4,707 matches
-
a 26-28 de grade. În Muntenia și Oltenia vor fi ploi de scurtă durată, pe arii restrânse și, în general, slabe cantitativ. În zona montană își vor face apariția aversele, mai frecvente și posibil mai importante cantitativ în zona Munților Apuseni și în Carpații Orientali. În Banat, vremea se va menține caniculară până în 26 august, valorile termice maxime urmând să depășească frecvent 37-38 de grade, iar cele minime să fie, în medie, de peste 20 de grade. Între 26 și 28 august
Află când se va răcori vremea și vor începe ploile în țara noastră by Lazarescu Corina () [Corola-journal/Journalistic/81333_a_82658]
-
Mai toate acele locuri s-au dovedit, baremi vreme de 1000 de ani, sfințite prin speranțe; însă Portugalia și sudul Italiei, Rusia, Prusia și pământurile românești nu se numără printre ele. Aachen e temelia însăși, piatra centrală, crucială a creștinătății apusene în floarea ei cea mai înaltă, universul carolingian. Cum zic americanii, Ťit doesn't get any betterť: în limitele istoriei ceva mai bun și mai sfânt nu prea există." (pp. 161-162). Comparațiile pe care le face sunt nu numai cu
Un american la Paris by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8140_a_9465]
-
din interior. Sindicatul 'Viitorul Mineritului' din Roșia Montană a anunțat că minerii vor intra în subteran pentru a susține crearea locurilor de muncă în minerit. Ei vor fi susținuți de mii de oameni, care sunt așteptați în localitatea din Munții Apuseni, scrie Agerpres. Prin acest gest, minerii doresc ca toată țara să vadă că în subteran, în galeria Cătălina-Monulești, condițiile sunt dure: la un 1 kilometru sub pământ, temperatura este de maximum 6 grade, umiditatea este extrem de ridicată, nu există lumină
Minerii de la Roșia Montană protestează. Vor intra în subteran by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/70588_a_71913]
-
sindical Bogdan Hossu militează cu îndârjire împotriva locurilor de muncă! În loc să apere slujbele oamenilor și să facă orice pentru crearea de locuri de muncă, Bogdan Hossu face conferințe de presă în care pune la zid viitorul tuturor moților din Munții Apuseni. Îi sugerăm domnului Hosu să reflecteze la nevoia noastră disperată de locuri de muncă și să își păstreze calmul, fără să pună în pericol viețile oamenilor cum s-a întâmplat aseară, când liderul sindical a accidentat cu automobilul un om
Sindicatul minerilor: Sindicatul lui Hossu a avut legături cu Soros by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/70877_a_72202]
-
Administrația locală mai deține un teren de cca 67 ha, pe care vor fi construite nouă hoteluri, pensiuni, case de vacanță și parcări pentru turiști, astfel încât așezarea să devină o stațiune la standarde europene. În 2006, comuna Arieșeni din Munții Apuseni a fost declarată oficial stațiune turistică. ( M. D. M.)
