985 matches
-
în episoadele de aritmie cardiacă severă survenite în timpul somnului la persoanele în vârstă. 3. Apneea mixtă începe ca apnee centrală, fără mișcări respiratorii, urmată de o componentă obstructivă. Succesiunea evenimentelor poate fi stabilită prin înregistrare polisomnografică. Cele două componente ale apneii mixte realizează un tablou simptomatic complex, determinat de consecințele funcționale și umorale ale opririi periodice a respirației. EPIDEMIOLOGIE Prevalența SAOS în populația generală este de 2-5%. Această cifră este însă relativă, fiind influențată de criteriile de diagnostic, de lotul studiat
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Această cifră este însă relativă, fiind influențată de criteriile de diagnostic, de lotul studiat și de metoda folosită. Studiile care folosesc chestionarul, poli-somnografia, metode standardizate de examinare și criterii foarte bine definite de diagnostic, indică o prevalență a sindromului de apnee în somn de tip obstructiv de cel puțin 2% la femei de vârstă medie și de 4% la bărbați de vârstă medie, cu o creștere marcată a prevalenței la sforăitori (se estimează că 8 din 11 sforăitori au sindrom de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
în somn de tip obstructiv de cel puțin 2% la femei de vârstă medie și de 4% la bărbați de vârstă medie, cu o creștere marcată a prevalenței la sforăitori (se estimează că 8 din 11 sforăitori au sindrom de apnee în somn de tip obstructiv). Mortalitatea la pacienții cu sindrom de apnee în somn cu indice de apnei și hipopnei mai mare de 20 pe oră este semnificativ mai mare decât la cei din aceeași grupă de vârstă care nu
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
vârstă medie și de 4% la bărbați de vârstă medie, cu o creștere marcată a prevalenței la sforăitori (se estimează că 8 din 11 sforăitori au sindrom de apnee în somn de tip obstructiv). Mortalitatea la pacienții cu sindrom de apnee în somn cu indice de apnei și hipopnei mai mare de 20 pe oră este semnificativ mai mare decât la cei din aceeași grupă de vârstă care nu au acest sindrom. La pacienții cu SAOS s-a constatat o frecvență
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de vârstă care nu au acest sindrom. La pacienții cu SAOS s-a constatat o frecvență crescută a accidentelor rutiere datorită alterării stării de vigilență și somnolenței excesive care determină adormire la volan. Astfel, 31% din cei care suferă de apnee obstructivă în somn au fost implicați în evenimente rutiere, față de 6% din persoanele sănătoase. Un studiu din anul 1995 a relevat faptul că 33% din supraviețuitorii accidentelor rutiere au declarat că au adormit la volan. Din studiile efectuate s-a
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
prevalență mai mare a SAOS la persoanele de origine afro-americană și la cele asiatice, probabil datorită caracteristicilor antropometrice cranio-faciale. Vârsta predilectă de apariție o reprezintă persoanele peste 40 ani, dar afecțiunea poate atinge orice vârstă. La copii, prevalența sindromului de apnee în somn de tip obstructiv este de 1-3% cu un maxim între 2-8 ani, coincizând cu creșterea în volum a țesutului limfoid adenotonsilar. La persoanele peste 60 ani există o creștere a prevalenței apneii obstructive în somn, explicată probabil printr-
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
vârstă. La copii, prevalența sindromului de apnee în somn de tip obstructiv este de 1-3% cu un maxim între 2-8 ani, coincizând cu creșterea în volum a țesutului limfoid adenotonsilar. La persoanele peste 60 ani există o creștere a prevalenței apneii obstructive în somn, explicată probabil printr-o hipotonie a musculaturii orofaringelui, dar și prin scăderea sensibilității chemoreceptorilor carotidieni la hipoxemie. 24% până la 63% dintre vârstnici au un indice de apnee/hipopnee mai mare de 10 pe oră. Sexul cel mai
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
