723 matches
-
fierului friguros-lucitor Și să te gândești La culori roșii-aprinse, La valuri de odicolon, La rochii liliachii, La cancan La viermuirea Restaurantului. Să visezi. Să visezi... Nu vă vine a crede Nu mi-e decât să scuip." De citit Din revista APOSTROF nr.4 cronicarul recomandă proza Țara-tată semnată de Anamaria Beligan (versiunea în limba română a unui text intitulat Fatherland și publicat în antologia Daugthers and Fathers, Fiice și Tați, University of Queensland Press, 1997). E o evocare, scrisă cu talent
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6318_a_7643]
-
cu Eugen Uricaru, Marian Papahagi, Ion Vartic, Petru Poantă, Dinu Flămând și cu alți tineri de atunci lângă care a rămas aproape 15 ani , „într-o fraternă comunitate și comuniune spirituală”. O „substanță echinoxistă” percepe Ion Pop și în actualul „Apostrof”, revista condusă de Marta Petreu și în care îl aflăm adesea. Aminteam și de „relațiile cu Franța”, ca element „cu o pondere particulară” al biografiei lui Ion Pop. Sunt două episoade: cel din anii ’73-’76, când a predat „cursuri
Melancolia echilibrului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4423_a_5748]
-
din sufragerie, plângând, dar nu în hohote, cum s-a spus, pentru că era o fire reținută, interiorizată...” De subliniat că acest număr al revistei din Timișoara este în întregime unul foarte bun, care se citește cu interes. Despre elemente Revista APOSTROF își invită colaboratorii să scrie „o reverie” despre unul dintre cele patru elemente primordiale din care credeau anticii că este făcută lumea: pământ, apă, aer, foc. Iată finalul răspunsului formulat de prozatorul Gheorghe Schwartz: „Pe tărâmul speranței, pământul (Gea) doar
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4427_a_5752]
-
aceasta. Să-i fim recunoscători și să-l protejăm, la rândul nostru. Dar pe tărâmul speranței, pământul nu este decât receptaculul corpului material și locul unde am fost deportați după ce am fost exilați din aerul pur, din rai.” Ancheta revistei Apostrof este binevenită, căci are darul de a-i provoca pe scriitori, de a-i scoate din starea cotidiană, în care gândul le este, nu de puține ori, previzibil , „ațipit”, copleșit de clișee și de o anumită „cumințenie” care nu face
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4427_a_5752]
-
Torino. Conduce, împreună cu Roberto Scagno, seria de studii și texte românești „La colonna infinită“ a Editurii dell’Orso din Alessandria. A colaborat la revistele „Îl Dramma”, „Sipario”, „L’Europa letteraria e artistică”, „România Orientale”, precum și la „Secolul 20”, „Viața Românească”, „Apostrof”, „Vatra” etc. Traduce din Marin Sorescu și Tudor Arghezi și e interesat de avangardă poetica românească (un prim grupaj de texte traduse apare în 1975, în revistă „L’Europa letteraria e artistică”). Editează, împreună cu Marin Mincu, Poesia romena d’avanguardia
In memoriam Marco Cugno () [Corola-journal/Journalistic/4579_a_5904]
-
Voicu, B. Elvin, Andrei Oișteanu, Florințurcanu, Marta Petreu, Costel Safirman, Andrei Strihan, Leon Volovici, Virgil Duda, Liviu Rotman, Edward Kanterian și Paul Bailey. Nume cu rezonanță, majoritatea. Motiv suficient pentru ca volumul Mihail Sebastian. Dilemele identității (apărut nu demult la Editura Apostrof), care reunește intervențiile tuturor, să nu treacă neobservat. Comunicările sunt, și ele, interesante. Cel puțin șapte mi-au atras atenția prin faptul că sugerează, cum se spune astăzi, proiecte coerente de revizitare. Avem, în ele, ciornele unor cărți care s-
Alte dileme ale identității by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5648_a_6973]
-
