuirii, caracterul frust și angajat, bărbătesc aș spune, al scriiturii lui Nicolae Stroescu-Stînișoară. O asemuiam atunci, în fibra sa, cu proza de angajament ideatic și de fervoare combativă a unui Camus - ori, mai degrabă, cu
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
Iulia Popovici Editura Polirom și-a lansat propria colecție de literatură română contemporană, cu titlul, venit prin filiera Mihăieș, de Fiction Ltd. (și o altă colecție, cea dedicată memorialisticii autohtone, își trage numele - Ego-grafii - de la același Mircea Mihăieș). Primele trei apariții au o caracteristică interesantă: neintenționat probabil, au toate ca autori teoreticieni ai scrisului - Mihai Zamfir (Fetița), Alexandru George (Oameni și umbre, glasuri, tăceri), Mircea Nedelciu (unicul dintre ei scriitor prin excelență), Adriana Babeți și Mircea Mihăieș (Femeia în roșu). Nume
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
roșu circulă acum prin lume la a treia ediție (prima, în 1990, la Cartea Românească, a doua, în două tiraje, la ALL), ușor modificată și amendată, prin grija redactorului de carte, cu cîteva bănățenisme, nu foarte multe, căzute la prima apariție. Despre carte, copil improbabil al întîlnirii dintre un americanist preocupat de poetica jurnalului intim, o comparatistă specializată în Roland Barthes și reorientată apoi spre chestiunile central-europenității și un prozator cu apetit teoretic, practicant constant de experimente textuale, s-a scris
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
noi motive vârsta de aur a omenirii, cutia Pandorei, muza inspiratoare care, cu timpul, se fixează definitiv în universul artistic. Iar mai târziu, grecii pornind de la începuturi epice au dezvoltat toate genurile literare pe care le cunoaștem azi: însă atât apariția acestora, cât și subiectele și imaginile adoptate poartă pecetea lui Homer, căci genurile, multe necunoscute Orientului antic genul dramatic și romanul, de pildă - se nasc datorită mentalității și inventivității pe care eroii Iliadei și Odiseii au dezvoltat-o, realizând o
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
clară tendința românei de a atribui genul gramatical - în opoziția masculin-neutru versus feminin -, după formă ( ceea ce e valabil atît pentru denumiri - de aceea Craiova e feminin, iar Brașovul masculin-neutru, Dacia feminină iar Opelul neutru etc., cît și pentru împrumuturile recente), apariția unui nume de familie ( cu terminație tipică de masculin-neutru) creează confuzii între genul referențial și cel formal. În afara zonei aparte, specializate, a studiilor științifice, e probabil să întîlnim numele de familie folosite singure doar în unele contexte oficiale: școală ( "Popescu
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
numelui de familie la genitiv-dativ: "lui Vlas". E drept că majoritatea zdrobitoare a citatelor jurnalistice confirmă regula: de zeci de ori pe aceeași pagină, prenumele este reprodus în întregime sau parțial ( "audierile Ioanei Maria Vlas", 3329, "sosirea Mariei Vlas", 3328). Apariția numelui de familie neînsoțit poate fi explicată prin modele străine, eventual printr-o anume nevoie de scurtime sau de variație, dar e desigur favorizată de contextul negativ, defavorabil al citării. Fiind vorba de o persoană urmărită de poliție, referirea politicoasă
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
lucrării. Dar cartea ultimei iubite a lui Emil Cioran, Friedgard Thoma, nu pare a avea deocamdată șansa de a fi tradusă din pricina unor rivalități personale și a unor încurcături juridice. Așa se face că au trecut aproape doi ani de la apariția acestui epistolar la editura "Weidle" din Bonn, și probabil va mai trece un timp pînă la tălmăcirea în română a acestui roman epistolar. În toamna anului trecut, Gabriel Liiceanu, în faimosul său jurnal Ușa interzisă, îi consacra scrierii și autoarei
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
este numai traducerea celui real, Slovník Rumunskúch spisovatelö ( SRS), dicționar apărut la sfîrșitul anului 2001 la prestigioasa Editură Libri din Praga. Istoria acestui dicționar a început acum mai bine de 20 de ani ( ținînd seama de anii de lucru, premergători apariției): în 1984 s-a publicat, la Editura Odeon, dedicată special literaturilor străine, Slovník spisovatelö Rumunsko, elaborat de un mic colectiv de 4 persoane ( dintre care și L.V.) condus de profesoara de română Marie Kavkova, cunoscută la noi din anii ^50
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
flăcări, 1999, la Emilia Galaicu-Păun, Poezia după poezie, 1999, la Horia Vintilă, A murit un sfînt, 2000, la Ileana Mălăncioiu, Linia vieții, 1999, la C. Țoiu, Barbarius, 2000, al V. Zografi, Viitorul e maculatură, 1999, sau chiar din 2001, anul apariției dicționarului ceh, de ex. volumul Cine sînt eu de Ana Blandiana. Efortul de precizie și de actualizare a datelor este absolut remarcabil Extrem de rar am observat unele lipsuri sau inadvertențe în Dicționar, de ex. Ov. S. Crohmălniceanu a fost profesor
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
de ex. Nechit este înregistrată după Negrici și Negruzzi; la Ionel Teodoreanu este omis din lista cărților sale romanul Crăciunul de la Silvestri ( 1934) ( rămînînd în spiritul criteriului "totalității" operei adoptat în SRS); la Sorin Titel se notează ca an al apariției romanului Lunga călătorie a prizonierului, 1972, în timp ce în Dicționarul esențial al scriitorilor români ( 2000) este indicat anul real, 1971. Evident însă că astfel de amănunte, pe lîngă că sînt inerente într-un asemenea Dicționar, sînt, poate, discutabile și nu pot
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]