KorAP: Find »[drukola/base=apreciativ & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 >

271 matches

Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561

de bază 3 Stimă Stimă 4 Apartenență Securitate 5 Securitate Apartenență Observăm că sistemul de valori și credințe ale unei organizații sunt dependente de membrii săi. Sistemul organizației pe care am studiat-o și asupra căreia am intervenit prin ancheta apreciativă a înregistrat o nouă arhitectură, datorată interacțiunilor dintre membrii săi. Se observă cum percepția satisfacerii nevoilor de autoactualizare a fost considerată de către membrii organizației ca fiind cel mai satisfăcută, iar nevoia de securitate a fost percepută ca fiind mai puțin

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
arhitectură, datorată interacțiunilor dintre membrii săi. Se observă cum percepția satisfacerii nevoilor de autoactualizare a fost considerată de către membrii organizației ca fiind cel mai satisfăcută, iar nevoia de securitate a fost percepută ca fiind mai puțin satisfăcută. Interpretările și reinterpretările apreciative despre diferite evenimente care au loc în mediul organizațional au o influență sesizabilă în creșterea motivației personalului, și aceasta datorită implicării lui în construirea unei viziuni comune, stabilirii unui plan în care fiecare este o voce în organizație, dezvoltării atașamentului

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
punctul de vedere al apartenenței participanților la mediul organizațional public/privat, putem aprecia că cele două grupuri erau similare. Primului grup i s-a cerut să noteze adjectivele, fără ca cercetătorul să facă vreo precizare sau o introducere legată de abordarea apreciativă, iar celui de-al doilea grup i s-a prezentat inițial, într-o manieră generală, ce înseamnă abordarea apreciativă în asistența socială. Rezultatele au fost următoarele: Tabelul 6. Repartiția percepțiilor pe cele două grupuri experimentale Adjective Grupul 1 Grupul 2

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Primului grup i s-a cerut să noteze adjectivele, fără ca cercetătorul să facă vreo precizare sau o introducere legată de abordarea apreciativă, iar celui de-al doilea grup i s-a prezentat inițial, într-o manieră generală, ce înseamnă abordarea apreciativă în asistența socială. Rezultatele au fost următoarele: Tabelul 6. Repartiția percepțiilor pe cele două grupuri experimentale Adjective Grupul 1 Grupul 2 Numărul total de variante 450 450 Adjective negative (%) 76,7 43,3 Adjective neutre (%) 10,0 29,3 Adjective

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
3%) (vezi tabelul 6: Repartiția percepțiilor pe cele două grupuri experimentale). Experimentul realizat de noi ne oferă suficiente elemente pentru a fi optimiști în ceea ce privește posibilitatea schimbării percepțiilor negative despre organizație; în cadrul grupului 2, influențat de o prezentare generală a abordării apreciative în asistența socială, valoarea percepțiilor negative față de organizație a fost simțitor mai redusă (43,3% dintre adjectivele exprimate), iar percepțiile pozitive au fost la o valoare dublă față de primul grup (27,4% față de 13,3% în primul grup) (vezi tabelul

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
care ocupă poziții mai bine valorizate social (șefi de compartimente, șefi de servicii, manageri etc.). Schimbarea atitudinii față de organizație s-a petrecut rapid, mai ales datorită faptului că a fost direcționată spre aspectele pozitive, declanșate prin introducerea făcută despre metodele apreciative în asistența socială; astfel, reprezentanții instituțiilor guvernamentale din cel de-al doilea grup au redus aproape la jumătate numărul adjectivelor negative față de organizațiile în care lucrează; aprecierile pozitive au crescut de aproape patru ori, ajungând la o valoare de 23

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
mai mult de trei ori (de la 9 la 33,3%) (vezi figura 2: Evoluția percepțiilor față de organizație în organizațiile guvernamentale). EMBED Excel.Sheet.8 Fig. 2. Evoluția percepțiilor față de organizație în organizațiile guvernamentale Reprezentanții organizațiilor nonguvernamentale au o percepție pozitivă, apreciativă față de organizațiile în care lucrează: 20,0% au aprecieri pozitive, față de 5,8% în sistemul guvernamental) (vezi tabelul 7: Evoluția percepțiilor în cele două grupuri în funcție de apartenența membrilor la organizații). Totuși, și în sistemul nonguvernamental, dominantă este tot percepția negativă

