1,159 matches
-
au fost construite numeroase combinate siderurgice și se cultivau mai mult de 6 milioane de hectare. Numărul populației a crescut în mai puțin de 100 de ani, de la 10 la 70 de milioane de locuitori. Kemal a fost onorat cu apelativul Ataturk (părintele turcilor), care moare în 1938 și este înlocuit fostul său camarad de arme, Ismet Inonu, care a continuat politica de modernizare a Turciei. Situația demografică a Franței devenise disperată după Primul Război Mondial. Cu 1,7 milioane de
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
Principesa Ana de Bourbon-Parma (cunoscută și sub apelativul "Regina Ana", prenume complet "Anne Antoinette Françoise Charlotte Zita Marguerite"; ) a fost soția regelui Mihai I al României și fiica prințului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margaret a Danemarcei. A fost strănepoata regilor Christian al IX-lea al Danemarcei
Ana, Principesă de Bourbon-Parma () [Corola-website/Science/299211_a_300540]
-
era cunoscută în limbaj administrativ ca "Țările Sfintei Coroane Ungare a lui Ștefan" sau, tot din perspectivă vieneză, ca "Transleithania". Termenul "Austria" ("Österreich") ca termen global pentru regiunile cisleithanice a fost introdus pentru prima dată ca denumire oficială în 1915. Apelativul literar "Kakania", imaginat de Robert Musil în romanul „Omul fără însușiri”, derivă de la prescurtarea k.u.k. a termenului german kaiserlich und königlich (în română, chezăresc și crăiesc sau imperial și regal) folosit în perioada austro-ungară pentru a desemna întreaga
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
Finanțe; acesta din urmă nu era destinat gestionării integrale a finanțelor din întreaga Dublă Monarhie, ci avea ca scop doar finanțarea domeniilor comune. Acest construct politic a fost denumit "uniune reală". Instituțiile care priveau ambele jumătăți ale monarhiei au primit apelativul „k. "u." k.“ („kaiserlich "und" königlich“ — „imperial "și" regal”), formulă care se referea la două dintre coroanele monarhului (la coroana imperială a Austriei și la coroana regală a Ungariei) și, prin metonimie, la cele două state ale Dublei Monarhii. Guvernul
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
deseori caracteristici greu compatibile cu propriul mediu social înconjurător și să găsească cu dificultate alte persoane cu care să comunice. În mod paradoxal copiii supradotați sunt deseori caracterizați de către familie sau școală ca obraznici, impertinenți, ciudați, tocilari sau cu alte apelative ce arată gradul redus de comunicare cu mediul lor social. Deși au capacități intelectuale deosebite nu totdeauna au rezultate școlare pe măsură, deoarece câmpul lor de interes este diferit de cel promovat de școală și la școală ei se plictisesc
Concepte despre supradotare () [Corola-website/Science/308595_a_309924]
-
Prima atestare documentară a vlahilor în Macedonia, despre care nu se știe dacă pot fi deja aromânii, este datată 976 și îi aparține cronicarului bizantin Kedrenos. Singurele atestări ale idiomului din această perioadă sunt cuvinte (nume proprii, unele provenite din apelative) inserate în texte grecești, slave sau turcești, cea mai veche considerându-se a fi numele propriu de persoană "Tsintsilukis", citat de istoricul bizantin Niketas Chiates la 1156 și interpretat de către Alexandru Philippide și Theodor Capidan ca provenind de la "tsintsi luchi
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
caracteristică a locului, ca de exemplu Făgetu (zonă cu foarte mulți fagi), Plopiș (zonă cu mulți plopi), Pădureni, Păduriș, Cerișa (zonă cu mulți cireși), Brusturi, Lazuri, Măgura, Muncel și altele. Onufrie Vințeler presupune că la originea toponimului Zalău stă un apelativ de origine slavă și oferă trei ipoteze. Prima arată că Zalău s-a format din "zalaj", din limba rusă, care are sensul de depresiune între două movile. A doua ipoteză arată că toponimul s-a format din "zola", întâlnit în