alături de Centrul Cultural Palatele Brâncovenești. Partenerii media ai proiectului: Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro. Epistolar I. Negoițescu - Gelu Ionescu Sărbătorit în numărul trecut al României literare la aniversarea celor 75 de ani, Gelu Ionescu e omagiat acum și de APOSTROF, revista la care colaborează de mulă vreme cu eseuri și comentarii literare. Portretului critic pe care i-l consacră lui Gelu Ionescu Iulian Boldea îi este alăturat un plin de semnificații dosar al corespondenței cu I. Negoițescu, schimb de mesaje
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4518_a_5843]
-
Eugenia Sarvari a fost cronicarul meticulos al acelei experiențe artistice, transcriind fidel înregistrările audio ale celor zece zile de atelier. A ieșit o carte, aflată în curs de apariție, din care, acum, când celebrul regizor împlinește 70 de ani, revista APOSTROF (nr. 6) publică, în semn de omagiu, fragmente semnificative. Reproducem un scurt pasaj din analiza pe care o face Andrei Șerban, acest inițiat în sondarea naturii umane prin intermediul teatrului: „Cum să fii pe scenă, ca actor? Să fii absolut ca
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3453_a_4778]
-
Editura Universal Dalsi) edifică asupra unei dispute care nu a fost numai de termeni și nici privitoare numai la Sebastian și Liiceanu. Dezbaterea despre Mihail Sebastian este reactivată în 2009, când apare cartea Martei Petreu Diavolul și ucenicul său (Editura Apostrof). Nu este în discuție acum numai Jurnalul, ci și publicistica lui Sebastian de la „Cuvântul”, adică din perioada în care legăturile dintre mentor și discipol („diavol” și „ucenic“) sunt cele mai strânse. Ce vrea să dovedească Marta Petreu - și reușește - este
Posteritatea lui Sebastian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3690_a_5015]
-
când au intrat în literatură, cât și prin evoluția lor de până acum: Adrian Alui Gheorghe, Vasile Gârneț, Liviu Georgescu, Bogdan Ghiu, Ioan Es. Pop, Nicolae Tzone, Lucian Vasilescu, Radu Voinescu, Varujan Vosganian. „Cinismul și indiferența față de binele public“ Revista APOSTROF (nr. 5) publică un amplu articol intitulat „Umilire și exaltare”, semnat de Ion Vianu. Apărut inițial în revista WESPENNEST din capitala Austriei, acest text explică România pe înțelesul occidentalilor. Iată un fragment din această panoramă binevenită: „Cu toate acestea, între
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3524_a_4849]
-
lui Soljenițîn Lenin la Zürich, iar de la B. Elvin La vie est ailleurs a lui Kundera, biata Anke era la un pas de infarct. Ce dictatură ceaușistă!? Ce cortină de fier!? Care despotism, de vreme ce noi știam pe de rost ultimele Apostrofuri ale lui Pivot, traduceam Abaddón exterminatorul, jonglam cu Bachelard, Barthes, Greimas, Béguin, J.P. Richard, Charles Mauron și devoram nonșalant romanele lui John Le Carré?!? Mi-a fost la fel de greu să- i explic în ce consta răul nostru (Anke neputând cita
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
rubricile fixe susținute de Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu și Nichita Danilov, proza lui Gheorghe Schwartz, eseul lui Ion Militaru intitulat „Psihologia infinitului pustiu”, versurile lui George Vulturescu, precum și însemnările lui Andrei Zanca despre Georg Cristoph Lichtenberg. „Poezia e rugăciune“ În APOSTROF (nr.2, 273), sunt publicate trei scrisori inedite trimise de N. Steinhardt lui I. Negoițescu. Sunt texte splendide și merită să le citim. Ținem să reproducem aici măcar una dintre epistole, pe cea mai scurtă, care este un elogiu adus
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3803_a_5128]
-