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
3: Evoluția percepțiilor față de organizație în organizațiile nonguvernamentale). Chiar dacă a fost un experiment simplu, variabilele dependente luate în considerare argumentează posibilitatea schimbării interpretării pe care o au indivizii față de organizațiile din care fac parte, mai ales în urma unei influențe exterioare apreciative. EMBED Excel.Sheet.8 Fig. 3. Evoluția percepțiilor față de organizație în organizațiile nonguvernamentale Concluzii 1. Ancheta apreciativă este o formă a cercetării-acțiune care se fundamentează pe principiile construcționismului social și reprezintă o tehnică de cercetare-intervenție ce folosește viziunea apreciativă, putând

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
în considerare argumentează posibilitatea schimbării interpretării pe care o au indivizii față de organizațiile din care fac parte, mai ales în urma unei influențe exterioare apreciative. EMBED Excel.Sheet.8 Fig. 3. Evoluția percepțiilor față de organizație în organizațiile nonguvernamentale Concluzii 1. Ancheta apreciativă este o formă a cercetării-acțiune care se fundamentează pe principiile construcționismului social și reprezintă o tehnică de cercetare-intervenție ce folosește viziunea apreciativă, putând fi aplicată pentru schimbarea mediului organizațional. 2. Orice organizație poate fi interpretată ca un text, iar ancheta

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
exterioare apreciative. EMBED Excel.Sheet.8 Fig. 3. Evoluția percepțiilor față de organizație în organizațiile nonguvernamentale Concluzii 1. Ancheta apreciativă este o formă a cercetării-acțiune care se fundamentează pe principiile construcționismului social și reprezintă o tehnică de cercetare-intervenție ce folosește viziunea apreciativă, putând fi aplicată pentru schimbarea mediului organizațional. 2. Orice organizație poate fi interpretată ca un text, iar ancheta apreciativă ne ajută să realizăm o reinterpretare colectivă, comună a organizației, care se construiește în cadrul procesului de negociere a interpretărilor individuale. 3

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
este o formă a cercetării-acțiune care se fundamentează pe principiile construcționismului social și reprezintă o tehnică de cercetare-intervenție ce folosește viziunea apreciativă, putând fi aplicată pentru schimbarea mediului organizațional. 2. Orice organizație poate fi interpretată ca un text, iar ancheta apreciativă ne ajută să realizăm o reinterpretare colectivă, comună a organizației, care se construiește în cadrul procesului de negociere a interpretărilor individuale. 3. Pentru a realiza o schimbare a organizației, care este văzută ca o construcție și reconstrucție permanentă generată de ideile

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
a interpretărilor individuale. 3. Pentru a realiza o schimbare a organizației, care este văzută ca o construcție și reconstrucție permanentă generată de ideile, credințele, intențiile membrilor săi, trebuie să schimbăm aceste idei, credințe, intenții ale oamenilor din cadrul organizației. 4. Ancheta apreciativă propune un model inovator al schimbării pentru că abandonează „paradigma deficienței”, utilizată de cercetarea-acțiune - prin revalorizarea experiențelor pozitive ale membrilor unei organizații și amplificarea acestora, pentru atingerea obiectivelor. 5. Ancheta apreciativă nu omite problemele cu care se confruntă o organizație, dar

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
aceste idei, credințe, intenții ale oamenilor din cadrul organizației. 4. Ancheta apreciativă propune un model inovator al schimbării pentru că abandonează „paradigma deficienței”, utilizată de cercetarea-acțiune - prin revalorizarea experiențelor pozitive ale membrilor unei organizații și amplificarea acestora, pentru atingerea obiectivelor. 5. Ancheta apreciativă nu omite problemele cu care se confruntă o organizație, dar le abandonează în favoarea experiențelor pozitive, pentru a obține o schimbare în sensul dorit. 6. Schimbările produse în organizație prin utilizarea anchetei apreciative pot fi sesizate într-un timp relativ scurt

