376 matches
-
feresc să-i treacă granița, în vreme ce fluturii par fascinați de aerul puturos al bălților.” (O. Paler, Viața..., 123), „Făcu, însă, ceea ce ar fi trebuit să fac eu, adică nu-mi mai vorbi câteva săptămâni.” (M. Preda, M. Sg., I, 363) Apoziția analitică și sinteticătc "Apozi]ia analitic\ [i sintetic\" În funcție de specificul desfășurării raportului semantic dintre cei doi termeni și de structura lor, apoziția poate fi analitică sau sintetică. În apoziția analitică, termenul secund, realizat structural ca termen multiplu, analizează în elementele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fi trebuit să fac eu, adică nu-mi mai vorbi câteva săptămâni.” (M. Preda, M. Sg., I, 363) Apoziția analitică și sinteticătc "Apozi]ia analitic\ [i sintetic\" În funcție de specificul desfășurării raportului semantic dintre cei doi termeni și de structura lor, apoziția poate fi analitică sau sintetică. În apoziția analitică, termenul secund, realizat structural ca termen multiplu, analizează în elementele componente planul semantic al termenului-bază: „Numeroasa lui familie - băieți însurați, fete măritate, magistrați, profesori - îl însoțea cu un alai înspăimântat.” (T.Arghezi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-mi mai vorbi câteva săptămâni.” (M. Preda, M. Sg., I, 363) Apoziția analitică și sinteticătc "Apozi]ia analitic\ [i sintetic\" În funcție de specificul desfășurării raportului semantic dintre cei doi termeni și de structura lor, apoziția poate fi analitică sau sintetică. În apoziția analitică, termenul secund, realizat structural ca termen multiplu, analizează în elementele componente planul semantic al termenului-bază: „Numeroasa lui familie - băieți însurați, fete măritate, magistrați, profesori - îl însoțea cu un alai înspăimântat.” (T.Arghezi, IX, 80), „I-am spus că aș
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
deci, înțelegerii noastre o dublă perspectivă, una a prezentului către viitor, cealaltă a viitorului către trecut.” (T. Vianu, 74), „Au venit pe lume cu aceeași idee: că sunt păianjeni, că se încurcă în cuprinsul unei pânze.” (T.Arghezi, IX, 75) Apoziția analitică are uneori caracter selectiv; din planul semantic al termenului-bază sunt scoase în relief unele componente: „În ceea ce privește materialele mai recente, între altele fotocopiile caietului dumitale și copiile benzilor de magnetofon, toate acestea au fost expediate la Paris.” (M. Eliade, 569
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
are uneori caracter selectiv; din planul semantic al termenului-bază sunt scoase în relief unele componente: „În ceea ce privește materialele mai recente, între altele fotocopiile caietului dumitale și copiile benzilor de magnetofon, toate acestea au fost expediate la Paris.” (M. Eliade, 569) În apoziția sintetică, termenul secund, realizat structural printr-un component infrapropozițional sau propozițional, concentrează în planul său semantic componentele semantice exprimate de termenul-bază, realizat structural ca termen multiplu: Se șterg legende și povești, proverbe și locuțiuni, adevărate nestimate ale gândirei poporului românesc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eminescu, Despre cultură, 64), „... În câteva trăsături ni-l zugrăvi ca pe un bulibașa mehenghi, vânzător și slugarnic - un suflet de rob.” (M. Caragiale, 95), „Sfârșii ospățul meu cu mere zvânturate și cu nuci, adică cu fructe.” (C. Hogaș, 252) Apoziții înlănțuite și cumulativetc "Apozi]ii înl\n]uite [i cumulative" Construită în general din doi termeni, relația de apoziție implică uneori trei sau mai mulți termeni. Când aceștia se succed într-o înlănțuire în care termenul secund devine un al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
suflet de rob.” (M. Caragiale, 95), „Sfârșii ospățul meu cu mere zvânturate și cu nuci, adică cu fructe.” (C. Hogaș, 252) Apoziții înlănțuite și cumulativetc "Apozi]ii înl\n]uite [i cumulative" Construită în general din doi termeni, relația de apoziție implică uneori trei sau mai mulți termeni. Când aceștia se succed într-o înlănțuire în care termenul secund devine un al doilea termen-bază pentru un al doilea termen secund ș.a.m.d. ia naștere o apoziție înlănțuită: „Iar duh dă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
doi termeni, relația de apoziție implică uneori trei sau mai mulți termeni. Când aceștia se succed într-o înlănțuire în care termenul secund devine un al doilea termen-bază pentru un al doilea termen secund ș.a.m.d. ia naștere o apoziție înlănțuită: „Iar duh dă-i tu, Zamolxe, sămânță de lumină.” (M. Eminescu, I, 94) „N-am telefonat nimănui, nici lui Vinea, care nu dădea pe-acolo cu săptămânile, nici patronului, lui Șeicaru...” (M. Preda, Viața..., 335) Când în desfășurarea relației
