5,053 matches
-
vie și deloc înspăimîntătoare. Acest artist paradigmatic pentru spiritul și aspirațiile veacului nostru apare aici monumetal fără patetism, adînc fără a stîrni angoase și exemplar fără să compromită, precum devastatoarele incendii, șansele celorlați: ale celor mai mult sau mai puțin apropiați în spațiu și în timp.
Paul Klee și pictura modernă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16722_a_18047]
-
care orice prelat încearcă, în percepția mea, să-și impună convingerile confesionale. Tonul lui von Schönborn, deși nu se poate desprinde, desigur, de anumite inflexiuni și ecouri de amvon, este însă unul cât se poate de firesc și de sincer apropiat cititorului de orice confesiune și chiar fără. Autorul nu se arată nici măcar tolerant (toleranța, după cum observa Henri Wald, reprezintă - cel puțin în raport cu vreo oarecare minoritate - expresia încă a condescendenței); încearcă în schimb să înțeleagă lumea în nemărginita ei complexitate și
Soluții neortodoxe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16732_a_18057]
-
dispensează, în alt fel, să o iei în serios. Fiind vorba de Marx, această "neseriozitate" devine extrem de riscantă. Derrida se consideră pe sine un "moștenitor îndoliat al marxismului". Autocaracterizarea este ea însăși echivocă: să poarte comentatorul doliul cuvenit după cineva apropiat și drag? Să fie el conștient că marxismul a murit? Dacă citim cartea la care mă refer, răspunsul pare să fie cel dintîi. Căci, pentru Derrida, marxismul nu numai n-a murit, dar nici nu va muri vreodată. "La fel
Despre strigoi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16745_a_18070]
-
publicistul Eminescu" a fost mult mai cunoscut publicului larg decît poetul Eminescu". Autorul nostru, inocent în ale epocii, nu știe că, de fapt, potrivit uzanțelor vremii, gazetarii (deci și Eminescu) nu-și semnau articolele, despre autorul lor neștiind decît cîțiva apropiați oameni politici și gazetarii. Iar Timpul era o gazetă de partid cu un tiraj redus (vezi tirajele gazetelor bucureștene publicate într-un articol din Telegraful din 1884, Timpul nefiind menționat pentru că, în martie 1884, dispăruse contopit fiind cu Binele public
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
procedeul, socotit fatal intereselor țării. Hudiță a fost însărcinat să-i înmîneze memoriul generalului Antonescu. Generalul a răspuns că a procedat cum se cuvine, relatînd confidențial versiunea neștiută despre detronarea regelui, în acest fel salvîndu-le viața lui Maniu, Brătianu și apropiaților lor. Va să zică d-voastră, a început el după ce a terminat lectura, (memoriului n.m.) nu ați acceptat nici statul legionar și nici politica mea de colaborare cu Germania și Italia. Vă rog să spuneți d-lui Maniu că eu știu ce
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
supraviețui o vreme. Așa cum spuneam, nici o urmă de căință nu atinge azi discursul întunecat al scriitorului. Departe de a-și pune, măcar de ochii lumii, cenușă-n cap, așa cum a făcut Petru Dumitriu, fostul nostru președinte persistă în mentalitatea sa (apropiat, nu numai onomastic, de un Dumitru Popescu-Dumnezeu), împroșcînd cu ură tot ceea ce a încercat a fi, în ultimii ani, înnoire purificatoare. Într-un stil căznit (nici pamfletul, indiferent de miza lui, nu-i prea reușește, fiind vădit sub cota lui
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
fi existat o ruptură între cei doi. Nici măcar o vremelnică înstrăinare, ne asigură filozoful. Mai curînd o nedumerire, chiar una gravă, din categoria acelor mirări-tulburări pe care le resimțim cînd ne vine greu să-i înțelegem apropiați nouă, într-atît de apropiați încît, fără să ne dăm măcar seama, viețile lor ne erau intim familiare, ca proiect și potențialitate de care ne simțim direct responsabili. E de presupus că Revel și Ricard au avut numeroase prilejuri de a-și lămuri cele întîmplate
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
prima dată o orchestră compusă în mare majoritate de dizidenți români: premiera și recepția de rigoare. În acea seară, un personaj liniștit și zâmbitor, devine în chip neașteptat centrul atenției generale. Era momentul prezentărilor și Grigore Cugler, "Riri" pentru cei apropiați, a fost recunoscut de către unul dintre compatrioți: "Nu sînteți cumva rudă cu acel Cugler care a scris celebrul Apunake?" "Autorul nu e ruda mea. Autorul sînt eu însumi", mărturisi el. Așa, acest obișnuit funcționar al unei companii de asigurări pe
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