La persoanele peste 60 ani există o creștere a prevalenței apneii obstructive în somn, explicată probabil printr-o hipotonie a musculaturii orofaringelui, dar și prin scăderea sensibilității chemoreceptorilor carotidieni la hipoxemie. 24% până la 63% dintre vârstnici au un indice de apnee/hipopnee mai mare de 10 pe oră. Sexul cel mai afectat de SAOS este sexul masculin, în corelație cu obezitatea, raportul fiind de 2:1 sau chiar 3:1 în favoarea bărbaților. Prevalența mai mare a SAOS la sexul masculin ar
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
1 în favoarea bărbaților. Prevalența mai mare a SAOS la sexul masculin ar putea fi explicată prin rezistența faringiană mai mare, activitatea deficitară a musculaturii dilatatorii faringiene și predispoziția pentru obezitate tronculară superioară, care se combină cu creșterea riscului pentru apariția apneii de somn. Trei studii epidemiologice mari au demonstrat că prevalența SAOS la femei crește după menopauză. La femei, SAOS are o prevalență net crescută după menopauză, probabil datorită încetării rolului protector hormonal și excesului ponderal după această vârstă. După 60
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
SAOS este egală la bărbați și la femei, relevând o posibilă implicare hormonală în patogenia bolii. AFECȚIUNI ASOCIATE 1. Obezitatea Ample studii populaționale au evidențiat corelarea SAOS cu obezitatea, evidențiind o relație directă între severitatea SAOS (apreciată prin indexul de apnee/hipopnee) și indicele de masă corporală (BMI). Obezitatea, ca fenomen biologic de creștere a greutății în relație cu înălțimea, peste limitele standard, normale, este dereglarea metabolică heterogenă generată de conținutul crescut în lipide al organismului În general, obezitatea este asociată
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
metabolică heterogenă generată de conținutul crescut în lipide al organismului În general, obezitatea este asociată și întregită de o gamă variată și complexă de manifestări morbide (boli cardiovasculare și cerebrovasculare, hipertensiune arterială, diabet, hiperlipidemie, hiperuricemie etc.). Printre acestea figurează și apneea de somn. Apneea obstructivă de somn a obezilor constituie unul din principalii factori de risc ai producerii de accidente cardiovasculare nocturne. Hipoxia indusă de apneile sau hipopneile din timpul somnului contribuie împreună cu ceilalți factori aterogeni (colesterol, LDL, diabet, hipertensiune, senescență
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de conținutul crescut în lipide al organismului În general, obezitatea este asociată și întregită de o gamă variată și complexă de manifestări morbide (boli cardiovasculare și cerebrovasculare, hipertensiune arterială, diabet, hiperlipidemie, hiperuricemie etc.). Printre acestea figurează și apneea de somn. Apneea obstructivă de somn a obezilor constituie unul din principalii factori de risc ai producerii de accidente cardiovasculare nocturne. Hipoxia indusă de apneile sau hipopneile din timpul somnului contribuie împreună cu ceilalți factori aterogeni (colesterol, LDL, diabet, hipertensiune, senescență etc.) la dezechilibrele
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
accidente cardiovasculare nocturne. Hipoxia indusă de apneile sau hipopneile din timpul somnului contribuie împreună cu ceilalți factori aterogeni (colesterol, LDL, diabet, hipertensiune, senescență etc.) la dezechilibrele metabolice generatoare de alterări ateroscle-rotice centrale sau periferice de diferite grade. Asocierea între obezitate și apneea obstructivă de somn este mai frecventă la pacienții care prezintă creșteri ale circumferinței taliei și gâtului, însoțite de sforăit. Cu ajutorul tehnicii de rezonanță magnetică nucleară (RMN) s-au evidențiat lipide depozitate în jurul căilor aeriene superioare la pacienții obezi cu tulburări
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