Agenda2006-17-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284942_a_286271]
-
lexicului, domenii caracteristice regimului poetic. De ce a ieșit Dosoftei din aria răsăriteană, slavonă, atunci cînd a scris versuri, pentru a se încadra celei occidentale? Probabil că un instinct superior și ascuns, ținînd de inspirația pură, l-a condus spre cultura apuseană. Luînd ca textbază varianta slavonă a Bibliei, familiar fiind al Septuagintei, Dosoftei părea integrat lumii răsăritene: dar n-a fost așa! Introducerea neașteptată, aproape subreptice, a prozodiei occidentale în versul românesc incipient s-a cuplat fericit cu structura etimologică a
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
sinodul de la Niceea din 325 l-a introdus în istorie: dogma treimii în unitate, adică cele trei ipostasuri prin care se manifestă ființa divină. Potrivit lui Noica, „unul de-o ființă și trei ca persoană“ reprezintă matricea de origine a sensibilității apusene, un arhetip care se va multiplica apoi în toată istoria Europei. Dogma trinitară e un exemplu de cum un mit poate inspira un mod de gîndire care ulterior se va propaga în teologie, artă, științe și filosofie. Mai mult, spre deosebire de greci
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
mai clară o oferă, aici, investigația referitoare la epoca voievozilor, reinventată abstract și naiv de romantici). Lucida, de o luciditate tăioasa chiar, autoarea își ia precauții succesive. Prima ei constatare vizează ecartul de câteva secole dintre momentul în care onoarea apuseana își începe declinul, devenind negociabila, și momentul când un fenomen similar se petrece și la noi: „Sigur că acest lung și, nu o dată, încurcat parcurs istoric nu i se potrivește întrutotul unei literaturi tinere. Așa încît, trebuie, vreau-nu vreau, să
Cozerii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4242_a_5567]
-
a mai multor reclamații primite de CNA cu privire la felul în care sunt prezentate buletinele de știri. Consiliul a analizat în mai multe ședințe o serie de reclamații care priveau modul în care televiziunile au reflectat accidentul aviatic produs în Munții Apuseni, pe 20 ianuarie, dar nu a luat nicio decizie până în momentul de față. Menționăm că proiectul votat astăzi de CNA are rol de recomandare, nu este un document juridic, ceea ce înseamnă că posturile de televiziune și radio nu pot fi
Cum vrea CNA să scape de senzaționalul de la televizor () [Corola-journal/Journalistic/42753_a_44078]
-
de linie. Nu știu nimic despre pacientul care va primi ficatul", a spus Zamfir, citat de Mediafax. Spitalul în care se află pacientul în moarte cerebrală este aceeași în care Radu Zamfir a fost internat după tragicul accident din Munții Apuseni. Întrebat cum se simte să revină aici, Zamfir a spus că mediul îi este foarte cunoscut. Familia pacientului aflat în moarte cerebrală în urma unui accident rutier a fost de acord cu prelevarea organelor acestuia. Pacientul va dona ficatul, rinichii, țesuturi
Gest impresionant al medicului Zamfir la o lună de la tragedia aviatică () [Corola-journal/Journalistic/44446_a_45771]
-
precum și în Munții Almăjului, mai ales în sectorul Cazane, unde apar abrupturi importante, relief ruiniform și peșteri Suhardul Mic (Munții Hășmaș) Creasta Munților Piatra Craiului Fosile de urs (Peștera Urșilor) Ghețar (Peștera Scărișoara) Cheile Turzii (Munții Trascăului) (Ponicova). În Munții Apuseni apare carstul cel mai bine dezvoltat din țara noastră. Principalele unități montane cu relief carstic sunt: Munții Bihor unde se găsesc numeroase obiective turistice de mare interes, precum: Peștera Cetățile Ponorului (4 km lungime), cu un curs subteran ce formează
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
târzii, în lanțul montan Călimani-Harghita, dar și de forme derivate ca urmare a eroziunii agenților externi, ce apar sub formă de măguri și coloane (neck-urile), ori ziduri și creste (dyke-uri), în cadrul munților definitivați prin erupțiile mai timpurii din Munții Apuseni, Oaș și Gutâi. La acestea se adaugă stâncile cu fizionomii ciudate, vârfurile ruiniforme, 12 Apostoli (Munții Călimani) Con vulcanic (Masivul Ciomatu, Tușnad) Craterul vulcanic Sf. Ana Coloane de bazalt (Detunata, Munții Metaliferi) Vulcan noroios (Pâclele Mici) cheile și defileurile sculptate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
