720 matches
-
Editura InfoArt Media, Sibiu, 2011. ("Ion D. Sîrbu - maestru al genului epistolar", pp. 317-333). 2 Livius Ciocârlie, Mari corespondențe, Editura Cartea Românească, București, 1981, p. 15. 3 Ion D. Sîrbu, "Să nu uit...", în vol. Scrisori către bunul Dumnezeu, Editura Apostrof, Cluj, 1996, p. 194. 4 Vezi Viorica Guy Marica, "Un portret plauzibil", în Caiete critice, nr. 10-12/ 1995, pp. 109-115. 5 Cornel Ungureanu, "Post-scriptum (I)", în Ion D. Sîrbu, Iarna bolnavă de cancer, Editura Curtea Veche, București, 1998, p. 63
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
la Editura Dacia până în 1992, când se transferă la Biblioteca Județeană „Octavian Goga”. A debutat cu o proză (Distinsule Domn X) în revista „Tribuna” (1969). A mai colaborat, cu proză și publicistică la „Echinox”, „Viața studențească”, „Amfiteatru”, „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”, „Apostrof”, „Discobolul” ș.a. Prima lui carte este romanul O dragoste ca oricare alta (1988), premiat la concursul pentru debut al Editurii Dacia. O dragoste ca oricare alta are modelul mărturisit în Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, romanul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287342_a_288671]
-
exemplificărilor diverse). Fost slujbaș la Biblioteca Academiei, profesorul Georgescu a avut răbdarea unor nesfârșite lecturi paralele, așezând manuscrisele eminesciene într-un vizavi adeseori incomod cu principalele ediții, de la Maiorescu încoace. După ce notează că "aceste observații ale noastre, privind virgulele și apostrofurile eminesciene, sunt rodul a vreo douăzeci de ani de muncă singuratică și par mai mult curiozități pentru cine le urmărește", autorul se întreabă, pe bună dreptate: "Dar... mai avem noi, astăzi, acel buchet de savanți care să foiască în Biblioteca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și grămătic împătimit este și N. Georgescu, numai că el parcurge drumul invers, de la îndreptare către presupusa eroare, ceea ce-i prilejuiește adesea revelația că nu asta a vrut să spună ori să sugereze Eminescu. Păcătoasele de virgule post-postate schimbă sensuri, apostroful (știați că există trei categorii de apostrofuri?) așișderea, cratima reașezată nu-i de acolo și deformează accentul afectiv prin preferarea celui logic: "...această gramatizare excesivă a textului aduce logica formală în dauna sentimentului, scoate, de fapt, fiorul poetic, lăsând în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
numai că el parcurge drumul invers, de la îndreptare către presupusa eroare, ceea ce-i prilejuiește adesea revelația că nu asta a vrut să spună ori să sugereze Eminescu. Păcătoasele de virgule post-postate schimbă sensuri, apostroful (știați că există trei categorii de apostrofuri?) așișderea, cratima reașezată nu-i de acolo și deformează accentul afectiv prin preferarea celui logic: "...această gramatizare excesivă a textului aduce logica formală în dauna sentimentului, scoate, de fapt, fiorul poetic, lăsând în urmă psihologie..." Georgescu corectează și lecțiuni de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
paranteză fie spus, textul atestă monotonie stilistică voită și "parcimonie" într-ale lexicului, cititorul fiind astfel determinat să accepte receptarea poveștii la nivelul de exprimare al eroilor. De la bun început, scriitorul a insistat asupra menținerii ortografiei cu â și cu apostrof dorință de care, evident, a trebuit să ținem seama; după cum se vede, până la un punct, erau anticipate deciziile Academiei... Am fost rugați, de asemenea, ca, în exercitarea atribuțiilor editoriale, să intervenim acolo unde lipsa exercițiului curent al limbii române s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pentru semnalarea acestei legende, pe care a găsit-o comentată În arhiva lui Moses Gaster. 512. Emil Cioran, Schimbarea la față a României, Editura Vremea, București, 1936. 513. Marta Petreu, Un trecut deocheat sau „Schimbarea la față a României”, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1999. 