554 matches
-
mai mare. Desigur, înclinația scriitorilor canadieni spre Candela de Montréal este mai mare decât a celor din România, care o cunosc mai puțin, ca și a celor din alte țări, care poate nici n-o cunosc. Nu putem vorbi de apetența scriitorilor din România pentru Candela de Montréal atâta timp cât politica redacției s-a limitat la extinderea revistei în orașele canadiene. Dacă în primii ani revista era cunoscută doar la Montréal, am ajuns să fim cunoscuți în Laval și Drummondville (Québec), la
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
bătut an de an.” (Suferința). Sau: „Mă ajută, Doamne, dară/Să-mi duc crucea cu răbdare/dar Te rog, dă-mi și putere/ Să mă plâng că-i grea și mare.” (Crucea) A sta în preajma Dorinei, chiar dacă nu ai o apetență deosebită pentru poezie, înseamnă a te simți bine. Este genul de persoană care pare a fi trimisă de undeva să ne ajute să ne simțim bine. Face parte din categoria oamenilor care vin lângă noi fără a ști ce bine
„CÂND NU TE ŞTIAM” DE PROF. MARIANA SAVA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340180_a_341509]
-
însuși? Sfântul Vasile afirma că „răul este o dispoziție în suflet opusă virtuții, este lipsa binelui; el e față de bine ceea ce este orbirea față de ochii sănătoși. El se adaugă ca stare de paralizie a sufletului...”. Cine poate judeca durerea, suferința, apetența pentru durere sau pentru suferință, sau pentru tristețe decât însăși rațiunea omului? Nu a fost folosită! Stoicul filozof grec Epictet (55- d. Hr 135) spunea la vremea sa: „...Cuminte este dar, ca singurul lucru ce stă în puterea noastră, mintea
DURERE, AMĂRĂCIUNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379138_a_380467]
-
publicului montrealez. Mai întâi, pentru că revista se vinde, apoi pentru că a avut o evoluție remarcabilă datorită înmulțirii colaboratorilor; de asemenea, revista e susținută financiar de comunitate și pentru că apariția ei este așteptată de cititori. Daniela GÎFU: Dar scriitorii? Există o apetență mai mare spre filele revistei dumneavoastră din partea celor din România sau din partea românilor trăitori în Canada? Sau din alte țări...? Victor ROȘCA: Datorită înființării, în Montreal, a Cenaclului „Mihai Eminescu”, cei care au avut darul exprimării în scris s-au
INGINER, SCRIITOR ŞI PUBLICIST de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381280_a_382609]
-
mai mare. Desigur, înclinația scriitorilor canadieni spre „Candela de Montreal” este mai mare decât a celor din România, care o cunosc mai puțin, ca și a celor din alte țări, care poate nici n-o cunosc. Nu putem vorbi de apetența scriitorilor din România pentru „Candela de Montreal” atâta timp cât politica redacției s-a limitat la extinderea revistei în orașele canadiene. Dacă în primii ani revista era cunoscută doar la Montreal, am ajuns să fim cunoscuți în Laval și Drummondville (Québec), la
INGINER, SCRIITOR ŞI PUBLICIST de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381280_a_382609]
-
existențială de confort. Seninătatea și dragostea poetică și-a găsit oarecum aici forma poetică potrivită, lucru vizibil în modul talentat și valoros de a îmbina forma fixă și conținutul ideatic. Poeta are o intuiție bună a rimelor, a formelor, o apetență mai rar căutată azi. Unul dintre cele mai reușite este Nu seamănă iubirea noastră. Pe urmele lui Vasile Voiculescu, căruia poeta îi poartă multă admirație și drag, sonetele sunt declarații de iubire nu numai față de maestrul sonetelor, ci și față de
DRAG DE POEZIE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374381_a_375710]
-
