291 matches
-
descrie călătoria de câteva luni prin Grecia anului 1939, ocupă, din mai multe puncte de vedere, un loc cu totul special, atât în biografia, devenită legendară, a autorului, cât și printre scrierile acestui atipic scriitor american, „simbol al expatrierii și apostaziei”, cum îl numește Ihab Hassan, unul dintre criticii săi mai recenți. Astfel, nu puțini sunt cei care consideră această relatare despre Grecia ca fiind cea mai bună dintre cărțile lui Miller. Printre ei, de pildă, Philippe Sollers (eseul Libertatea lui
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
Habib Bastam, un iranian refugiat în România, condamnat la moarte de un tribunal din Teheran pentru apostazie, a solicitat azil Oficiului Român pentru Imigrări, însă cererea i-a fost respinsă, migrantul adresându-se mai multor instituții ale statului român, între care și Ministerul Afacerilor de Externe. Acuzația de apostazie (adică renunțarea publică la o anumită credință religioasă
Condamnat la moarte în Teheran pentru că a trecut la creştinism, un iranian cere azil României () [Corola-journal/Journalistic/24088_a_25413]
-
la moarte de un tribunal din Teheran pentru apostazie, a solicitat azil Oficiului Român pentru Imigrări, însă cererea i-a fost respinsă, migrantul adresându-se mai multor instituții ale statului român, între care și Ministerul Afacerilor de Externe. Acuzația de apostazie (adică renunțarea publică la o anumită credință religioasă; renegarea unei doctrine sau concepții) adusă lui Habib Bastam "se fundamentează pe faptul că acesta s-a născut din părinți musulmani, iar la vârsta maturității a acceptat Islamul, conformându-se preceptelor acestuia
Condamnat la moarte în Teheran pentru că a trecut la creştinism, un iranian cere azil României () [Corola-journal/Journalistic/24088_a_25413]
-
Procedură al Tribunalelor Generale și Revoluționare, a art. 205 din Legea Sancțiunilor Islamice, a decretului Imamului Khomeini și Ayyatollahilor Seyyed Mohammad Reza Golpayegani, Safi Golpayegani, Makarem Shirazi, Bahjat Foumani și a Oficiului Liderului Suprem, sus-numitul este condamnat la moarte pentru apostazie. Hotărârea este emisă în absența acuzatului și poate fi reanalizată de Curtea Supremă în termen de douăzeci de zile de la data comunicării", se arată în hotărârea din 2009 a tribunalului din Teheran, depusă la dosarul lui Habib Bastam. Cazul lui
Condamnat la moarte în Teheran pentru că a trecut la creştinism, un iranian cere azil României () [Corola-journal/Journalistic/24088_a_25413]
-
Bastam se află și în atenția Oficiului pentru Comunicare Internațională și Drepturile Omului - Human Rights & International Communication - HRICO/OCIDO, care a fost sesizat de fratele condamnatului, Assadollah Masoud Bastam - cetățean britanic de origine iraniană, și el condamnat, în lipsă, pentru apostazie în Iran. Assadollah Masoud Bastam a venit în Romania și s-a adresat mai multor instituții pentru protecția drepturilor omului, inclusiv Reprezentanței Comisiei Europene și Parlamentului, cerând sprijin pentru salvarea vieții fratelui său, Habib Bastam, în vârstă de 29 de
Condamnat la moarte în Teheran pentru că a trecut la creştinism, un iranian cere azil României () [Corola-journal/Journalistic/24088_a_25413]
-
reale ale vieții și de morală." (p. 29) Fidel gîndului de a nu face teorie ieftină pe seama unui fenomen care nu îngăduie poza retorică -propria moarte - Mirel Cană își descrie stările lăuntrice: de la disperarea dată de revelația bolii pînă la apostazia în fața unui fenomen pe care îl consideră echivalent cu o injustiție, apoi lupta împotriva depresiei și a fricii, cu dorința de a fugi de resemnare și de a păstra mereu un tonus optimist. Sagacitatea comentariilor fac din volum o lectură
Mușcătura bursucului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6059_a_7384]
-
Damian e tartorul pentru care parvenirea e literă de lege, Octavian e ascetul pentru care renunțarea la toate e unica soluție. Fiecare reprezintă o tipologie în exces: Damian e apogeul malefic al puterii lumești, Octavian e excesul în minus al apostaziei. Damian sfîrșește ca Eugen Țurcanu, împușcat atunci cînd atrocitățile de la Pitești ajunseseră să-i stînjenească pe comuniști, iar Octavian este eliberat după 14 ani de închisoare, cu părul alb și îmbătrînit prematur, pentru a deveni grădinar într-un obscur oraș
Verigile trecutului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2613_a_3938]
-
al Scrisorilor a suferit înrîurirea "reacționara" a lui Titu Maiorescu (demonizat mereu), care a avut interesul expres "de clasă" de a-l îndepărta de la împărtășirea mai profundă cu "ideologia proletariatului revoluționar", singura corectă, singura mîntuitoare. Eminescu nu este iertat pentru apostazia să, fie și nedusa la capat. E "tras de urechi" pentru că n-a ținut seama întrutotul de Marx și pentru că "în conștiința lui predominau clișeele edenice ale socialismului utopic" (citatul este de asemenea din opera stomatologului Vitner). Să urmărim acum