o exigență care exprimă un foarte înalt orgoliu. Monarhia nu s-a reinstaurat, cetățeanul, universitarul, criticul n-au revenit cu totul, ambii s-au întors parțial, la țară, pentru proprietăți, unul, la catedră, limbă (scris), altul. O repetă în 2006 (Apostrof, 10), arătând cu degetul spre „«kremlinologii» americani, care și ei credeau în ireversibilitatea comunismului”, și considerându-se victima propriei aspirații care îl contrapunea pe regele Mihai I comunistului Ion Iliescu. Inaderență nu tocmai personală, individuală, la cel astfel rebotezat politic
Matei Călinescu despre politică by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3829_a_5154]
-
maximum de libertate, realizabil doar prin distrugerea completă a libertății.” Am spune că această lapidară formulare a lui Vladimir Tismăneanu are meritul de a surprinde esența infernalului mecanism social încercat prima oară pe oameni vii în Rusia. Din sumar În APOSTROF (nr. 4), Ion Pop îi consacră un amplu eseu lui Eugen Simion, la împlinirea vârstei de 80 de ani: „Și din paginile «fragmentare», pe care le anunță, într-un fel, moartea lui Mercuțio, transpare figura omului din spatele operei, căutată în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3617_a_4942]
-
de Mircea Curticeanu. Cluj, Editura Dacia, 1970 și 1973, 575 - 463 pagini. 2. De amicitia Lucian Blaga - Ion Breazu. Corespondență - Addenda: Ion Breazu - Note de jurnal. Carte gândită și alcătuită de Mircea Curticeanu. Cluj, [Imprimeria „Ardealul”] 1995, 348 pagini. (Biblioteca „Apostrof”) 3. Jean Breazu - Edgar Quinet et les Roumains. Paris [Vălenii-de-Munte]. Datina Românească, 1928, 195 pages. [Extrait des Mélenges de l’Ecole Roumaine en France, VI, 1927] 4. Mélanges - publicație a Școlii Române din Franța. Au apărut 9 numere. 5. Ion
Începuturile literare ale lui Ion Breazu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5078_a_6403]
-
critice (specie asumată anume de autorul însuși) pe care o inaugura, discret, Cercul literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar (1997, ediția a doua 2006) și o desemna decis ca manieră predilectă de lucru Efectul Echinox sau despre echilibru (Biblioteca Apostrof, 2003). Exersat mai cu seamă în interpretarea poeziei, Petru Poantă a scris, cu aceeași știință febrilă a decupării detaliului semnificativ și a înscrierii lui într-o sinteză memorabilă, despre proză sau critică literară. Figurile scrisului său sunt mereu așezate întro
Ultima reverie critică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3160_a_4485]
-
față de vecinii lor comuni, decât să insiste pe jocul de sumă zero al secolului XIX de competiție geopolitică, forțând o alegere a vecinilor noștri, care și-ar dori relații bune atât cu UE, cât și cu Rusia”. Din sumar În APOSTROF (nr. 9), Marta Petreu scrie despre „învățământul nostru” și tot ea stă de vorbă cu profesorul și traducătorul Jean-Louis Courriol. Două pagini despre romanul Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului scrie Irina Petraș, iar Gelu Ionescu consacră o analiză extinsă unui alt
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3177_a_4502]
-
Cronicar O fatalitate? Ca reacție la interviul acordat de Mircea Cărtărescu revistei 22 la începutul acestei veri, interviu în care scriitorul se considera un expatriat, Marta Petreu scrie în numărul 7 al revistei APOSTROF un editorial intitulat Urâte vremuri. Răzbat din textul acesta, care descrie viața publică românească, mâhnirea, exasperarea, mânia chiar, toate de înțeles: „Spus pe șleau, la noi, cei care ies în evidență într-un fel oarecare sunt tratați cu maximă brutalitate
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3340_a_4665]
-
urîți oameni. Urîte vremuri trăim.” Se pot, oare, îndrepta lucrurile în privința moravurilor literare și, mai larg, a vieții publice sau totul e o fatalitate pe care trebuie să o îndurăm resemnați? Diavolul falsifică Binele Tot în acest număr al revistei APOSTROF, citim un articol semnat de Vladimir Tismăneanu, care pune sub lupa memoriei două personalități culturale, Hannah Arendt și Danilo Kis, cei care s-au afirmat și fiindcă au denunțat Răul radical, manifestat în era totalitarismelor. Observă Vladimir Tismăneanu și are