reprezentat de Vârful Omu (2505 m), din care se desprind două culmi principale: culmea răsăriteană, mai alungită, cu numeroase vârfuri de peste 2000 m, precum Coștila (2480 m), Caraiman (2248 m ), Furnica (2143 m ), Vârful cu Dor (2030 m) și culmea apuseană, mai scurtă, între Ialomița și Brăițel, cu vârfurile Doamnele (2402 m), Bătrâna (2181 m), Strunga Mare (2089 m) etc.. În partea nordică se mai desprind din Vârful Omu o serie de culmi scurte și abrupte, modelate adesea de către eroziune, sub
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
De exemplu, briza marină stimulează evapotranspirația și crește gradul de confort în zilele toride de vară, constituind, totodată, un vehicul pentru aerosolii marini. Manifestări patologice pot apărea în cazul unor vânturi de tip foehn, ce se întâlnesc în sud-estul Munților Apuseni, în nordul Munților Făgăraș și la exteriorul Carpaților de Curbură. În condițiile unor modificări de vreme suficient de însemnate și rapide, se pot produce: creșteri ale tensiunii arteriale, cefalee, amețeli, hemoragii, oboseală și iritabilitate crescută (Teodorescu E., 2004). Alte fenomene
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
apă, însă au devenit, în majoritatea cazurilor, obiective turistice polarizatoare. Cele mai cunoscute lacuri, amenajate turistic sunt: Izvorul Muntelui și Poiana Uzului în Carpații Orientali; Vidraru și Vidra în Carpații Meridionali; Secu și Văliug în Munții Banatului; Beliș-Fântânele în Munții Apuseni. B) Lacurile balneare sunt apreciate, în principal, pentru apele lor sărate, iar uneori și pentru nămolul Lacul Zănoaga (M-ții Retezat) Lacul Vidraru Lacul Avram Iancu (Ocna Sibiului) curativ. Sunt folosite, de obicei pentru tratamentul afecțiunilor aparatului locomotor, al afecțiunilor
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și iodurate. Vatra Dornei Borsec Băile Tușnad Covasna Băile Olănești 1. apele minerale carbogazoase sunt rezultatul emanațiilor postvulcanice de dioxid de carbon care impregnează apele ce ies la suprafață sub formă de izvoare în vestul Carpaților Orientali și în sudul Apusenilor sau ca urmare a ascensiunilor aceluiași gaz prin sistemul de falii majore, în Câmpia de Vest și Dealurile de Vest. Cele mai apreciate izvoare cu ape carbogazoase („borvizuri”) se găsesc în Carpații Orientali la Bixad, Vatra Dornei, Borsec, Harghita - Băi
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ape cuprinde atât tratamentul afecțiunilor reumatice și ale aparatului locomotor, cât și valențele lor recreative, fiind valorificate îndeosebi pentru înot. Cele mai cunoscute sunt apele termale din Câmpia de Vest, de la Băile Felix, 1 Mai și Călacea, cele din Munții Apuseni, de la Moneasa, Geoagiu și Vața de Jos, precum și cele din Carpații Meridionali de la Băile Herculane și Călan. La acestea se adaugă forajele de la Toplița și Băile Tușnad (Carpații Orientali), CălimăneștiCăciulata (Subcarpații Getici) și, mai nou, în zona Bucureștilor. c) izbucurile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Bucureștilor. c) izbucurile sunt izvoare din zona carstică, care ajung puncte de atracție turistică datorită aparițiilor spectaculoase în teritoriu, prin debite mari și activitate intermitentă. Pitorescul este completat, frecvent, de abrupturi impresionante și văi în chei. Se întâlnesc în Munții Apuseni (Călugări, Galbenei, Bujorel), Podișul Mehedinți (Izverna, Bigăr) și Munții Cernei (Izbucul Cernei). Litoralul Mării Negre - studiu de caz Privilegiată de ieșirea la Marea Neagră, România prezintă în patrimoniul sau turistic o componentă deosebită, litoralul. Țărmul românesc are o lungime de 244 km
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de colț din masivele calcaroase ale Pietrei Craiului, Bucegi, Ceahlău, Retezat, Trascău; garofița Pietrei Craiului; tisa ș.a.; - specii mediteraneene adaptate surprinzător la condițiile topoclimatice din unele regiuni ale țării, de exemplu liliacul ardelenesc (Siringa josikea), întâlnit doar în nordul Munților Apuseni, sau castanul dulce, în Depresiunea Baia Mare; - speciile de arbori cu vârstă și dimensiuni impresionante cum sunt, spre exemplu, Stejarii seculari de la Cristianul (Brașov), ș.a.; Garofița Pietrei Craiului Teiul lui Eminescu b) existența unor „arii protejate”, de exemplu, Codrii Seculari de la