514. F. Aderca, Personalitatea, Editura Socec, București, 1922. 515. Eugenio Garin (coordonator), Omul Renașterii, traducere de Dragoș Cojocaru, Editura Polirom, Iași, 2000 (prima ediție, L’uomo del Rinascimento, Laterza & Figli Spa, Roma-Bari, 1988). 516. Andrei Cornea, „Teologia antisemitismului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Barda), Tipografia ziarului Universul, București, 1937. 663. Matei Călinescu, Viața și opiniile lui Zacharias Lichter, ediția a II-a [prima ediție, 1969], Editura Eminescu, București, 1971. 664. Vezi intervenția lui Liviu Malița la masa rotundă organizată la Cluj de revista Apostrof : „Imaginarul colectiv. Imaginea maghiarului În cultura română/ Imaginea românului În cultura maghiară”, Apostrof, nr. 2 și 3, 2001. 665. Elena Romero Castelló și Uriel Macios Kapón, The Jews and Europe. 2000 Years of History, Henry Holt & Co, New York, 1994. 666
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Zacharias Lichter, ediția a II-a [prima ediție, 1969], Editura Eminescu, București, 1971. 664. Vezi intervenția lui Liviu Malița la masa rotundă organizată la Cluj de revista Apostrof : „Imaginarul colectiv. Imaginea maghiarului În cultura română/ Imaginea românului În cultura maghiară”, Apostrof, nr. 2 și 3, 2001. 665. Elena Romero Castelló și Uriel Macios Kapón, The Jews and Europe. 2000 Years of History, Henry Holt & Co, New York, 1994. 666. Ruth Mellinkoff, Outcasts : Signs of Otherness in Northern Europen Art of the Late
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de a face ploșnițele vegetariene” (Huliganism, București, 1938, p. 178 ; cf. 693, p. 149). 695. Dr. Nicolae Paulescu, Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria, Editura Antet XX Press, București, 2001 (prima ediție, 1913). 696. Marta Petreu, Ionescu În țara tatălui, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2001. 697. Between „Race” and Culture. Representation of „the Jew” in English and American Literature, ed. Bryan Cheyette, Stanford University Press, Stanford, 1996. 698. Așa-zisul „antisemitism politicos” (genteel antisemitism) al Virginei Woolf, cum a fost numit de comentatori
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
majuscule a numelor de popoare, a lunilor anului, a zilelor săptămânii, a unor funcții publice (Prim Ministru, Vice Președinte) și a unor substantive comune (Zepelinelor), grafia etimologică a unor neologisme (football, match) și numele de atunci ale instituțiilor (Casa Școalelor). Apostroful din cuvinte precum „într’o” sau „n’am” a fost înlocuit cu cratimă. Prescurtările ușor de recunoscut au fost păstrate (Bulev., cl., Dec., D-le, Dna, dsa, dta, dtale, d-ra, drul, D-vstră, Învăț., prof., Sept., Serv., Sft., str., t. r
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
De la Școala din Atena la Școala de la Păltiniș, București, Humanitas, 2004. Mureșan, Valentin, Comentariu la Republica lui Platon, ed. Metropol, București, 2000. Muscă, Vasile, Introducere în filosofia lui Platon, ed. Polirom, Iași, 2002. Muscă, Vasile, Filosofia în cetate, ed. Biblioteca Apostrof, Cluj, 1999. O’Meara, Dominic, Platonopolis. Platonic Political Philosophy in Late Antiquity, Oxford: Claredon Press, 2003. Klosko, George, The Development of Plato’s Political Theory, London: Methuen, 1986. Vanhoutte, Maurice, La philosophie politique de Platon dans les Lois, Louvain,1954
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Ed. J. Vrin, Paris, 1991. Cf. Plotin, Enneade, I, 4 (46), 10: „Căci acela care studiază nu trebuie să știe că studiază, nici curajosul că este curajos (...)” (trad. L. Peculea). Cf. Sf. Anselm din Canterbury, Proslogion, cap. 18, Ed. „Biblioteca Apostrof”, Cluj, 1996. Urmând acest avânt „ahileic” al spiritului, în dialogul De veritate, Anselm face elogiul superiorității celui care spune adevărul fiindcă nu poate minți în raport cu posesorul minciunii, ceea ce redeschide, sans le savoir, dosarul dialogului de tinerețe al lui Platon. Cf.