cu tulburări respiratorii în somn. Aplicarea repetată a CPAP nazal realizează atât reducerea dereglărilor cardiovasculare nocturne, cât și scăderea greutății corporale în peste 50% din cazurile de obezitate rezistentă la alte programe de slăbire. Având mecanisme hipoxice, de producere comune, apneea din somn și sforăitul reprezintă unul din principalii factori de risc generator de accidente vasculare nocturne la subiecții hiper-ponderali. Se admite că hipoxia intermitentă, inductoare de somn fragmentat de către apneile nocturne ale obezilor, determină dereglări neuroendocrine multiple inclusiv ponderale. Prin
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
risc generator de accidente vasculare nocturne la subiecții hiper-ponderali. Se admite că hipoxia intermitentă, inductoare de somn fragmentat de către apneile nocturne ale obezilor, determină dereglări neuroendocrine multiple inclusiv ponderale. Prin mecanisme fiziopatologice complexe (hipoxice, aterosclerotice, trombo-embolice, pusee presoare intracraniene etc.), apneea de somn și sforăitul participă la producerea fenomenelor de „stroke” cerebro-vascular. Vibrațiile vaselor cerebrale determinate de sforăit de exemplu, dislocând plăcile ateromatoase sau trombusurile intravasculare, contribuie la realizarea stroke-ului embolic. 2. Afecțiunile cardiovasculare Pacienții cu apnee de somn prezintă importante
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
pusee presoare intracraniene etc.), apneea de somn și sforăitul participă la producerea fenomenelor de „stroke” cerebro-vascular. Vibrațiile vaselor cerebrale determinate de sforăit de exemplu, dislocând plăcile ateromatoase sau trombusurile intravasculare, contribuie la realizarea stroke-ului embolic. 2. Afecțiunile cardiovasculare Pacienții cu apnee de somn prezintă importante variații ale frecvenței cardiace, debitului cardiac și tensiunii arteriale, induse de tulburările ventilatorii. Acestea sunt rezultatul asocierii între hipoxemie, hipercapnie, modificările volumului pulmonar sau presiunii intratoracice și fragmentarea somnului. Trebuie precizat însă că tulburările respiratorii din
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
că SAOS se asociază cu hipertonie simpatică, disfuncție endotelială, creșterea valorilor proteinei C reactive, a citokinelor, homocisteinei, fibrinogenului și cu scăderea activității fibrinolitice. Creșterea activității plachetare și a agrega-bilității, alături de acumularea celulelor endoteliale constituie modificări care apar frecvent atât în apneea obstructivă de somn, cât și în ateroscleroză. Disfuncția endotelială este un element de legătură între SAOS și patologia cardiovasculară, contribuind la producerea hipercoagulabilității care este un alt factor de risc cardiovascular. a- Hipertensiunea arterială (HTA) HTA este frecvent asociată cu
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
obstructivă de somn, cât și în ateroscleroză. Disfuncția endotelială este un element de legătură între SAOS și patologia cardiovasculară, contribuind la producerea hipercoagulabilității care este un alt factor de risc cardiovascular. a- Hipertensiunea arterială (HTA) HTA este frecvent asociată cu apneea obstructivă în somn, fiind agravată de episoadele nocturne simpaticotonice determinate de numărul crescut de apnei. Frecvența hipertensiunii arteriale la subiecții cu apnee obstructivă în somn este evaluată între 48-70%. Coexistența acestor două afecțiuni sugerează existența unor relații reciproce, chiar dacă obezitatea
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
hipercoagulabilității care este un alt factor de risc cardiovascular. a- Hipertensiunea arterială (HTA) HTA este frecvent asociată cu apneea obstructivă în somn, fiind agravată de episoadele nocturne simpaticotonice determinate de numărul crescut de apnei. Frecvența hipertensiunii arteriale la subiecții cu apnee obstructivă în somn este evaluată între 48-70%. Coexistența acestor două afecțiuni sugerează existența unor relații reciproce, chiar dacă obezitatea, fumatul și preponderența masculină sunt factori de risc comuni. În prezent se consideră că apneea de somn este un factor de risc
