KorAP: Find »[drukola/base=apreciativ & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 >

270 matches

Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561

încălcării acestora. Rezolvarea problemei înseamnă alinirea la standarde sau stabilirea unor noi sisteme de referință. Descrierea intervenției „jumătatea plină” „Jumătatea plină” poate fi considerată o intervenție de tip experimental prin care am urmărit să identificăm modul cum poate modifica ancheta apreciativă mediul organizațional. Ancheta apreciativă a fost aplicată într-o organizație cu șapte membri, a presupus parcurgerea ciclului 4-D, privind organizarea și desfășurarea anchetei apreciative și a urmărit să măsoare cum se modifică structura percepției factorilor motivaționali din organizație. Variabila independentă

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
înseamnă alinirea la standarde sau stabilirea unor noi sisteme de referință. Descrierea intervenției „jumătatea plină” „Jumătatea plină” poate fi considerată o intervenție de tip experimental prin care am urmărit să identificăm modul cum poate modifica ancheta apreciativă mediul organizațional. Ancheta apreciativă a fost aplicată într-o organizație cu șapte membri, a presupus parcurgerea ciclului 4-D, privind organizarea și desfășurarea anchetei apreciative și a urmărit să măsoare cum se modifică structura percepției factorilor motivaționali din organizație. Variabila independentă introdusă în „jumătatea plină

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
o intervenție de tip experimental prin care am urmărit să identificăm modul cum poate modifica ancheta apreciativă mediul organizațional. Ancheta apreciativă a fost aplicată într-o organizație cu șapte membri, a presupus parcurgerea ciclului 4-D, privind organizarea și desfășurarea anchetei apreciative și a urmărit să măsoare cum se modifică structura percepției factorilor motivaționali din organizație. Variabila independentă introdusă în „jumătatea plină” a fost reconstruirea prin consens a definițiilor și interpretărilor privind motivația în cadrul organizației. Pentru a putea măsura modificările survenite în ceea ce privește

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
privind motivația în cadrul organizației. Pentru a putea măsura modificările survenite în ceea ce privește percepția satisfacerii nevoilor, a fost aplicat un chestionar personalului din organizație, în două momente diferite: înainte de începerea intervenției și la o săptămână după terminarea acesteia. Cercetarea de tip intervenție apreciativă s-a desfășurat timp de o lună și a parcurs mai multe stadii: - aplicarea chestionarului pentru măsurarea structurii motivației inițiale și percepția satisfacerii nevoilor; - elaborarea unui ghid de interviu cu o serie de întrebări destinate identificării „istoriilor” personale ale membrilor

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
chestionarului pentru măsurarea structurii motivației inițiale și percepția satisfacerii nevoilor; - elaborarea unui ghid de interviu cu o serie de întrebări destinate identificării „istoriilor” personale ale membrilor; - distribuirea ghidului de întrebări tuturor membrilor și solicitarea lor pentru completarea întrebărilor în manieră apreciativă; - culegerea datelor de la subiecți și interpretarea acestora; - organizarea unor focus-grupuri în care agentul intervenției a fost moderatorul; - aplicarea chestionarului după o săptămână de la finalizarea anchetei apreciative pentru măsurarea structurii motivației inițiale și percepției satisfacerii nevoilor. Ipoteze de lucru Motivația este

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
distribuirea ghidului de întrebări tuturor membrilor și solicitarea lor pentru completarea întrebărilor în manieră apreciativă; - culegerea datelor de la subiecți și interpretarea acestora; - organizarea unor focus-grupuri în care agentul intervenției a fost moderatorul; - aplicarea chestionarului după o săptămână de la finalizarea anchetei apreciative pentru măsurarea structurii motivației inițiale și percepției satisfacerii nevoilor. Ipoteze de lucru Motivația este dependentă de modul în care oamenii interpretează diferite situații, evenimente din mediul organizațional. Motivația poate fi modificată printr-o abordare apreciativă a evenimentelor, prin reintepretarea acestora