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ed. II-a revizuită, Ed. Humanitas, 2005, p. 37. Clodius Piat, Platon, Éd. Félix Alcan, Paris, 1906, p. V-VI. Horia Roman Patapievici, Omul recent, Ed. Humanitas, București, 2000, p. 34. Ibidem, p. 36. Vasile Muscă, Filosofia în cetate, Ed. Apostrof, Cluj, 1996, p. 19. Karl R. Popper, op.cit., p. 39. Karl R. Popper, op.cit., p. 40. Giovanni Reale, „...la narrazione mitica biene improvvisamente interotta con uno squarcio di un formidabile concetto, che capovolge l’impostazione immaginifica in modo repentino”; în
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
rostire legato - (linie de dialog) cuvînt neterminat u:/m: lungire a unui sunet; numărul de semne (:) indică, în mod aproximativ, durata fenomenului ‘ apocopa unor sunete; omiterea curentă a lui l final articol definit este marcată sistematic, fără a se utiliza apostroful ς stop glotal # pauză; numărul de semne indică, în mod aproximativ, durata pauzei text = = text intervenție începută de un vorbitor și continuată, fără pauză, de altul (engl. latching) [text începutul suprapunerii unor intervenții succesive; se marchează atît în intervenția în
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” (1996-1998), apoi cadru didactic la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, unde predă literatura comparată. Debutează la „Tribuna” în 1990, iar editorial cu eseul Optzecismul și promisiunile postmodernismului în 1999 (Premiul Uniunii Scriitorilor). Mai colaborează la „Apostrof”, „Steaua”, „Vatra”, „Observator cultural”, „Echinox”, „Orizont”, „Poesis” ș.a. A făcut parte dintre autorii Dicționarului analitic de opere literare (I-IV, 1998-2003). U. e interesată cu precădere de fenomenul optzecist, pe care urmărește să-l supună unei contemplări de „a doua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290383_a_291712]
-
și americană și de teorie literară. Din 2001 este doctor în filologie. Debutează cu poezie în „Steaua” (1979), iar editorial, cu romanul Coaja lucrurilor sau Dansând cu Jupuita (1996; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor). Colaborează la „Luceafărul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Apostrof”, „România literară”, „Observator cultural”, „Tomis”, „Calende” ș.a. Este membru al unor asociații internaționale de anglistică. În perioada 1979-1985 a mai semnat și Adrian Sehelbe. Optzecist întârziat, „recuperat” ca prozator doar în deceniul următor, O. este totodată un aplicat analist al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
Steaua”, „Familia”, „Transilvania”, „România literară”, „Viața românească”, „Vatra” ș.a., însă numele său se leagă mai ales de revista „Echinox”, la conducerea căreia s-a aflat (alături de Ion Pop și Marian Papahagi) în perioada 1972-1983, ca redactor-șef adjunct, și de „Apostrof”, unde îngrijește rubrica „Dosar” chiar de la apariție, din 1990. A participat la realizarea lucrărilor Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002), Dicționar analitic de opere literare românești (I-IV, 1998-2003) și Dicționarul esențial al scriitorilor români (2000). A alcătuit ediții din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
din decembrie, noua Uniune continuă să gireze și să susțină parțial apariția unor periodice literare, fără a exercita asupra lor vreun fel de acțiune de îndrumare sau control. Din 1990 apar (ori au apărut un timp) revistele „Contrapunct”, „Memoria”, „Drama”, „Apostrof”, „Luceafărul copiilor”, „Helikon” ș.a. Din 2000 U.S. din R. organizează, la Neptun și Mangalia, Festivalul Internațional de Literatură (care decernează Premiul „Ovidius”), acordă sprijin financiar și logistic Colocviului Național de Dramaturgie de la Sinaia, Colocviului Național de Proză și numeroaselor festivaluri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290357_a_291686]