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nici patronului, lui Șeicaru...” (M. Preda, Viața..., 335) Când în desfășurarea relației, termenul-bază rămâne unic, iar termenul secund primește concomitent mai multe actualizări concrete, descriind mai multe aspecte ale identității „obiectului” exprimat prin planul semantic al termenului-bază, se constituie o apoziție cumulativă: „Dar atunci care era secretul ăstuilalt, inițiatorul, al lui Mengherel? (M.Preda, Viața, 150) Apoziția - funcție sintactictc "Apozi]ia - func]ie sintactic\" Funcția sintactică generată de relația de apoziție relativă, apoziția, se realizează propozițional: propoziția apozitivă în interiorul tuturor variantelor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
termenul secund primește concomitent mai multe actualizări concrete, descriind mai multe aspecte ale identității „obiectului” exprimat prin planul semantic al termenului-bază, se constituie o apoziție cumulativă: „Dar atunci care era secretul ăstuilalt, inițiatorul, al lui Mengherel? (M.Preda, Viața, 150) Apoziția - funcție sintactictc "Apozi]ia - func]ie sintactic\" Funcția sintactică generată de relația de apoziție relativă, apoziția, se realizează propozițional: propoziția apozitivă în interiorul tuturor variantelor semantice ale relațiilor de apoziție, care își estompează deosebirile dintre ele: „M-am priceput ori să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
obiectului” exprimat prin planul semantic al termenului-bază, se constituie o apoziție cumulativă: „Dar atunci care era secretul ăstuilalt, inițiatorul, al lui Mengherel? (M.Preda, Viața, 150) Apoziția - funcție sintactictc "Apozi]ia - func]ie sintactic\" Funcția sintactică generată de relația de apoziție relativă, apoziția, se realizează propozițional: propoziția apozitivă în interiorul tuturor variantelor semantice ale relațiilor de apoziție, care își estompează deosebirile dintre ele: „M-am priceput ori să tac, ori să vorbesc singur, ceea ce nu poate fi decât tot o formă de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin planul semantic al termenului-bază, se constituie o apoziție cumulativă: „Dar atunci care era secretul ăstuilalt, inițiatorul, al lui Mengherel? (M.Preda, Viața, 150) Apoziția - funcție sintactictc "Apozi]ia - func]ie sintactic\" Funcția sintactică generată de relația de apoziție relativă, apoziția, se realizează propozițional: propoziția apozitivă în interiorul tuturor variantelor semantice ale relațiilor de apoziție, care își estompează deosebirile dintre ele: „M-am priceput ori să tac, ori să vorbesc singur, ceea ce nu poate fi decât tot o formă de tăcere. (O.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
era secretul ăstuilalt, inițiatorul, al lui Mengherel? (M.Preda, Viața, 150) Apoziția - funcție sintactictc "Apozi]ia - func]ie sintactic\" Funcția sintactică generată de relația de apoziție relativă, apoziția, se realizează propozițional: propoziția apozitivă în interiorul tuturor variantelor semantice ale relațiilor de apoziție, care își estompează deosebirile dintre ele: „M-am priceput ori să tac, ori să vorbesc singur, ceea ce nu poate fi decât tot o formă de tăcere. (O. Paler) Manifestarea relației de apoziție în planul expresieitc "Manifestarea rela]iei de apozi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
apozitivă în interiorul tuturor variantelor semantice ale relațiilor de apoziție, care își estompează deosebirile dintre ele: „M-am priceput ori să tac, ori să vorbesc singur, ceea ce nu poate fi decât tot o formă de tăcere. (O. Paler) Manifestarea relației de apoziție în planul expresieitc "Manifestarea rela]iei de apozi]ie în planul expresiei" Fiind o relație de echivalență gramaticală, în (și prin) desfășurarea căreia se produce extinderea unor funcții sintactice rezultând din dezvoltarea altor relații sintactice (interdependență, dependență, incidență), apoziția își
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de apoziție în planul expresieitc "Manifestarea rela]iei de apozi]ie în planul expresiei" Fiind o relație de echivalență gramaticală, în (și prin) desfășurarea căreia se produce extinderea unor funcții sintactice rezultând din dezvoltarea altor relații sintactice (interdependență, dependență, incidență), apoziția își manifestă identitatea specifică în planul expresiei prin mărci constante la care se asociază mărci-variabile, în raport de funcția sintactică pe care o actualizează, ca extindere, termenul secund. Constantă în mod absolut este pauza, prin care termenul secund, activ, al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
identitatea specifică în planul expresiei prin mărci constante la care se asociază mărci-variabile, în raport de funcția sintactică pe care o actualizează, ca extindere, termenul secund. Constantă în mod absolut este pauza, prin care termenul secund, activ, al relației de apoziție este izolat de termenul-bază, pasiv: „Iubită Luna, dragă una, n-am fi crezut că într-o zi aceasta cu putință-ar fi: c-un strigăt să atingem Luna.” (L. Blaga, 308), „În anumite circumstanțe există ceva mai rău decât să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poate să creadă că e unul din ceilalți trei...” (T.Arghezi, IX, 75) Variabile sunt mărcile derivând din funcția sintactică reluată de termenul secund: flexiunea și elementele relaționale. Înscrierea lor între modalitățile de manifestare în planul expresiei a relației de apoziție se concretizează prin unele modificări în funcționare. Flexiunea este orientată de acord. Spre deosebire de relațiile de dependență și interdependență, unde se circumscrie numai categoriilor gramaticale de gen, număr și persoană, în relația de apoziție acordul atrage în sfera sa de acțiune