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
o săptămână de la finalizarea anchetei apreciative pentru măsurarea structurii motivației inițiale și percepției satisfacerii nevoilor. Ipoteze de lucru Motivația este dependentă de modul în care oamenii interpretează diferite situații, evenimente din mediul organizațional. Motivația poate fi modificată printr-o abordare apreciativă a evenimentelor, prin reintepretarea acestora. Reconstrucția organizațională este un proces care se poate realiza într-o perioadă relativ scurtă de timp. Organizația studiată evoluează în direcția în care este cercetată. Perspective metodologice Pentru culegerea datelor au fost folosite chestionarul și

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
realiza într-o perioadă relativ scurtă de timp. Organizația studiată evoluează în direcția în care este cercetată. Perspective metodologice Pentru culegerea datelor au fost folosite chestionarul și focus grupul. Ca tehnici de intervenție au fost utilizate focus grupul și ancheta apreciativă. Focus grupul a fost organizat și pentru a introduce intervenția, ca formă de construcție colectivă a interpretărilor. În ancheta apreciativă folosită, tehnicile de culegere a datelor reprezintă totodată și tehnici de intervenție, ca formă de construcție colectivă a interpretărilor colective

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
culegerea datelor au fost folosite chestionarul și focus grupul. Ca tehnici de intervenție au fost utilizate focus grupul și ancheta apreciativă. Focus grupul a fost organizat și pentru a introduce intervenția, ca formă de construcție colectivă a interpretărilor. În ancheta apreciativă folosită, tehnicile de culegere a datelor reprezintă totodată și tehnici de intervenție, ca formă de construcție colectivă a interpretărilor colective. Chestionarul Am folosit chestionarul pentru a surprinde opiniile angajaților cu privire la nevoile personale și la modul cum sunt acestea satisfăcute în cadrul

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
formulate au urmat drumul de la general la foarte specific), ceea ce a permis acoperirea tuturor obiectivelor stabilite și culegerea unui volum de informații suficient de mare pentru analiză și obținerea unor date amănunțite legate de tema studiată. Interviul este de tip apreciativ și cuprinde întrebări de genul: Ce este cel mai bine? Ce ar trebui să fie? Ce ar putea fi? Ce trebuie făcut? Aplicarea anchetei apreciative în experimentul „jumătatea plină” După aplicarea chestionarului, prin care am urmărit obținerea percepțiilor față de satisfacerea

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
pentru analiză și obținerea unor date amănunțite legate de tema studiată. Interviul este de tip apreciativ și cuprinde întrebări de genul: Ce este cel mai bine? Ce ar trebui să fie? Ce ar putea fi? Ce trebuie făcut? Aplicarea anchetei apreciative în experimentul „jumătatea plină” După aplicarea chestionarului, prin care am urmărit obținerea percepțiilor față de satisfacerea nevoilor, toți membrii echipei au primit un ghid de interviu cu o listă de întrebări, pentru a avea timp să identifice situațiile de succes. Întâlnirea

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Folosirea abilităților și a competențelor personalului în activitățile organizației. 8. Păstrarea tipului de contract de muncă al tuturor angajaților. 9. Participarea la programe de instruire atât ca formatori, cât și ca participanți. Analiza datelor obținute în cadrul experimentului Intervenția de tip apreciativ, condusă după principiile anchetei apreciative (Cojocaru, 2003a, 203-208), a însemnat o modificare a modului în care percep subiecții motivația și satisfacerea nevoilor; chiar dacă nu au fost operate alte variabile independente, se observă o modificare generată doar de reinterpretările personale prezentate