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3340_a_4665]
-
lipsa de instrucție, de educație, slăbirea școlii ne conduc inevitabil spre acest deznodământ: ajungem să ne ștergem singuri, cu nonșalanță, urmele, cele care ne fixează în istorie. Regulile puterii Cazul Arman e fără sfârșit. O reacție recentă întâlnim în revista APOSTROF (nr. 8) și aparține Martei Petreu: „Datorită ziariștilor, au ieșit la iveală mai multe fapte din biografia noului redactor-șef, cum ar fi conducerea sub influența alcoolului (ocazie cu care i-a amenințat pe polițiști), soldată cu o condamnare penală
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3260_a_4585]
-
să examineze, în opt scrisori (aprilie-mai 1953) către Perpessicius, modul cum acesta, în volumul M. Eminescu, Poezii postume (1953), a folosit semnele diacritice. A rezultat o cercetare de benedictin, pentru care modul cum erau folosite, de către editor, trema, accentul grav, apostroful, căciula pe i sau u (scurt) nu era o chestiune minoră. S-a înțeles, din cele menționate până acum, că Cioculescu n-a scris o cronică axată pe biografia scriitorului, pe dezbaterea problematicii operei și a ecourilor ei critice, tip
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
să-și vadă de alte treburi, după ce a reușit să instaureze haosul în singurul domeniu în care nu pătrunsese încă, ori să adopte o nouă hotărîre, în temeiul împuternicirilor proaspăt dobîndite, prin care să restaureze integral ortografia interbelică, așadar și apostroful, de care promotorii reformei din '93 s-au ferit pe drept cuvînt: nu mai știau unde trebuie să-l pună! Stimate domnule Nicolae Manolescu, Întrucît autorul scrisorii a doua v-a solicitat indirect sprijinul evocîndu-vă calitatea de membru al Academiei
Scrisoarea a treia by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14982_a_16307]
-
Eminescu azi cu cei avizați, rețin următoarele trepte ale informației culese de-a lungul timpului. În raportul lui Titu Maiorescu 2) din 8 aprilie 1880, intitulat Chestiunea ortografică în Academia română și publicat în Convorbiri literare, nu se vorbește despre apostrof, dar finalul se încheie astfel: Spre a vă da un exemplu practic pentru înfățișarea ce ar avea scrierea română după această ortografie, am onoarea a vă alătura o transcriere conformă cu regulele aici stabilite. Este Cântecul gintei latine, ce l-
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
a fost de fiecare dată "modernizată" au fost tot atâtea ștergeri ale urmelor propriei voințe (auctoriale) privind tipărirea (editarea) poeziei sale. Este un lucru destul de grav și ne poate da de gândit. Pentru că în materialul de față urmărim doar chestiunea apostrofului, alegem din Cântecul gintei latine exemple cu apostrof strâns și larg: Latina gintă e regină Într'ale lumei ginte mari. Ea poartă'n frunte-o stea divină Lucind prin timpii seculari. Menirea ei tot înainte Măreț îndreaptă pașii sei: Ea
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
tot atâtea ștergeri ale urmelor propriei voințe (auctoriale) privind tipărirea (editarea) poeziei sale. Este un lucru destul de grav și ne poate da de gândit. Pentru că în materialul de față urmărim doar chestiunea apostrofului, alegem din Cântecul gintei latine exemple cu apostrof strâns și larg: Latina gintă e regină Într'ale lumei ginte mari. Ea poartă'n frunte-o stea divină Lucind prin timpii seculari. Menirea ei tot înainte Măreț îndreaptă pașii sei: Ea merge'n capul altor ginte, Vărsând lumina 'n
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]