579 matches
-
extracurriculare CRITERII DE EVALUARE 1.1. Potențialul de excelență al elevilor este stabilit pe baza evaluărilor. 1.2. Potențialul de excelență al elevilor este relevat de comportamentul elevilor în cazuri excepționale. 2.1. Formele de pregătire alese sunt adecvate zonei aptitudinale. 2.2. Sursele informaționale indicate elevilor în vederea pregătirii individuale sunt pertinente și răspund nevoilor de dezvoltare ale acestora. 2.3. Planul de pregătire suplimentară este stabilit astfel încât să țină seama de economia de timp al elevilor și al profesorului. 2
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
complex de relații sociale, economice, politice, ș.a., spre deosebire de componentele sistemelor naturale, societatea umană își întemeiază existența simultan pe determinări (manifestate sub forma unor acțiuni care acoperă necesități vitale) dar și pe motivații (care țin de comportamentul său psihic, de rațiuni aptitudinale, etnice, confesionale, etico-morale, estetice ș.a.). Ca rezultat al existenței și activităților sale multiple, societatea umană a transformat destul de mult sistemele naturale în unele regiuni. Arii întinse de pe Glob sunt marcate de prezența și evoluția habitatului uman, de practicarea agriculturii, de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
gândirea: slab dezvoltată; capacitate redusă de utilizare a operațiilor gândirii; - limbajul: vocabular sărac; predomină limbajul dialogat; - trăsături de personalitate: - temperamental: impulsiv, instabil, agresiv; - emotivitate: nu este emotiv;dispoziții afective: vesel, uneori trist, trece repede de la o stare la alta; - însușiri aptitudinale: rezolvă cu erori și consumă mult timp, investind multă energie. c) Cauze pedagogice:supraîncărcarea numărului de elevi din clasă duce la afectarea comunicării optime învățător - elev; - insuficientă perioada de adaptare școlară; - nefrecventarea grădiniței;rezultatele slabe obinute. V. Aspecte particulare Provenind
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
puternică; memoria: memorează greoi, însă cunoștințele sunt păstrate pe lungă durată; - imaginația: manifestată în activitățile artistice;gândirea: utilizează cu ușurință operațiile gândirii; - limbajul: predomină monologul; - trăsături de personalitate: - temperamentul: emotiv, foarte expresiv, ușor "de citit"; - emotivitate: nu este emotiv; - însușiri aptitudinale: rezolvă bine, însă consumă mult timp și energie;trăsături de caracter: atitudini pozitive dar și negative uneori față de muncă, atitudini negative față de alții, de când absentează mama. c) Cauze pedagogice Fetița s-a adaptat normal la viața de școlar, preferă orele
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
Memorie - viteză de memorare - lentă, cunoștințe păstrate pentru o perioadă scurtă; - Imaginația - manifestată în activitățile artistice; - Gândirea - capacitate slabă de a utiliza operațiile gândirii;Limbajul - vocabular sărac, folosire a multor regionalisme; - Temperament - calm, liniștit, pasiv, indiferent la rezultatele obținute;însușiri aptitudinale - rezolvă cu erori și consumă mult timp. c) Cauze pedagogice - Are înclinații artistice, pictează și desenează mult în pauze, acasă.Iubește teatrul. V. Aspecte particulare VI. Nevoi ale subiectului și modalități de a răspunde acestor nevoi specifice a) Intervenția la
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
cunoștințele sunt păstrate pentru o perioadă lungă de timp; - Gândirea: capacitatea de a utiliza operațiile gândirii - medie;Limbajul: vocabular sărac, predomină monologul; Temperament: calm, sensibil, interiorizat, neîncredere în forțele proprii; - Dispoziții afective: tristețe atât la școală, cât și acasă; - Însușiri aptitudinale: după pierderea mamei rezultate slabe, rezolvă cu erori. c) Cauze pedagogice: - Preferă muncile individuale, activitățile care nu-1 solicită să vorbească. V. Aspecte particulare Pierderea mamei a fost un eșec pentru el. VI. Nevoi ale subiectului și modalități de a răspunde
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