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
personalului în activitățile organizației. 8. Păstrarea tipului de contract de muncă al tuturor angajaților. 9. Participarea la programe de instruire atât ca formatori, cât și ca participanți. Analiza datelor obținute în cadrul experimentului Intervenția de tip apreciativ, condusă după principiile anchetei apreciative (Cojocaru, 2003a, 203-208), a însemnat o modificare a modului în care percep subiecții motivația și satisfacerea nevoilor; chiar dacă nu au fost operate alte variabile independente, se observă o modificare generată doar de reinterpretările personale prezentate și negociate în cadrul grupului. În timpul

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
doar de reinterpretările personale prezentate și negociate în cadrul grupului. În timpul situației experimentale nu au fost introduse alte variabile independente, cum ar fi modificări ale dotării, ale salariului, prime, facilități etc. Din punctul nostru de vedere, putem face următoarele constatări: Abordarea apreciativă a experiențelor personale în cadrul organizației conduce la modificări în ceea ce privește motivația, văzută prin prisma teoriei nevoilor. Motivația se referă la ideile, credințele, interesele, cunoștințele, obișnuițele ce determină comportamentul uman și direcționează acest comportament spre un anumit obiectiv și cum anume este

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
scorurile obținute înaintea intervenție arată că cea mai nevoia de bază a fost percepută de către subiecți este cea mai satisfăcută (cel mai mic scor 28), iar cea mai puțin satisfăcută este percepută nevoia de securitate (scor 63). După finalizarea intervenției apreciative se observă că nevoia de autoactualizare (scor 25) este pe primul, iar nevoia de apartenență a rămas pe utimul loc, chiar dacă a înregistrat o scădere semnificativă (de la un scor 53 la un scor 44) (vezi tabelul 3). Tabelul 3. Evoluția

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Securitate Apartenență Nevoi de bază La începutul intervenției 38 44 63 53 28 Dupa terminarea intervenției 25 38 43 44 26 Interesant este că cea mai mare evoluție a percepției a înregistrat-o nevoia de securitate, percepută la începutul intervenției apreciative ca fiind cel mai puțin satisfăcută (scorul a scăzut de la 63 la 43 după intervenție). În timpul intervenției ne-am concentrat asupra acestei nevoi prin întrebări specifice. Schimbarea ordinii nevoilor percepute ca fiind satisfăcute după intervenție ne arată că nevoile au

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
de bază 3 Stimă Stimă 4 Apartenență Securitate 5 Securitate Apartenență Observăm că sistemul de valori și credințe ale unei organizații sunt dependente de membrii săi. Sistemul organizației pe care am studiat-o și asupra căreia am intervenit prin ancheta apreciativă a înregistrat o nouă arhitectură, datorată interacțiunilor dintre membrii săi. Se observă cum percepția satisfacerii nevoilor de autoactualizare a fost considerată de către membrii organizației ca fiind cel mai satisfăcută, iar nevoia de securitate a fost percepută ca fiind mai puțin

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
arhitectură, datorată interacțiunilor dintre membrii săi. Se observă cum percepția satisfacerii nevoilor de autoactualizare a fost considerată de către membrii organizației ca fiind cel mai satisfăcută, iar nevoia de securitate a fost percepută ca fiind mai puțin satisfăcută. Interpretările și reinterpretările apreciative despre diferite evenimente care au loc în mediul organizațional au o influență sesizabilă în creșterea motivației personalului, și aceasta datorită implicării lui în construirea unei viziuni comune, stabilirii unui plan în care fiecare este o voce în organizație, dezvoltării atașamentului

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
punctul de vedere al apartenenței participanților la mediul organizațional public/privat, putem aprecia că cele două grupuri erau similare. Primului grup i s-a cerut să noteze adjectivele, fără ca cercetătorul să facă vreo precizare sau o introducere legată de abordarea apreciativă, iar celui de-al doilea grup i s-a prezentat inițial, într-o manieră generală, ce înseamnă abordarea apreciativă în asistența socială. Rezultatele au fost următoarele: Tabelul 6. Repartiția percepțiilor pe cele două grupuri experimentale Adjective Grupul 1 Grupul 2