vîrful negocierilor de alianță secretă dintre România și Austro-Ungaria! Și în tot balamucul acesta, nici o fărîmă de dovadă. Doar presupuneri devenite certitudini. Simple întrebări de bun simț rămîn în aer: cum de nu s-au mirat și n-au protestat apropiații poetului cînd un om perfect sănătos a fost dus la nebuni? cum de a acceptat o somitate ca dr. Șuțu să-l trateze dacă nu era bolnav? și cum ar putea fi calificat gestul lui Maiorescu de a-l ucide
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
groși, albi, de bumbac cu zgîrci întins pe pulpe, în timp ce ea se dă jos din camionul sovietic de campanie neajutată de nimeni, - observație a lui Petru Dumitriu, într-una din cărțile sale după ce evadează. Ana Pauker (observație primită din partea unor apropiați din epoca ei de succes: Taieur negru, la trei nasturi, îmbrăcat în mod vizibil direct pe piele (și nu se știe dacă poartă, cumva, chiloți, avînd în vedere les jupons de la revolution) fălcile ei puhave și albicioase de femeie voluptuoasă
Șuvoiul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16846_a_18171]
-
distinge frecvent pe marii comici: "Mărturisește asta prin mijlocirea citatului din R. de Gourmont luat drept motto la "Iarna trei": "ceea ce este teribil cînd cauți adevărul, e că-l găsești"". Conștient de valoarea sa nesocotită (inclusiv de către unii din cei apropiați), scriitorul recurge la corectivul unor comparații cu alți nedreptățiți, precum și la vituperarea celor ce-au făcut carieră pe seama compromisurilor. Iată și o formă hazlie a tendinței lui I. D. Sîrbu de-a se compara cu marile personaje, cînd acesta se
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
Andreea Deciu Începută la sfîrșitul anului 1997, colecția "A Treia Europă" a Editurii Polirom a acumulat deja un număr mare de cărți importante, care prezintă cititorului un spațiu cultural familiar ca aer și totuși exotic, apropiat dar cu toate acestea prea puțin cunoscut în detaliile sale fascinante. În seria intitulată "Seminar" a acestei colecții urmează să apară, după cum ne anunță editorii, dezbateri pe teme de interes larg, cultural, istoric, socio-politic cu specialiști în domeniul Europei Centrale
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
Cronicar În sensul nostru, balcanic Fiecare om e de neînlocuit pentru familia și apropiații lui, adevăr relevat dureros la dispariție și devenit un clișeu în necroloage. Profesorul Mircea Zaciu, ca și Marian Papahagi, sînt de neînlocuit pentru noi toți, pentru cultura română, și cu cît trec lunile devine tot mai clar că nu are
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
câte beneficii de informație n-am căpătat în urma lecturii atente, meticuloase a acestei cărți? La urma urmei, eu sunt un enoriaș de la distanță, cu o anme putere de receptare, în folosul sporirii unui lexic de profil și al comunicării către apropiați. Ca orice fișă, nu de dicționar, ci de orientare lucrativă și imediată, fiecare componentă a cărții urmează o structură standard. Cititorul este astfel pus în gardă și trebuie să urmeze socratic etapele înțelegerii despre și despre. Normal, științific, comentariul autorului
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
există. Or, din păcate, rândurile d-lui Bădiliță există! E de preferat să le dăm o replică acum, decât să le lăsăm să treacă netulburate, riscând să devină adevărurile indubitabile de mâine. Chiar dacă ele au provocat o firească suferință celor apropiați lui Gheorghe Ursu, iată că în cele din urmă ne aflăm cu un pas mai aproape de adevăr. Precizările binevenite ale d-lui Andrei Ursu, retractarea fără urmă de fariseism a d-lui Bădiliță au făcut mult mai repede decât se
Mâhniri de tânăr colportor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17050_a_18375]
-
poate mai mulți, e greu de spus exact) se îmbăta frecvent, dar nu dintr-o plăcere vicioasă, ci dintr-un soi de disperare. Mi s-a părut, nu o dată, că vrea să se distrugă. De ce, nu știu. Nu știu nici apropiați ai lui, pe care i-am întrebat. Ultimul roman a fost un succes. O eventuală criză de creație, dacă a existat, trebuie plasată cu ani buni mai devreme. înclin să cred că nemulțumirea de viață și de sine pe care
"...Sînt un om terminat" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17066_a_18391]
-
Mircea Mihăieș De la Nichita Stănescu, despre care se știe că era, la modul amuzat-ironic, superstițios, ne-au rămas o sumedenie de vorbe memorabile. O propoziție a lui, intens citată între apropiați - "Cuvintele atrag realul" -, a făcut ocolul lumii literare, dobândind aura unei superstiții de grup. Mă gândeam, în aceste zile, atât la cuvintele lui Nichita, cât și la situația creată de justiția franceză, ajunsă, pe urmele lui Adrian Costea, în România