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
și amplificarea acestora, pentru atingerea obiectivelor. 5. Ancheta apreciativă nu omite problemele cu care se confruntă o organizație, dar le abandonează în favoarea experiențelor pozitive, pentru a obține o schimbare în sensul dorit. 6. Schimbările produse în organizație prin utilizarea anchetei apreciative pot fi sesizate într-un timp relativ scurt și au un impact la nivelul întregii organizații. 7. Ancheta apreciativă poate fi folosită în dezvoltarea organizațională a instituțiilor de asistență socială, și nu numai, pentru introducerea unor inovații sociale construite prin

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
le abandonează în favoarea experiențelor pozitive, pentru a obține o schimbare în sensul dorit. 6. Schimbările produse în organizație prin utilizarea anchetei apreciative pot fi sesizate într-un timp relativ scurt și au un impact la nivelul întregii organizații. 7. Ancheta apreciativă poate fi folosită în dezvoltarea organizațională a instituțiilor de asistență socială, și nu numai, pentru introducerea unor inovații sociale construite prin dialog și consens. Ancheta apreciativă nu caută soluții la probleme (cum face cercetarea-acțiune), ci reconstruiește arhitectura organizațională. 8. Limbajul

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
un timp relativ scurt și au un impact la nivelul întregii organizații. 7. Ancheta apreciativă poate fi folosită în dezvoltarea organizațională a instituțiilor de asistență socială, și nu numai, pentru introducerea unor inovații sociale construite prin dialog și consens. Ancheta apreciativă nu caută soluții la probleme (cum face cercetarea-acțiune), ci reconstruiește arhitectura organizațională. 8. Limbajul reprezintă un artefact social, nu doar o oglindă a realității, și participă la trasarea hărții care precede viitorul (ghidează construirea viitorului organizației). 9. Unele organizații sunt

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
acesteia, un sens, o sursă pentru stabilirea obiectivelor și realizarea acestora. 12. Motivația personalului este dependentă de modul în care interpretează oamenii diferite situații și evenimente din interacțiunile lor în mediul organizațional. 13. Motivația poate fi modificată printr-o abordare apreciativă a evenimentelor, prin reintepretarea acestora. 14. Organizația studiată evoluează în direcția în care este cercetată, iar formularea întrebărilor direcționează sensul de evoluție a organizației. 15. Oamenii au în general o percepție negativă față de organizație, și nu numai, care se reflectă

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
se reflectă în afirmațiile pe care le fac despre aceasta. 16. Interpretările negative în mediul organizațional public sunt mai frecvente decât în cel privat, ca un rezultat al stilului managerial, de comunicare și de valorizare a individului. 17. Cultivarea percepțiilor apreciative (descoperirea, înțelegerea și amplificarea acestora) conduce la o schimbare reală în mediul organizațional, pentru că prin aceasta se modifică sistemul interacțiunilor din organizație. Bibliografie Barett, F. (1995). Creating appreciative learning culture, Organizațional Dynamics, 24 (2), 36-49. Brueggemann, W.G. (1996). The

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
interacțiunilor din organizație. Bibliografie Barett, F. (1995). Creating appreciative learning culture, Organizațional Dynamics, 24 (2), 36-49. Brueggemann, W.G. (1996). The Practice of Macro Social Work. Chicago, IL: Nelson Hall Publishers. Bushe, G.R. (2001). Five theories of change embedded in apreciative inquiry. În D.L. Cooperrider, P. Sorensen, D. Withney, T. Yeager, Apreciative inquiry. An emerging direction for organization development. Champaign, IL: Stipes. Bushe, G.R. (1995). Advances in appreciative inquiry as an organizational development intervention, în Organization Development Journal, 13 (3),14-22