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Primului grup i s-a cerut să noteze adjectivele, fără ca cercetătorul să facă vreo precizare sau o introducere legată de abordarea apreciativă, iar celui de-al doilea grup i s-a prezentat inițial, într-o manieră generală, ce înseamnă abordarea apreciativă în asistența socială. Rezultatele au fost următoarele: Tabelul 6. Repartiția percepțiilor pe cele două grupuri experimentale Adjective Grupul 1 Grupul 2 Numărul total de variante 450 450 Adjective negative (%) 76,7 43,3 Adjective neutre (%) 10,0 29,3 Adjective

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
3%) (vezi tabelul 6: Repartiția percepțiilor pe cele două grupuri experimentale). Experimentul realizat de noi ne oferă suficiente elemente pentru a fi optimiști în ceea ce privește posibilitatea schimbării percepțiilor negative despre organizație; în cadrul grupului 2, influențat de o prezentare generală a abordării apreciative în asistența socială, valoarea percepțiilor negative față de organizație a fost simțitor mai redusă (43,3% dintre adjectivele exprimate), iar percepțiile pozitive au fost la o valoare dublă față de primul grup (27,4% față de 13,3% în primul grup) (vezi tabelul

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
care ocupă poziții mai bine valorizate social (șefi de compartimente, șefi de servicii, manageri etc.). Schimbarea atitudinii față de organizație s-a petrecut rapid, mai ales datorită faptului că a fost direcționată spre aspectele pozitive, declanșate prin introducerea făcută despre metodele apreciative în asistența socială; astfel, reprezentanții instituțiilor guvernamentale din cel de-al doilea grup au redus aproape la jumătate numărul adjectivelor negative față de organizațiile în care lucrează; aprecierile pozitive au crescut de aproape patru ori, ajungând la o valoare de 23

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
mai mult de trei ori (de la 9 la 33,3%) (vezi figura 2: Evoluția percepțiilor față de organizație în organizațiile guvernamentale). EMBED Excel.Sheet.8 Fig. 2. Evoluția percepțiilor față de organizație în organizațiile guvernamentale Reprezentanții organizațiilor nonguvernamentale au o percepție pozitivă, apreciativă față de organizațiile în care lucrează: 20,0% au aprecieri pozitive, față de 5,8% în sistemul guvernamental) (vezi tabelul 7: Evoluția percepțiilor în cele două grupuri în funcție de apartenența membrilor la organizații). Totuși, și în sistemul nonguvernamental, dominantă este tot percepția negativă

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
3: Evoluția percepțiilor față de organizație în organizațiile nonguvernamentale). Chiar dacă a fost un experiment simplu, variabilele dependente luate în considerare argumentează posibilitatea schimbării interpretării pe care o au indivizii față de organizațiile din care fac parte, mai ales în urma unei influențe exterioare apreciative. EMBED Excel.Sheet.8 Fig. 3. Evoluția percepțiilor față de organizație în organizațiile nonguvernamentale Concluzii 1. Ancheta apreciativă este o formă a cercetării-acțiune care se fundamentează pe principiile construcționismului social și reprezintă o tehnică de cercetare-intervenție ce folosește viziunea apreciativă, putând

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
în considerare argumentează posibilitatea schimbării interpretării pe care o au indivizii față de organizațiile din care fac parte, mai ales în urma unei influențe exterioare apreciative. EMBED Excel.Sheet.8 Fig. 3. Evoluția percepțiilor față de organizație în organizațiile nonguvernamentale Concluzii 1. Ancheta apreciativă este o formă a cercetării-acțiune care se fundamentează pe principiile construcționismului social și reprezintă o tehnică de cercetare-intervenție ce folosește viziunea apreciativă, putând fi aplicată pentru schimbarea mediului organizațional. 2. Orice organizație poate fi interpretată ca un text, iar ancheta

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]