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
27 de arii naturale protejate (rezervații ale biosferei, parcuri naționale și parcuri naturale) la care se adaugă rezervații științifice, monumente ale naturii, rezervații naturale și arii de protecție speciala avifaunistică (fig. 6). Munții Măcin Lunca Joasă a Prutului (Vădeni) Munții Apuseni (Platoul Padiș) 1. Rezervația Biosferei Delta Dunării deține un triplu statut de protecție internațională: Rezervație a Biosferei, desemnată de Comitetul UNESCO „Omul și Biosfera”, Zonă Umedă de Importanță Internațională, desemnată de Secretariatul Convenției Ramsar și Sit al Patrimoniului Natural Universal
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
al Patrimoniului Natural Universal UNESCO; 2. Parcul Național Domogled - Valea Cernei; 3. Parcul Național Retezat, desemnat Rezervație a Biosferei de către Comitetul UNESCO „Omul și Biosfera”; 4. Parcul Natural Porțile de Fier; 5. Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița; 6. Parcul Natural Apuseni; 7. Parcul Național Munții Rodnei, desemnat ca Rezervație a Biosferei de către Comitetul UNESCO „Omul și Biosfera”; 8. Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș; 9. Parcul Național Ceahlău; 10. Parcul Național Călimani; 11. Parcul Natural Bucegi; 12. Parcul Național Piatra Craiului; 13
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și cu o prelucrare specifică (ardere, gravare). Centre mai cunoscute arii de practicare sunt: Marginea și Rădăuți (Suceava), Corund (Harghita), Horezu (Vâlcea). - prelucrarea lemnului, activitate desfășurată cu predilecție de locuitorii zonei montane, remarcându-se mai ales în „Țara Moților” (Munții Apuseni) și în Maramureș. Produsele rezultate servesc în gospodărie (găleți, coveți, linguri), pentru unele instalații tehnice (teascuri, războaie de țesut), dar pot constitui și elemente de construcție sau decorațiuni. Sunt renumite, în acest sens, porțile maramureșene, unde sculptarea măiastră a lemnului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
vegetale constituie, adesea, elemente de polarizare a turiștilor, în cadrul anumitor sărbători, intrate de mult în conștiința populației din acele locuri. Se remarcă: înflorirea liliacului la Ponoare (în Podișul Mehedinți), înflorirea bujorului (în Fânațele Clujului), înflorirea narciselor în Poiana Narciselor (Munții Apuseni) sau la Dumbrava Vadului (Brașov), sărbătoarea salcâmului în unele localități de pe Valea Dunării, sărbătoarea teiului, recoltarea castanelor etc.. Se adaugă, sărbătorile prilejuite de anumite activități specifice unor comunități, precum Sâmbra oilor, în Maramureș, pe 3 mai ș.a.. 2. Târgurile sunt
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
prilej de competiție între firmele de pe același segment, cum este Târgul meșterilor populari, în luna septembrie, la Brașov. Unele târguri au doar câteva ediții, însă altele se pierd în negura timpurilor. Este cazul Târgului de fete din Masivul Găina (Munții Apuseni), desfășurat an de an, în cea mai apropiată duminică de Sfântul Ilie (20 iulie), ce a apărut din necesitatea schimbului de produse obținute de pe urma păstoritului, a culturii plantelor și a meșteșugurilor dar și un prilej de stabilire a legăturilor familiale
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
apărut și s-au dezvoltat numeroase stațiuni balneoclimaterice. Lipsa „drumului de fier” a redus puterea de atracție a unor stațiuni, în pofida resurselor turistice, conducând, adesea, la declinul unora dintre ele, cum sunt Borsec în Carpații Orientali și Moneasa în Munții Apuseni. Există sectoare de cale ferată ce străbat regiuni montane cu peisaje deosebite. Se remarcă traseele transcarpatice Gura Humorului - Ilva Mică, Onești - Ciceu, Câmpina - Brașov, Turnu Roșu - Cozia (Defileul Oltului) ș.a.. Cele mai solicitate destinații turistice, prin transportul pe calea ferată
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]