-
artă din România, Editura Albatros, București, 1983. Cheeke, Stephen, Writing for Art. The Aesthetics of Ekphrasis, Manchester University Press, 2008. Constantini, Michel, "Écrire L'image. Redit-on", în Littérature, Octombrie, nr. 100/1995. Cordoș, Sanda, Literatura între revoluție și reacțiune, Editura Apostrof, Cluj- Napoca, 2002. Cosma, Anton, Romanul românesc contemporan, volumul I, Editura Eminescu, București, 1988. Crary, Jonathan, "Techniques of the Observer", în October, volumul 45/1988 (vară), pp. 3-35. Cristea, Valeriu, Modestie și orgoliu, Editura Eminescu, București, 1984. Dällenbach, Lucien, Le
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Fănuș Băileșteanu, Refracții, Editura Cartea Românească, București, 1980, p. 209. 11 Marius Miheț, Proza lui Constantin Țoiu între marea și mica istorie, Teză de doctorat, Cluj-Napoca, 2008, p. 167. 12 Ibidem. 13 Sanda Cordoș, Literatura între revoluție și reacțiune, Editura Apostrof, Cluj- Napoca, 2002, p. 251. 14 Constantin Țoiu, Memorii din când în când, Editura Cartea Românească, București, vol. I, 2003, pp. 85-86. 15 "Cartea lui Tobit", I, 6-9, în volumul Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Asachi” (1976-1980), muzeograf (1980-1989), iar din 1990 ca director la Muzeul Literaturii Române și redactor la revista „Dacia literară”. Debutează cu versuri în 1973 la „Convorbiri literare”, iar editorial în 1981 cu placheta Mona-Monada (Premiul Uniunii Scriitorilor). Mai colaborează la „Apostrof”, „Dialog”, „Echinox”, „Euphorion”, „Opinia studențească”, „Steaua” „Unu” (Oradea), „Viața românească” ș.a., uneori cu pseudonimele L.V. Delapogor, Luca Vasile, Lucian Bârlădeanu, Junimist. Chiar de la debutul cu versurile adunate în Mona-Monada, V. își manifestă preocuparea textualistă pentru actul scriiturii, dar și interesul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
2002). Dodo bird, phoenix, or urban legend? ... The Scientific Review of Mental Health Practice, 1, 11-24. Iamandescu, I.B. (2002). Stresul psihic din perspectivă psihologică și psihosomatică. București: Ed. Infomedica. Ianoși, I. (1996). O istorie a filosofiei românești. Cluj-Napoca: Ed. Biblioteca Apostrof. Jacobson, E. (1938). Progressive Relaxation, 2nd edition. Chicago: Chicago University Press. Jacoby, L.L. (1991). A process dissociation framework: Separating automatic from intentional uses of memory. Journal of Memory and Language, 30, 513-514. James, W. (1981). Pragmatism. Indianapolis, Cambridge: Hackett Publishing
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
Inc., Northvale, NJ. Hawton, K., Salkovskis, P.M., Kirk, J., Clark, D.M. (1989), Cognitive Behaviour Therapy for Psychiatric Problems: A Practical Guide, Oxford Medical Publications, Oxford. Hersch, J. (1997), Mirarea filozofică, Humanitas, București. Ianoși, I. (1996), O istorie a filozofiei românești, Apostrof, Cluj-Napoca. Kaplan, H.I., Sadock, B.J. (1998), Kaplan și Sadock’s Synopsis of Psychiatry, Behavioral Sciences, Clinical Psychiatry, Williams și Wilkins, Baltimore. Kazdin, A.E., Weisz, J.R. (2003), Evidence-Based Psychotherapies for Children and Adolescents, The Guilford Press, New York Sălăvăstru, C. (2003
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
din urmă scrise în limba franceză. A debutat cu proza Al doilea erou al Mantalei în revista „Albatros” (1941). A scris mai multe nuvele, un jurnal literar din care după 1990 au apărut câteva fragmente în „România literară” și în „Apostrof”, precum și două piese de teatru: Artistul și Moartea, publicată postum, și Dialogii Psihopatului, rămasă în manuscris. Proza de debut a lui I. preia, în registru parodic, poza romantică a artistului nebun; nebunia este aici mimată, lucidă, ironică, autoironică și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]