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
Academiei Române care prevede că sunt excluși toți acei membri care au suferit condamnări penale, a fost exclusă post-mortem din această instituție. Ca soție a președintelui statului, Elena Ceaușescu a fost la rându-i beneficiară a cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu. Apelativul corect politic al Elenei Ceaușescu era "„Tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu”", la care se adăuga deseori "„savantă de renume mondial”". Cu licență poetică, era denumită de scriitorul Eugen Barbu: "Înalta Doamnă a Țării". Alte surse susțin că Ceaușeștii nu
Elena Ceaușescu () [Corola-website/Science/299354_a_300683]
-
cele din Sighet, Gherla, Pitești și Aiud, era în acea perioadă groaza oricărui cetățean obișnuit. Intimidarea sa începea tocmai cu folosirea, de către agenții regimului comunist, a apelativului „cetățene, cetățeană”, prevestitor de suspiciune, anchete și referate împotriva sa, în loc de „tovarășe, tovarășă” (apelativul „domnule, doamnă” mai era folosit neoficial de populație, dar autoritățile nu-l foloseau decât pentru cetățenii străini ai țărilor ne-comuniste). Închisoarea de la Pitești a fost centrul unuia dintre cele mai crude „experimente” comuniste. Acesta a implicat tortura psihologică și
Republica Populară Română () [Corola-website/Science/304086_a_305415]
-
care delegația credincioșilor eparhiei, condusă de mitropolitul Meletie al Proilavului și arhimandritul Ioanichie, o prezentau țarului Rusiei Mihail Teodorovici, la 28 martie 1645, la Moscova. Din documentul de mai sus reiese cu certitudine că Mitropolia exista la Brăila în 1595, apelativul de „mică” atribuit de brăileni putând fi interpretat atât ca indicând faptul că biserica era mai mică decât cea construită de Mihai Viteazul, care avea și turle, cât și faptul că fusese construită destul de recent la acea dată și nu
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
făcea compromis de la ideile sale pentru a atrage cinci voturi pentru o majoritate (așa cum făcea fostul judecător William J. Brennan, Jr. care accepta mai puțin decât își dorea pentru a obține o victorie parțială). Scalia, cunoscut prietenilor și colegilor cu apelativul „Nino”, încerca să-și influențeze colegii trimițându-le „Ninograme”—scurte memorandumuri al căror scop era să-i convingă să includă și ideile lui în opiniile pe care le redactează. Într-un număr al revistei "New York" din octombrie 2013, Scalia a
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
are un colț de fildeș), "Heramba", "Lambodara" (cel care are pântecul mare sau, literal, cel a cărui burtă atârnă), and "Gajanana" (IAST: gajănana)( cel care are cap de elefant) "Vinayaka" (Sanskrit: विनायक; IAST: vinăyaka) este un apelativ răspândit pentru Ganesha ce apare și în Purane și în Tantrele budiste. Acest nume are legatură cu cele opt temple renumite ale lui Ganesha din Maharastra cunoscute ca (așțavinăyaka). Numele "Vighnesha" (Sanskrit: विघ्नेश; IAST
Ganesha () [Corola-website/Science/327311_a_328640]
-
la Scotland Yard. Una dintre epistole conținea un rinichi uman conservat. În mare parte datorită caracterului brutal al crimelor și promovarea acestora în presă, locuitorii din Whitechapel erau convinși că există un criminal care terorizează rezidenții regiunii, conferindu-i acestuia apelativul de „Jack Spintecătorul”, preluat din una dintre scrisorile primite de Agenția Națională de Știri. Astfel legenda lui „Jack Spintecătorul” s-a solidificat. Dosarele de la Poliția Metropolitană arată că investigațiile au început în 1888, până la urmă luându-se în considerare unsprezece