pot fi realizate prin cooperare. Sarcinile de învățare pot fi unitare pentru întregul grup sau diferențiate pentru membrii acestuia. În cadrul grupului de lucru, fiecare copil și educatoare aduce cu sine cunoștințe, interese și experiențe, precum și trăsături de personalitate proprii (temperamentale, aptitudinale, caracteriale), aspect ce diversifică activitatea. Prin apartenența sa la grup, copilul este supus influențelor, normelor și modelelor de comportare. Este imperios necesar ca educatoarea să ajute copilul să se simtă important și respectat, tratat cu seriozitate, simpatie; astfel, el va
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
Această stare conduce la apariția unui produs nou și original, cu valoare în mediul comunității de referință, la un anumit moment. ” ( Carmen Crețu, 2005, p.9) În timp ce creativitatea este un produs al întregului sistem de personalitate, nu numai al nivelului aptitudinal, talentul a fost definit ca o îmbinare a aptitudinilor generale cu cele speciale. Astăzi, creativitatea a dobândit accepțiuni diferite, dar și unele unilaterale:Inteligență fluidă (R.B. Cattell) - Gândire direcționată creatoare (E. Hilgard) - Gândire divergentă (J.P.Guilford) - Rezolvare specifică de probleme
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
de vedere al creativității. Considerată ca o structură de personalitate, creativitatea este, în esență, interacțiunea optimă dintre atitudinile predominant creative și aptitudinile generale și speciale de nivel supramediu și superior. Atitudinile creative sunt o caracteristică a tuturor persoanelor cu potențialele aptitudinale înalte. Nu este suficient să dispui de aptitudini dacă acestea nu sunt orientate, strategic, prin motivație și atitudini, către descoperirea și generarea noului cu valoare de originalitate. Trăsături pozitive de personalitate Trăsăturile asociate cu un nivel superior al creativității, descrise
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
multitudine de roluri, profesorul trebuie să conștientizeze că exercitarea lor depinde de personalitatea pe care și-o modelează. în acest sens, un rol deosebit în exercitarea acestei profesiuni îl au anumite componente ale personalității: cultura profesională, calitățile atitudinale și cele aptitudinale. De fapt, pentru ca anumite cunoștințe să fie transmise de la o persoană la alta și acceptate, trebuie întotdeauna ca între ele să existe un schimb afectiv format din încredere și dispoziție receptivă dintr-o parte și din alta. Rolul profesorului poate
ARTA DE A FI PĂRINTE by Nicoleta Prepeliță () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93068]
-
membrii organizației ca fiind alienante, deci ca piedici în calea satisfacerii trebuinței de autorealizare. Această a doua situație apare mai ales la persoanele care au o puternică trebuință de autorealizare ca și la cele ce dispun de un mare potențial aptitudinal insuficient fructificat sau, pur și simplu, neutilizat. Comportamentele de evitare sunt extrem de numeroase: apatia, indiferența, dezinteresul, absenteismul, evaziunea într-o serie de activități din interiorul organizației (jocuri colective, bârfe, pauze lungi pentru cafea, discuții personale etc.). Reacțiile informale de evitare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lipsa timpului pentru reflecție, nedozarea corespunzătoare a comportamentului, necunoașterea punctelor nevralgice ale întreprinderii, lipsa viziunii de ansamblu asupra ei, insuficienta dezvoltare a „simțului esențialului” la conducători, lipsa competenței interpersonale etc. sunt tot atâtea particularități ce țin de laturile cognitive, afective, aptitudinale sau atitudinale ale conducătorilor care, în măsura în care lipsesc sau sunt foarte puțin dezvoltate, se instituie în adevărate „bariere” psihologice în calea unei conduceri eficiente. Dintre cele două categorii de dificultăți, pe noi ne interesează mai puțin cele obiective și mai mult