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
Polirom, 2013, 400 pag. Memoriile profesorului Paul Cornea pot fi exploatate în multe feluri. Ideologic, ele vor servi deopotrivă stângiștilor de dată recentă (care vor căuta, ca într-un car cu fân, argumente pentru propriile convingeri) și anticomuniștilor fervenți (cărora apostazia de aici li se va părea o adevărată mană cerească). Vor fi fiind, fără îndoială, în această gamă de misreadings, și destule poziții mai nuanțate. Le-am ales doar pe cele extreme, cu care nu pot (și, de fapt, nici
Interpretarea unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2935_a_4260]
-
salturile imprevizibile de umoare, de atitudine, incursiunile în mereu alte medii și cercuri, abjurările și parțialele reconversiuni, încât ar fi nedrept ca rezumatul reconstituirii să fie înghesuit într-o singură pagină de revistă. Iată, pentru moment, lista câtorva dintre bravadele, apostaziile și ieșirile lui din rânduri. La Viena, unde studia pentru a deveni inginer, s-a duelat cu unii dintre cei mai agresivi studenți care-și băteau cu ciomegele colegii evrei. Convertit la sionism, a aderat la cea mai intransigentă și
Maniheism la două capete (1) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6284_a_7609]
-
și prin faptul că în urma complicațiilor ce afectează femeia în plină perioadă procreativă, chiar dacă un mare număr de cazuri sunt salvate, funcția de reproducere este compromisă și ele rămân definitiv sterile. În primele secole creștine, cele mai grave păcate erau: apostazia, uciderea și desfrânarea. Avortul pare a fi sinteza celor trei păcate și ceva mai mult<footnote Pr. Prof. Ilie Moldovan, op. cit., p. 41. footnote>. Familii, sate, orașe, popoare întregi s-au îngropat în golul pântecelui acelora care s-au împotrivit
Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
știi cum s-o strigi când ai rătăcit o. Am scris „am iubit“, mă rog, dar e cu iubirea cum e și cu religia: odată ce ai nimerit în ea și ai simulat extazul, parcă ți-e rușine după aia de apostazie. Mulți se instalează într-o „iubire“ ca într-o religie leneșă. Saskia Cunninklings. Nu știam, așadar, cum să ne strigăm unul pe altul. Eu îi ziceam uneori fă pe flamandă, iar ea mie, neimaginativ, chéri. Odată am repezit-o pentru
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
într-un alfabet incontestabil baroc se situează, așadar, într-un spațiu al ambiguității, sînt suspectate, hărțuite de îndoieli, ceea ce s-ar zice că e o dezicere de sine a barochismului. De fapt, e o confirmare paradoxală a lui. Inconstanța, dedublarea, apostazia nu fac parte din regulile jocului? Stilul în chestiune nu se teme de contestări și nici măcar de... întreruperi. Avem a face cu un baroc sceptic care, prin autodetașare, ne înfățișează propriul său spectacol, unul radical, de circ: "Pînă la locul
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
și singura scăpare a muncii naționale. Astfel "Romînul" nu are dreptate decât atunci când, izbit de bunul simț și de logica imanentă a ordinei lucrurilor, aruncă utopiile și sofismele liberalismului cosmopolit în apă. Ne pare bine că putem constata o asemenea apostazie, o asemenea defecțiune, și felicităm pe confrații noștri că, în momentul în care e vorba de misiunea practică, materială, administrativă a statului, ei devin reacționari. Venim acum la tractatul de comerț, nu pentru a aduce motive în favorul lui, căci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
astăzi votul universal", de aceea d-sa "propune numai ce s-ar putea face în epoca, în zilele în care vorbește". Această concesiune prețioasă, însă timporară, pe care-o face claselor dirigente e o abatere serioasă de la principiul absolut, o apostazie a credințelor proprii în favorul credințelor politice a adversarilor. Din momentul în care, incidental chiar, se recunoaște rațiunea de-a fi a claselor dirigente, ba chiar li se fac concesii foarte vătămătoare ortodoxiei "sufrajului universal", am intrat cu totul în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vorba de religie și n-o să mă fac că sunt ceva ce nu sunt! Nu-mi pasă de singurătatea și dorințele lui taică-meu, adevărul despre mine rămâne adevărul despre mine și regret, dar n-are decât să-mi înghită apostazia întreagă! Și nu-mi pasă nici de faptul c-am fost la un pas de-a sta șiva1 pentru maică-mea - de fapt, acum stau și mă-ntreb dacă în toată povestea asta cu histerotomia nu s-a bătut tam-tam-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