Jack Spintecătorul () [Corola-website/Science/313541_a_314870]
-
Democrație (Nea Demokratia) și prim-ministrului Greciei în perioada 2004-2009. Karamanlis a fost lăudat pentru prezidarea unei perioade timpurii de creștere economică rapidă a Greciei (1955-1963) și pentru rolul său primar pentru aderarea la Uniunea Europeană. Susținătorii săi îl lăudau cu apelativul carismaticul "Ethnarches" (Lider Național). Unii din adversarii de stânga l-au acuzat de apologierea grupurilor „para-statale”, ai membrilor „Via kai Notheia” (Violență și Corupție), responsabili pentru fraudă electorală dintre ERE și partidul Uniunii de Centru al lui Papandreou și vina
Konstantinos Karamanlis () [Corola-website/Science/320938_a_322267]
-
pură viața) este un motto foarte comun în Costă Rîca. Ea încapsulează ideologia locală de a trăi viață într-o stare de calm, lipsit de frustrări, apreciind viața înconjurată de natură, de familie și de prieteni. Anumite persoane pot folosi apelativul maje sau "mae" (formă scurtă de la "omule", de fapt "maje" înseamnă "prost") pentru a se adresa altei persoane, cu toate că acest apelativ poate suna un pic a insultă pentru anumiți indivizi. Tradițiile și cultură Costă Ricane au încă o puternică influență
Costa Rica () [Corola-website/Science/298092_a_299421]
-
de calm, lipsit de frustrări, apreciind viața înconjurată de natură, de familie și de prieteni. Anumite persoane pot folosi apelativul maje sau "mae" (formă scurtă de la "omule", de fapt "maje" înseamnă "prost") pentru a se adresa altei persoane, cu toate că acest apelativ poate suna un pic a insultă pentru anumiți indivizi. Tradițiile și cultură Costă Ricane au încă o puternică influență spaniolă. Accentul vorbirii se aseamănă mai degrabă anumitor zone din Columbia decat vecinilor central americani. Costă Rîca a fost martora unei
Costa Rica () [Corola-website/Science/298092_a_299421]
-
Strâmbu-Băiuț (în ) este un sat în comuna Băiuț din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: din hidron. Strâmbu (< s. adj. strâmb < adj. strâmb „curbat, încovoiat, răsucit" < lat. strambus, forma vulgara pentru strabus), inițial, determinantul unui apelativ + Băiuț (din subst. baie „mină” + suf. dim. -ut). La recensământul din 2011, populația era de 587 locuitori. Strâmbu-Băiuț este situat pe râul Lăpuș, la o distanță de 1 km de localitatea minieră Băiuț. În amonte de localitate se află pasul
Strâmbu-Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301593_a_302922]
-
în 1301-1303 a orașului Eskișehir (turcă: „orașul vechi”), deși Osman declarase independența micului său stat, "Principatul Otoman", față de statul selgiucid. Osman este considerat fondatorul Imperiului Otoman, iar turcii din acest imperiu au fost supranumiți "osmanlâi" () până la dizolvarea imperiului, fiind singurul apelativ național recunoscut de aceștia. Ertugrul, tatăl lui Osman, fusese vasal și locotenent al sultanului din Iconium, însă Osman, după moartea ultimului Alaeddin în 1307, a purtat războaie și a acaparat teritorii ca un stăpânitor independent. Devenise bei sau stăpân al
Osman I () [Corola-website/Science/299804_a_301133]
-
doctrina a avut susținerea Părinților bisericii, iar până în secolul al VII-lea fusese deja confirmată de mai multe sinoade ecumenice. Credința este inclusă în învățăturile bisericii catolice, anglo-catolice, ortodoxe, fiind exprimată în liturghiile lor, unde în mod repetat se folosește apelativul „pururea fecioară” în privința Mariei. Anumiți inițiatori ai reformei protestante, cum ar fi Luther, au susținut această doctrină. Totuși, mai târziu a fost abandonată de anumite biserici protestante, fiind menținută în prezent de către teologii anglicani și luterani. Credința în fecioria eternă