O răsturnare á la roumaine by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17067_a_18392]
-
Z. Ornea e știa că D. Gusti a petrecut zece ani în Germania pentru studii (facultate și doctorat), înainte de primul război mondial, în care vreme devenise un apropiat al lui Caragiale (despre care a și scris relevabile amintiri) și Zarifopol. Apropoiații săi (printre ei, desigur, Henri H. Stahl) povesteau că Gusti a contractat, în această îndelungată perioadă de studii, o astenie rebelă și cronică, care, de fapt, îi
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
guvern și acesta, înțeles cu liberalii, național-țărăniștii și legionarii, îl silește să abdice (cam cu revolverul la tîmplă, cum reiese din al treilea volum al memoriilor lui Ion Hudiță) și pleacă, cu un întreg tren, cu Lupeasca, Urdăreanu și alții apropiați, abia scăpînd, în gara Timișoara, de gloanțele legionarilor. Și astfel se încheie aventura politică de zece ani, a lui Carol al II-lea, pe tronul României. A urmat exilul, negăsind, unde ar fi voit, permis de ședere. De abia și-
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
tot, alegerea mijloacelor se face după gradul lor de cruzime și sadism. În fapt, ceea ce i-a scos din țâțâni pe adepții Jihadului a fost tocmai elementul moderator pe care-l reprezentau S.U.A., posibilitatea unei păci de compromis în Orientul Apropiat, a unei înțelegeri trecând dincolo de sclerozate mentalități. Orice asemănare între acești profesioniști ai ororii, rătăciți chiar de sânul islamului, cu omul creștin al secolului al XXI-lea este, de la sine, exclusă. Încât există riscul de a se juca pe dublări
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
Pauker - și-a propus "să curețe tot ministerul de elementele vechi". A fost obligat să-și găsească alte surse de existență. Lucrează un timp la Ministerul Comunicațiilor. Și-a ajutat foarte mult soția, cunoscuta ceramistă Cecilia Botez - pentru prieteni și apropiați Lita Botez. Când l-am cunoscut în 1961, la Muzeul "Frederick și Cecilia Cuțescu Storck" din București, strada V. Alecandri nr. 16, unde aveau locuința în aripa sudică a muzeului, cei doi soți conduceau o fabrică de ceramică decorativă la
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
confirmată de preferința pentru a reveni mai tîrziu. O dată puse lucrurile la punct vocea se suavizează incluzînd o undă de tristețe și de compasiune amuzantă: "Cum doriți". Dar hazardul face bine lucrurile și, din modest solicitant, personajul devine unul din "apropiații" Domnului... Glasul e amabil, glumeț, iar anodinul "Vi-l dau" înseamnă, de fapt, "Dumneavoastră cel puțin știți să alegeți momentul în care să sunați". Confruntare directă între două capitaluri simbolice, raporturile publice ascund raporturi de putere. Îndărătul zelului ofuscat al
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
duceau dorul, în cronica-scrisoare extraordinară a Martei Petreu din Apostrof, în strădania ei și a profesorului Ion Vartic de a publica un volum dedicat regizorului în biblioteca revistei, în visele surprinzătoare ale unora și altora, mai mult sau mai puțin apropiați. A dat roată prin mințile și sufletele noastre. Ne-a bîntuit existențele, fascinate, mereu, tocmai de existența lui tumultoasă. Vitalitatea și forța ultimului său spectacol, motoarele uriașe ale acestei montări nu ne dădeau voie să ne gîndim, deloc, că, prea
In memoriam Vlad Mugur: Toate drumurile duc la München by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15988_a_17313]
-
stabili acolo domiciliul ființei lor atât de revoluționare! în fapt, în 1989 s-a produs doar o revoluție (sau rotire) a vilelor - dar și aceea parțială, pentru că, de pildă, Ion Iliescu a rămas până astăzi în aceeași casă necuvenită, iar apropiații săi n-o duc nici ei prea rău. Spre deosebire de polițiști, ale căror mânării riscau în orice moment să fie date la iveală, politicienii nu riscau nimic: aveau de partea lor legea de fier a neocomunismului, Constituția (care, vă aduceți aminte
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
fi decît satisfăcut de mulțimea de date și informații utile conținute în acest volum, apărut acum într-o ediție revăzută și adăugită (Editura Alutus, Slatina, 2001). Dacă trecem peste sentimentul stînjenitor că intrăm într-un spațiu privat, destinat, de preferință apropiaților, putem găsi în aceste pagini un Marin Sorescu, interesant mai cu seamă în anii formării sale ca scriitor, ca intelectual, ca om, preocupat de familie, de relațiile cu ea. Corespondența cu frații și cu mama, Nicolina Sorescu, începe în perioada
Pentru o biografie a operei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15607_a_16932]