știu (poate mă înșel), acești oameni n-au pățit nimic. Revin la relatare: mă apuc deci, cu elan romantic, să-mi scriu intervenția privind „reîncarnarea“, încep cât de cât să cuget la problemă și, deodată, trec violent de la inițiere la apostazie: repetiția nașterilor la nesfârșit mi se pare așa de stupidă ca mecanism, că textul meu de încuviințare a fenomenului devine atac virulent. În ziua cu pricina, mă prezint la antroposofi acasă și citesc glacial textul meu, care era probabil caraghios
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
ar fi un gest simțit ca liber. Brando agită libertatea, nu există în numele ei. El o face din pur cinism. Or, numai prin cinism nu poți da libertății un sens de adevăr. Brando nu respectă nimic, pe când Hipoclid converge spre apostazie: el se leapădă de o credință în numele altei credințe, ca și cum ar spune: nu cred în felul în care voi credeți în ceea ce credeți! Eu nu respect felul în care voi credeți că ceva se poate face respectat! Nu știu de ce
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
lor popor. Deși acel stăpânitor rânduise ca țara lui să atârne bisericește de Roma, atârnarea aceasta se schimbă curând în tocmai contrariul ei, adecă în comunitatea cu biserica greco-orientală și în recunoașterea supremației ecumenice a patriarhatului din Constantinopole. Supărat de apostazia aceasta, papa Grigorie IX puse să li adreseze episcopilor bulgari din Belgrad (Alba-Graeca) și din Brandusium scrisori de admonițiune, ca să se întoarcă în sânul bisericei latine; iar daca asemenea admonițiuni n-ar ajuta nimic, atunci eparhiile acestea să i se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ideile lui nu se ridicau la nivelul vervei lui literare, "eterna reîntoarcere a aceluiași" sau "supraomul" rămânând grevate de un iremediabil kitsch metafizic. Dar ce îi rămâne să facă aceluia care se excomunică astfel din ținutul filozofiei? Care trăiește o apostazie clandestină, mimând în continuare în public morga și ticurile unei deprinderi în al cărei prestigiu el însuși nu mai crede? M-am agățat de Heidegger (și de traducerea lui) ca de o ultimă garanție a faptului că jurământul de credință
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mea "culturalistă" se ofilise și iluzia că o carte sau un gând filozofic măreț pot salva ființa unei comunități nu mă mai împingea înainte. Nici măcar ființa mea nu mai putea fi salvată în felul acesta. Trăiam, de fapt, în plină apostazie culturală și nu mai puteam jertfi nici o părticică din mine pe altarele vechilor zei. Adevărul era că lumea în care trăiam "după revoluție" evacuase panteonul clasic și pusese în locul lui dezmățul unui elenism obosit. Preoții vulgari ai ziaristicii și televiziunii
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un an mai târziu, conștient de-acum de măreția sa spirituală, a tipărit De Divinatione, În limba latină. Și ce latină! Aceea a lui Cicero! Pentru unii critici, publicarea evangheliei după textele lui Cicero și Vergiliu comportă un soi de apostazie a idealurilor clasice; noi preferăm să vedem În acest ultim pas nefăcut o Înnoire spirituală. În esență, drumul misterios și luminos care duce de la păgânism la credință. Nimeni nu ignoră faptul că Paladión a trebuit să-și sponzorizeze singur publicarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dealtfel să spună în glumă că Bătrânul era tot atât de singur ca Dumnezeu. Ba, odată a ținut să adauge că singurătatea lui Dumnezeu și a Bătrânului aveau aceeași cauză: vanitatea. Am asistat atunci la una din cele mai scânteietoare și nerușinate apostazii ale Călugărului, care i-a amuțit pe toți prin îndrăzneala ei nebunească. Susținea că apostolii l-au împins pe Isus pe cruce, nu dușmanii lui. Pentru că apostolii l-au silit să se creadă Fiul lui Dumnezeu și să-și piardă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
că unul dintre apostoli Îl va trimite la moarte (6,64-71). El face mărturisirea după o predică ținută în sinagoga din Cafarnaum despre împărtășirea cu trupul (exact: „carnea”) și sângele Său întru dobândirea vieții veșnice. Predica scandalizează, stârnește împotriviri și apostazii: Dar unii dintre voi nu cred (căci Isus știa de la început cine sunt cei care nu cred și cine-l va trăda). și zicea: De aceea v-am spus că nimeni nu poate să vină la Mine dacă nu-i
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
ostil înregimentărilor de orice fel: „mi-e groază de orice ordine de idei, de orice unanimitate”. Un alt exemplu elocvent de atitudine nealiniată îl reprezintă poziția sa față de Panait Istrati, anatemizat de stînga franceză și elogiat în mediile românești pentru apostazia din Vers l’autre flamme. Refuzînd „încadrările” politice, Sebastian pledează, de fapt, pentru adevărul uman aflat dincolo de orice ideologii și militantisme partizane: „Fostul comunist lichidează singur resturile naivității sale. Și lumea de la noi se bucură. Poate că are dreptate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]