Pururea Fecioară Maria () [Corola-website/Science/328049_a_329378]
-
Chițimia și mai ales Stan Velea, nu știu o mai frumoasă pledoarie pentru mamă, ca personaj complet. De altfel, Piotr Bednarski îi conferă mamei, ca substantiv, pentru calitățile ei aparte, un adjectiv derivat - frumusețe. În l. Polonă, Piekno. Având acest apelativ, mama devine un vânat căutat de bărbați după ce soțul este chemat sub arme. Ea rămâne ținta autorităților, mereu în căutare de pradă ușoară. Cred că prozatorul a dorit să creeze din personajul său o Penelopă, numai că pețitorii știau de
Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
În 1991 a fost înființat Comitetul Interstatal de Aviație, ca structură a CSI, fiind numită președinte, funcție deținută și în prezent. S-a speculat că ar avea gradul de general de aviație, însă ea a dezmințit acest lucru, afirmând că apelativul de „general în fustă” se bazează doar pe o presupunere. Funcția sa este însă clasificată ca fiind de nivel 14, (nivelul maxim, al unui ministru, fiind de 16), nivel care este echivalent gradului de general cu două stele. A fost
Tatiana Anodina () [Corola-website/Science/324294_a_325623]
-
poetul Adi Cristi, crede că „Baruh Elron a existat pentru a fi în imediata noastră apropiere... Pictorul adună într-o singură lume toate lumile posibile și, mai ales, cele imposibile". E adevărat. Noi, cei care l-am cunoscut pe Bik (apelativul lui pentru prieteni) știm ca dânsul acceptă Realul ca o provocare a Imaginarului. Arta sa, descoperită sau redescoperită de iubitorii de artă din România invitați la această aventură spirituală, vine să reconfirme statutul internațional al unui pictor de mare valoare
Editura Destine Literare by Dorel Schor () [Corola-journal/Journalistic/85_a_466]
-
Radu nu mai folosește numele de Hohenzollern. Principele Radu nu are blazon, deoarece nu i-a fost specificat vreunul prin decretul princiar care i-a acordat noul nume de Hohenzollern-Veringen. De asemenea, decretul nu i-a acordat lui Radu nici apelativul de "Alteță". Alte familii regale, însă, i-au recunoscut folosirea de către acesta a apelativului de "Alteță Serenissimă". Prin noul Statut al Casei Regale semnat de Regele Mihai al României la 30 decembrie, 2007, Radu a primit titlul de "Principe al
Radu, Principe al României () [Corola-website/Science/304445_a_305774]
-
Alte familii regale, însă, i-au recunoscut folosirea de către acesta a apelativului de "Alteță Serenissimă". Prin noul Statut al Casei Regale semnat de Regele Mihai al României la 30 decembrie, 2007, Radu a primit titlul de "Principe al României" cu apelativul de "Alteță Regală" și urmează să poarte titlul de "Alteța Sa Regală Principele Consort al României" începând de la moartea lui Mihai. În august 2004, reprezentanți ai lui Karl Friedrich, Prinț Moștenitor de Hohenzollern-Sigmaringen, l-au acuzat pe Radu de folosirea numelui
Radu, Principe al României () [Corola-website/Science/304445_a_305774]
-
pentru nesupunere. Pe de altă parte, promisiunea pa care a făcut-o Yahweh făță de David prin prorocul Natan (Samuel 2 cap. 7, reiterat în Regi 1-2) a preîntâmpinat distrugerea completă. Conform ipotezei documentare, sursa preoțească folosește titlul „Elohim” drept apelativ general de dumnezeu în perioada inițială (în primele 11 capitole din Geneză, acoperind cca 200 de ani). Primul nume specific, „El Shaddai” („Dumnezeul cel atotputernic”), a fost dezvăluit patriarhilor și utilizarea lui se limitează doar la această perioadă. Yahweh, numele
Ipoteza documentară () [Corola-website/Science/322636_a_323965]