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fost, cum era, de altfel, de așteptat, extrem de diverse: caracteristici fizice - înfățișare chipeșă, ochi pătrunzători, voce clară (Bryman, 1999); caracteristici psihice specifice persoanei liderului - încrederea în sine, nevoia de putere, încrederea în propriile credințe și idealuri (House, Howell, 1992); caracteristici aptitudinale - inteligență, deprinderi interpersonale, deprinderi de oratorie și elocință (Locke, 1991; Den Hartog, Verburg, 1997, apud Den Hartog, Koopman, 2001, p. 174). 2) Există mai multe tipuri de lideri charismatici? La această întrebare s‑a răspuns pozitiv, încercându‑se totodată să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
putea fi valoroasă și prin ea însăși, indiferent de rezultatele finale produse. Ea generează satisfacția, automulțumirea angajaților sau sentimentul autorealizării managerilor, fapte care prin ele însele nu duc la creșterea eficienței organizaționale, dar care, indirect, prin susținerea și stimularea potențialului aptitudinal, ar putea avea și un asemenea efect. Apoi, nici eficiența organizațională obținută oricum, în orice chip, cu orice mijloc n-ar putea fi un bun indicator al comportamentului participativ. Așa încât o poziție mai nuanțată ar consta în considerarea finalității instrumentale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
crește gradul de acceptare conștientă și fără condiții a responsabilităților, crește gradul de satisfacție și de implicare relativ independentă și creativă în activitate (Argyris, 1970, p. 99). Motivația ar acționa însă în gol dacă nu ar fi susținută de dotarea aptitudinală a individului. Aptitudinile participaționale, sub dublul lor aspect, funcțional și extrafuncțional, susțin instrumental individul pentru a se integra eficient în activitățile participative. Aptitudinile funcționale (sau operaționale) sunt specifice domeniului de activitate al angajaților, contribuind la rezolvarea problemelor tehnice, de specialitate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
motivației continuă să crească, performanțele încep să scadă. Cercetările experimentale au demonstrat că zona critică a intensității motivației variază în funcție de o serie de factori, cum ar fi simplitatea/complexitatea sarcinii, gradul de dificultate perceput al sarcinii, particularitățile de personalitate (temperamentale, aptitudinale) ale individului etc. De exemplu, în sarcinile simple (repetitive, rutiniere, cu componente automatizate, cu puține alternative de soluționare), pe măsură ce crește intensitatea motivației, crește și nivelul performanței. În sarcinile complexe însă (creative, bogate în conținut și în alternative acționale), creșterea intensității
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Serviciile oferite de această școală urmăresc formarea și dezvoltarea unor deprinderi, atitudini și competențe specifice, creând premisele necesare integrării socio-profesionale a copiilor cu deficiență auditivă. Demersul educativ centrat pe copiii cu C.E.S. solicită din partea cadrului didactic o varietate de trăsaturi aptitudinale (empatie, sensibilitate și dragoste pentru copii, capacitatea de cunoaștere a individualității copilului) îmbinate cu abilități specifice (stăpânirea limbajului mimico- gestual, a sistemului dactil). Profesorii copiilor cu deficiență auditivă au nevoie să știe cum să predea fiecărui elev în parte, respectând
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
democratizarea educației și a învățământului, asigurarea condițiilor de egalizare relativă și gradata a șanselor de acces și parcurgere, pentru dezvoltarea maximă a potențialului psihofizic al fiecărui individ, pentru realizarea caracterului deschis al învățământului; * formarea capacităților cognitive, afectiv-motivationale, volitiv-actionale, atitudinale și aptitudinale, a stilului activității intelectuale, a conștiinței de sine și a celei sociale, a concepției despre om și societate; * dezvoltarea personalității capabile de cooperare, comunicare, decizie, inovare și de adaptare creatoare la mediu și a mediului la condiția umană; * educarea în
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
eșantioane comparabile ca dimensiuni în toate filialele firmei, iar datele au fost colectate între 1967-1973, obținîndu-se 117.000 de răspunsuri la chestionarele aplicate. Instrumentul de lucru a urmărit diferitele aspecte ale experienței în muncă în culturi distincte, investigînd registrul motivațional, aptitudinal, atitudinal și valoric. Inițial, G. Hofstede nu și-a propus să formuleze o teorie psihologică asupra factorilor culturali care modelează raporturile de muncă și eficiența în sarcini, ci numai să articuleze o strategie metodologică unitară de studiu intraorganizațional, care să