scrie poeme lungi și cu substanță, parcă jucând rolul Șeherezadei dintr-o povestea a celor “O mie și una de nopți”. Cum s-ar zice, adaptând la real, cititorul poemelor Irinei, captivat de lungimea și farmecul poemelor sale, își amână apetența pentru reprobabilul din cotidian (cu un asemenea “vicleșug” și-a salvat viața Șeherezada, ultima fecioară ce urma a fi sacrificată de regele oriental Shahryar). Desigur, orice analogie implică și diferențe specific. La ele voi încerca să mă refer sumar în
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
literare pe care tot dânsa mi le-a pus la dispoziție. Apoi, am fost încurajată de câteva distincții câștigate la diverse concursuri internaționale și alte recunoașteri diverse, care mi-au dat aripi și ceva curaj. - Practicați reportajul și aveți o apetență deosebită pentru însemnările de călătorie. Ce rol are călătoria, contactul cu un mediu străin pentru formarea unui scriitor? Fiind din neam de ciobani, cred că am avut transhumanța în sânge. În plus, pe mine m-a mânat curiozitatea. Am călătorit
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
lui. Acest personaj putea fi oricare altul, un cunosut sau un necunoscut, un prieten, un conațional, sau pur și simplu un copil de pe planetă. Eroul, însă, trebuie să se deosebească de toți ceilalți, să aducă ceva nou și neașteptat, iar apetența pentru poveste, această continua și fascinantă vânătoare de imagini așezate între real și ficțiune , nu poate să lipsească din peisajul literaturii pentru cei mici. Dorina Stoica a pătruns în intimitatea acestui univers, în surprinderea sufletului curat, nesupus încă realității dure
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
orbii”. Orbii care poartă în ochi „rostirea din cuvânt” ca o „văpaie de ninsori”. Rostirea firească a sunetului, trecut prin filtrul liric, aduce fiori de lumină din izvoarele sinelui. Și lumina aceea de aură nu trebuie strivită, nici înnăbușită. De unde apetența aceasta pentru morbid la un om așezat, cumsecade? Eu cred că e mai curând, o atitudine de frondă, un fel de a exorciza teama de neant, de nimic, de moarte absurdă și de „toate capcanele vieții”. Totodată, se simte o
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]
-
ei. La Botoșani a fost un public mai bun decât în multe alte orașe. A fost un oraș patriarhal cu mulți evrei de la care ceilalți au avut de învățat. Chiar și clădirea teatrului a fost - și este superbă. Exista această apetență, lumea se ducea la teatru pentru că era singura posibilitate de a se întâlni, de distracție și de frumos. Era un public avid de teatru. Îmi aduc aminte cu mare drag de debutul meu la Botoșani. Aici am lucrat și primul
DE VORBĂ CU ACTORUL LUCIAN SPIRU IANCU de ADALBERT GYURIS în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/345142_a_346471]
-
2007, ,,Vernisaje selective” - 2010 și ,,Un artist al subtilității și inefabilului” - 2011, editate de Editura ,,Art XXI”. ,,Fidelă până la devoțiune tehnicii acuarelei, fluidităților și transparențelor rafinate, Minodora Dobrovăț Bîzgă s-a înscris de timpuriu în familia acuareliștilor ieșeni a cărei apetență pentru visările colorate poartă amprenta liricului și sentimentalului. Atrasă constant de poezia anotimpurilor, de delicata și sensibila percepție a orizonturilor vaste, de metafizica peisajului, ea a încercat în ultima vreme să amplifice registrul introspectiv, trecând cu lejeritate de la fastuoasele impresii
POEME IN LUMINA SI CULOARE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 806 din 16 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345281_a_346610]
-
dacă nu cumva se mai schimbă faptele și oamenii, ar fi improbabil ca rândurile cărții să-și mai găsească rostul, deoarece ies din cotidian. Este însă inexactă presupunerea, ba mai mult decât atât, de atunci am văzut sporite interesul și apetența ancorării cetățeanului sub scara puterii, legarea lui la ochi, încât pare că ceea ce am crezut că va dispărea, va mai rezista încă un veac! Mă gândesc să nu tivesc la steagul sufletului meu ștergarul alb, cu prețul abaterii de la drumul