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
apnei. Frecvența hipertensiunii arteriale la subiecții cu apnee obstructivă în somn este evaluată între 48-70%. Coexistența acestor două afecțiuni sugerează existența unor relații reciproce, chiar dacă obezitatea, fumatul și preponderența masculină sunt factori de risc comuni. În prezent se consideră că apneea de somn este un factor de risc în apariția HTA, frecvența să atingând 20-30% la hipertensivi, independent de obezitate, vârstă, ingestie de alcool și fumat. Experimental s-a demonstrat că realizarea unor apnei repetate timp de câteva săptămâni cu ajutorul unui
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
mai ales a accidentelor cardiovasculare și cerebrovasculare. b- Tulburările de ritm cardiac La pacienții cu sindromul apneii obstructive de somn pot apare în timpul somnului aritmii cardiace și tulburări de conducere cardiacă (blocuri sino-atriale și atrio-ventriculare). Cel mai frecvent, episoadele de apnee sunt însoțite de bradi-tahicardie. Bradicardia apare în timpul apneii și alternează cu tahicardia din timpul reluării ventilației. Nu există o corelație directă între gravitatea tulburării de somn și manifestările cardiace, astfel încât unii pacienți cu SAS sever pot să nu dezvolte bradi-tahicardie
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Tulburările de ritm cardiac La pacienții cu sindromul apneii obstructive de somn pot apare în timpul somnului aritmii cardiace și tulburări de conducere cardiacă (blocuri sino-atriale și atrio-ventriculare). Cel mai frecvent, episoadele de apnee sunt însoțite de bradi-tahicardie. Bradicardia apare în timpul apneii și alternează cu tahicardia din timpul reluării ventilației. Nu există o corelație directă între gravitatea tulburării de somn și manifestările cardiace, astfel încât unii pacienți cu SAS sever pot să nu dezvolte bradi-tahicardie sau alte tulburări de ritm și conducere cardiacă
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
după apneile din somnul REM. Tratamentul cu CPAP îmbunătățește evoluția aritmiilor cardiace la pacienții cu SAOS. În afara modificărilor cardiace acute și subacute, SAOS se însoțește de importante reacții cronice generate de descărcările simpatico-adrenergice produse de stimularea hipoxică repetată din timpul apneilor. Acestea dezvoltă o sensibilitate cardiovasculară excesivă la stimulii simpatici datorită deficitului vasodilatator NO-dependent și reactivității parasimpatice reduse la apneici. Apneile obstructive nediagnosticate pot genera fibrilații atriale. c- Boala coronariană La pacienții cu boală coronariană, frecvența SAOS este de 19-22% față de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
reduse la apneici. Apneile obstructive nediagnosticate pot genera fibrilații atriale. c- Boala coronariană La pacienții cu boală coronariană, frecvența SAOS este de 19-22% față de 4% în cazul populației martor, ceea ce demonstrează o creștere a riscului coronarian la persoanele diagnosticate cu apnee de somn. d- Accidentele vasculare cerebrale Accidentele vasculare cerebrale pot fi determinate de variațiile tensiunii arteriale în cursul nopții și, la rândul lor, pot afecta ventilația normală prin tulburări ale reglării la nivel central. Debitul sanguin cerebral, studiat cu tehnica
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
determinate de variațiile tensiunii arteriale în cursul nopții și, la rândul lor, pot afecta ventilația normală prin tulburări ale reglării la nivel central. Debitul sanguin cerebral, studiat cu tehnica doppler transcranian, prezintă o evidentă creștere a vitezei fluxului sanguin în timpul apneii urmată de reducerea acestuia sub valorile inițiale. Scăderea perfuziei cerebrale crește riscul accidentelor vasculare la pacienții apneici. Disfuncția endotelială și hipercoagulabilitatea sanguină la pacienții cu apnee de somn sunt alți factori ce pot determina apariția mai frecventă a accidentelor vasculare
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]