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
manifestare în planul expresiei a relației de apoziție se concretizează prin unele modificări în funcționare. Flexiunea este orientată de acord. Spre deosebire de relațiile de dependență și interdependență, unde se circumscrie numai categoriilor gramaticale de gen, număr și persoană, în relația de apoziție acordul atrage în sfera sa de acțiune și categoria gramaticală a cazului. Acordul în caz, însă, între termenul secund al apoziției și termenul-bază este liber. Termenul secund stă: - fie în același caz cu termenul-bază: • nominativ: „Enache, patronul, știa și el
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relațiile de dependență și interdependență, unde se circumscrie numai categoriilor gramaticale de gen, număr și persoană, în relația de apoziție acordul atrage în sfera sa de acțiune și categoria gramaticală a cazului. Acordul în caz, însă, între termenul secund al apoziției și termenul-bază este liber. Termenul secund stă: - fie în același caz cu termenul-bază: • nominativ: „Enache, patronul, știa și el tot atât de puțin ca și noi.” (M. Eliade, 496), „Abia atunci mi-am adus aminte cine sunt: un condamnat pe care-l
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nou, le cânta așa cum trebuiau ele cântate ca să ne placă nouă, tinerii de pe atunci, după război.” (M. Eliade, 486), „.. Se împământenise luând de soție pe Ilinca Basarab, cea din urmă moștenitoare a vechii familii domnești...” (Al. Odobescu, 123) În structura apozițiilor cumulative, coexistă termeni-secunzi în nominativ cu termeni acordați în caz cu termenul-bază: „Sau crede că numai într-o asemenea grădină de vară (...) îl va regăsi pe el, pe ursitul ei, poetul, pe Adrian?” (M. Eliade, 502) Dacă se realizează substantival
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu termeni acordați în caz cu termenul-bază: „Sau crede că numai într-o asemenea grădină de vară (...) îl va regăsi pe el, pe ursitul ei, poetul, pe Adrian?” (M. Eliade, 502) Dacă se realizează substantival, termenul secund al relației de apoziție se situează uneori în cazul genitiv, deși termenul-bază, exprimat printr-un adjectiv, calificativ sau pronominal, stă în nominativ sau acuzativ: „Partidul nostru, al liberalilor, s-a hotărât să sfârșească cu hoția, să întroneze cinstea și libertatea.” (E. Barbu, 401), „Și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și libertatea.” (E. Barbu, 401), „Și omul a făcut o mare descoperire, a îndoielii și a întrebării.” (T. Arghezi, IX, 87) Elementele relaționale, considerate în sine, sunt expresie a funcției sintactice pe care termenul secund o preia în interiorul relației de apoziție, de la termenul-bază: • prepoziții: de, despre, cu, la etc.: „Iată ce învăț eu de la dascălii mei, de la albine.” (M. Eminescu, P.L., 82), „Cam în felul acesta trebuie înțeles Picasso, ca un copil uriaș al întregii umanități.” (G. Bogza, 425), „Se-nstrăinase
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lucru foarte grav.” (O. Paler, Viața, 73) • adverbe relative: „Dar nu e vorba numai de asta, reluă Eleazar, de cât a fost el de impresionat de dispariția lui Elefterescu...” (M. Eliade, 477) Cum cei doi termeni implicați în relația de apoziție sunt echivalenți funcțional, în mod frecvent termenul secund se lipsește de elementul relațional 61: „Avea pasiunea asta: lua câțiva copii cu el.” (M. Eliade, Dionis, 235) Când termenul secund are structură infrapropozițională, nepreluarea elementului de relație sau a morfemului de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de la termenul-bază e determinată de situarea termenului activ în nominativ: Va fi vai de cei ce-or sta când or da turcii în țară și-o să-i facă bucăți pre ei, cei rămași.” (E. Barbu, S.N., 30) Uneori relația de apoziție este mascată prin repetarea regentului termenului-bază: „Pe-un pat alb ca un lințoliu zace lebăda murindă Zace palida vergină cu lungi gene, voce blândă.” (M. Eminescu, I, 32) „Îmi venea greu să-i spun adevărul, să-i spun că e
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
termenului-bază: „Pe-un pat alb ca un lințoliu zace lebăda murindă Zace palida vergină cu lungi gene, voce blândă.” (M. Eminescu, I, 32) „Îmi venea greu să-i spun adevărul, să-i spun că e amnezic.” (M. Eliade, 180) Identitatea apoziției - funcție sintactică este asigurată de complementaritatea a trei factori: • elementul de relație: pronumele relativ ceea ce, cu sens neutru și caracter anaforic: „M-am sculat și m-am apropiat de mare. Era acum rece ca gheața, ceea ce mi s-a părut
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]