PĂRINTELE GHEORGHE BÂRJOVANU. OAMENI CUMSECADE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372604_a_373933]
-
2016. CARINA ELENA VĂDĂVOIU Jurnalul călător- Vixon Cartea de debut a Carinei Elena Vădăvoiu, Jurnalul călător- Vixon, a fost susținută la lansarea cărții sale de prof. Loredana-Elena Ghelasă, prezentând preocuparea Carinei pentru activitățile cultural-artistice, prof. Pompilia Postelnicu, care a subliniat apetența pentru mister și dorința de cunoaștere, prof. Ramona Mocanu, care a remarcat sensibilitatea lingvistică și un acut simț al limbii, prof. Ana Chiscop, ca redactor de carte, prof. Ionuț Danțiș, cu mândrie că este diriginte al autoarei, dar și de
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
Citește mai mult CARINA ELENA VĂDĂVOIUJurnalul călător- VixonCartea de debut a Carinei Elena Vădăvoiu, Jurnalul călător- Vixon, a fost susținută la lansarea cărții sale de prof. Loredana-Elena Ghelasă, prezentând preocuparea Carinei pentru activitățile cultural-artistice, prof. Pompilia Postelnicu, care a subliniat apetența pentru mister și dorința de cunoaștere, prof. Ramona Mocanu, care a remarcat sensibilitatea lingvistică și un acut simț al limbii, prof. Ana Chiscop, ca redactor de carte, prof. Ionuț Danțiș, cu mândrie că este diriginte al autoarei, dar și de
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
capacitatea de a fi manevrată, demontată, recreată. Și, de ce nu, chiar făcută, la modul propriu, de către el! A ține să creezi jucării cu performanțe nemaiîntâlnite (eventual cu cele pe care le prezintă niște ființe vii) e ca și cum ai fura copilului apetența de a le anima el Însuși, de a le aureola cu „calități” pe care ar dori el Însuși să le aibă. Înseamnă să performezi la aceste artefacte predispoziții În dauna dezvoltării lor la copil. Cu cât jucăria va avea mai
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
la receptor, de la plinătate la secvențialitate. Persoana divină e În Întregime Lumină. Persoana umană are o oarecare lumină, dar e mărginită, limitată; omul nu este o sursă de lumină, dar o poate aduna În sine. El dispune de o anumită apetență ce trebuie activată, continuată și perfectată. De aceea, creatura trebuie să se raporteze mereu la Creator, prin continuarea captării și Întrupării Luminii, prin efort propriu, voință, educație și credință. 6.4. Pedagogia bunului-simț Trăim Într-o perioadă În care „specialiștii
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
abordează opera poetului din perspectiva teoriilor moderne ale lecturii, încercând, prin „distilarea” judecăților critice precedente și redefinirea categoriilor estetice ale „monotoniei”, „anonimatului” și „banalității”, să ajungă la resorturile psihologice profunde ale creației bacoviene. Închis în propria singurătate, lipsit de orice apetență pentru publicitate sau celebritate, Bacovia îi apare exegetului ca având o dublă identitate: scriitor și cititor al propriei sale opere, poetul nu scrie pentru ceilalți, ci doar pentru sine - cititorul de mai târziu. Opera bacoviană contopește astfel în vers funcțiile
DIMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286782_a_288111]
-
se înscrie, îndeosebi, în descendența opiniilor lui Pompiliu Constantinescu și G. Călinescu în acest domeniu, fiind, în același timp, ilustrativ pentru valoarea tinerilor critici și istorici literari români din anii ’70 ai secolului al XX-lea. Spirit analitic, dar cu apetență istoristă și valențe pentru un comparatism de calitate, orientat modern, C. își concepe lucrarea „ca o descoperire a unei lumi cu meditația ei, cu creațiile care traduc dimensiunile și înălțimea gândirii [...], cu referințele ei livrești [...], cu climatul și modelele sale
CURTICAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286605_a_287934]
-
debutează editorial în 1962, cu placheta Nopți albastre, în care evocă euforic peisajele natale și meditează asupra biografiilor contemporane. Volumele Îndărătnicia pietrei (1967) și Feciorii (1971) extind considerabil zonele de explorare a realității, întemeiază un univers liric mai particularizat, învederând apetența autorului pentru experimentul novator. Dintre motivele obsedante se remarcă în primul rând cel al pietrei, care vehiculează o plurivalență de semnificații artistice și prin care se surprind unitatea și contradicția interioară a lucrurilor. În planul expresiei, C. efectuează saltul calitativ
CODRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286320_a_287649]
-
de lovitură de palat de aici, de pe Tengys, de acum treizeci de ani. Motivele de invidie se opreau însă la înfățișare, pentru că ajunsese să regrete din ce în ce mai des că abdicase în favoarea fiului său. Amel se dovedea un monarh impulsiv, cu o apetență deosebită pentru violența la scară universală. ― Amel, fiul meu, m-ai chemat? ― Aș prefera să-mi spui Bella, tată! Prin pomenirea numelui oficial, Bella al VH-lea, se dorea probabil fixarea termenilor în care avea să se poarte discuția. Kasser
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
voi. - Da, asta așa e, dar încă nu știm ce s-a petrecut cu Aloim... Abatele zâmbi larg. - Cred că asta e o caracteristică feminină. Niciodată... Abatele se opri, ezitând. - Ce anume? vru să știe Airam. - Curiozitatea asta morbidă și apetența pentru fleacuri. Mariile se priviră una pe cealaltă și aproape că izbucniră în râs. - Crezi că e cel mai nimerit moment pentru a-ți reafirma disprețul față de femei? dori să știe Airam. - Nu, nu e vorba de asta, protestă Abatele
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
democrației de a opera cu predilecție în orizontul termenului scurt. Încetineala cu care a sesizat o serie de probleme fundamentale ale societății contemporane, soluțiile amânate sau improvizate, judecata formată în lumina comandamentelor unor alte epoci 136 reprezintă și efectul unei apetențe scăzute a democrației față de probleme de mare respirație istorică. Este nevoie de o regândire a vieții democratice, pentru a face față problemelor de termen lung, care devin din ce în ce mai vizibile și mai importante. Joncțiunea dintre dezbaterea democratică și abordarea profesională, nevoia
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
ca set de semnificații oficializate). Postmodernitatea a renunțat să încerce o resuscitare a logocentrismului înlocuind acest efort cu tentativa de reconciliere a miticului cu „gândirea slabă” (Vattimo) și cu post-structuralismul. Ficțiunea postmodernă este, la limită, o nouă formă de mitizare. Apetențele general umane pentru ceea ce Jung numea „imagine primordială” (arhetipală, funciar nereprezentabilă) explică sensibilitățile postmodernității pentru mitic și imaginar. Imaginalul mitic este un experiment uman cu care raționalul culminează, și nu ceva care precede orice tip de raționalitate așa cum apărea el
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
genere acceptat este faptul că o dată cu Parmenide, Sofistul, Politicul și Timaios se constată o atenuare a teoriei Ideilor în sensul unei orientări logistice. Această tendință de interpretare a filosofiei lui Platon din direcție logicistă se leagă în opinia noastră de apetențele tradiției spirituale occidentale care leagă strâns raționalul cu valoricul. Imaginea și mitul joacă aici un rol secund. Și cea mai elocventă dovadă în acest sens este faptul că proliferarea obsesivă a imaginii în lumea contemporană este acceptată ca neagresivă, lipsită
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]