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai diferite: creativitatea este complementară inteligenței, creativitatea este dependentă de inteligență, creativitatea se corelează mediu cu inteligența. Cercetările contemporane (H. Anderson, C. Rogers, A. Maslow) acordă o atenție deosebită atitudinii creative, apreciată drept o caracteristică a tuturor persoanelor cu potențiale aptitudinale înalte. G. Keller consideră că principalul obstacol în formarea atitudinilor creative îl constituie rigiditatea intelectuală și nevoia de securitate personală, iar R. Woodworth a găsit o relație directă între tendințele conformiste (în cunoaștere și acțiune) și lipsa abilităților creative. În
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
o anumită specialitate (sau mai multe), dar și competențe psihopedagogice; b) profesiunea de cadru didactic pretinde actualizarea unor aptitudini, dar selecția inițială nu ține cont de aceste aptitudini; tinderea spre profesiune se face pe baza competențelor cognitive și nu relațional aptitudinale; c) meseria de cadru didactic este desfășurată într-o tensiune generată de dirijarea de către Ministerul Educației, Inspectoratul Școlar etc. și autonomia dictată de valorificarea propriilor resurse psihologice, de adaptarea la colectivul de elevi; d) prezența în continuare la nivelul sistemului
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
de însușiri psihosociale” care asigură competența subiectului educației în acțiunea de formare-dezvoltare permanentă a obiectului educației (preșcolar, elev, student etc.). în cadrul acestei structuri determinantă este capacitatea de comunicare pedagogică a educatorului. Ea susține valorificarea și integrarea adecvată a tuturor trăsăturilor aptitudinale realizabile efectiv la nivel de: - capacitate de a cunoaște și de a înțelege obiectul educației (elevul); - capacitate de stimulare a creativității necesare pentru adaptarea la condițiile noi care apar continuu pe parcursul desfășurării acțiunii educaționale/didactice; - capacitate de organizare managerială a
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
și elevi. Învățământul de tip creativ nu se bazează doar pe modele de antrenare și stimulare a funcțiilor psihice, ci și pe evaluarea potențialului creativ și pe depistarea aptitudinilor creatoare. Pentru cunoașterea potențialului creativ al elevilor și depistarea factorilor intelectuali, aptitudinali și de personalitate care, prin interacțiune și Întrepătrundere asigură acest potențial, cadrul didactic poate utiliza, cu bune rezultate, metodele clasice de cunoaștere a elevului: observația, convorbirea, chestionarul, analiza rezultatelor activității, randamentul școlar și diferitele producții realizate. La acestea se mai
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
acestea se mai pot adăuga diferite probe constând În: elaborarea de noi probleme plecând de la un model dat; analiza datelor biografice cu privire la un tip sau formă de creativitate, la interesele și realizările de natura creatoare. Învățarea creativă este un complex aptitudinal ce se distribuie În mod diferențiat de la copil la copil, de la o grupă de vârstă la alta, pe o gamă largă de variabile. Are ca trăsătură caracteristică testarea alternativelor și a ipotezelor ca bază a rezolvării și creării de probleme
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
odată cu acel cuvânt se perindă În mintea noastră, pe jumătate clare, foarte multe asociații, sensuri secundare. O limbă nouă Înseamnă un nou model de gândire, după cum un nou model de gândire necesită un limbaj nou. Învățarea creativă, fiind un complex aptitudinal, se distribuie Într-un mod diferențiat de la copil la copil, de la o grupă de vârstă la alta, pe o gamă largă de variabile. În Învățarea creativă Însă nu poate fi contestat rolul inteligenței, mai ales pentru faptul că Învățarea creativă
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]