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Organizațional Dynamics, 24 (2), 36-49. Brueggemann, W.G. (1996). The Practice of Macro Social Work. Chicago, IL: Nelson Hall Publishers. Bushe, G.R. (2001). Five theories of change embedded in apreciative inquiry. În D.L. Cooperrider, P. Sorensen, D. Withney, T. Yeager, Apreciative inquiry. An emerging direction for organization development. Champaign, IL: Stipes. Bushe, G.R. (1995). Advances in appreciative inquiry as an organizational development intervention, în Organization Development Journal, 13 (3),14-22 toamna. Cazacu, A., Bădescu, I. (1981). Metode și tehnici de cercetare

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
de cercetare sociologică. Ghid pentru lucrări aplicative. București; Universitatea București. Chelcea, S. (1982). Experimentul în psihosociologie. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Chelcea, S., Mărginean, I.; Cauc, I. (1998). Cercetarea sociologică. Metode și tehnici, Deva: Editura Destin. Cojocaru, D. (2003a). Ancheta apreciativă - formă a cercetării-acțiune în schimbarea socială, Revista de Cercetare și Intervenție Socială, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași, Departamentul de Sociologie și Asistență Socială, și Holt România, Iași: Lumen, 2, 203-208. Cojocaru, D. (2003b). Repere ale cercetării prin metoda studiului de

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Editura Lumen, 3, 364-370. Cojocaru, Șt. (2003a). Elaborarea proiectelor, Iași: Editura Expert Projects.. Cojocaru, Șt. (2003b). Vulnerabilitate și intervenție socială. În George Neamțu (coord.), Tratat de asistență socială. Iași: Editura Polirom. Cooperrider, D.L.; Sorensen, P.; Withney, D.; Yeager, T. (2001). Apreciative inquiry. An emerging direction for organization development, Champaign, IL: Stipes. Cooperrider, D.L.; Withney, D. (2000). Apreciative inquiry: Rethinking human organization toward a positive theory of change, Champaign, IL: Stipes. Cooperrider, D.L.; Srivatsva, S. (1987). Apreciative Inquiry in organization life în

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Vulnerabilitate și intervenție socială. În George Neamțu (coord.), Tratat de asistență socială. Iași: Editura Polirom. Cooperrider, D.L.; Sorensen, P.; Withney, D.; Yeager, T. (2001). Apreciative inquiry. An emerging direction for organization development, Champaign, IL: Stipes. Cooperrider, D.L.; Withney, D. (2000). Apreciative inquiry: Rethinking human organization toward a positive theory of change, Champaign, IL: Stipes. Cooperrider, D.L.; Srivatsva, S. (1987). Apreciative Inquiry in organization life în research Organizational Change and Development, 1, 124-148. Cooperrider, D.L.; Srivatsva, S. (1994). Appreciative inquiry: An alternative

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Withney, D.; Yeager, T. (2001). Apreciative inquiry. An emerging direction for organization development, Champaign, IL: Stipes. Cooperrider, D.L.; Withney, D. (2000). Apreciative inquiry: Rethinking human organization toward a positive theory of change, Champaign, IL: Stipes. Cooperrider, D.L.; Srivatsva, S. (1987). Apreciative Inquiry in organization life în research Organizational Change and Development, 1, 124-148. Cooperrider, D.L.; Srivatsva, S. (1994). Appreciative inquiry: An alternative to problem solving. În W. French și C. Bell Organizational development and transformation, urr Ridge, Irwin, 207-208. Elliott, C.

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
al metodelor calitative în șiințele umane și sociale. Iași: Editura Polirom. Murrel, K.L. (2001). Book review of appreciative inquiry: Change at the speed of imagination, de Watkins, J.M. și Mohr, B., Organization Development Journal, 19(3), 92-93. Norum, K.E. (2001). Apreciative design, Sistem Research and Behavioral Science, 18, 323-333. Rotariu, T.; Iluț, P. (1997). Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Iași: Editura Polirom. Rubin, A.,; Babbie, E. (1989). Research methods for social work. Belmont, California: Wadsworth Publishing Company. Saleebey, D. (1992

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]