375 matches
-
personalul administrativ. Nu era așa că dacă nu veneam ași fi fost singurul care ar fi lipsit. "Petrini, ridică mâna un coleg care ținea capătul unei pancarte, haide, dragă, nu vezi că nu putem porni din pricina ta?" Regățenii spun despre noi, ardelenii, că n-avem humor. N-avem humorul lor, îl avem pe-al nostru, care, e adevărat, e o combinație între humorul pur, dacă există așa ceva, și lipsa de humor sau humorul involuntar care dă naștere unui humor specific, când se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să știi ce-or să facă ai noștri cu ea când or afla ce preț are la Paris sau la New York? N-ați văzut cu peștele?" "Ce e cu peștele?" Păi înainte erau piețele pline cu pește proaspăt, acuma, noi ardelenii nu prea ne omorâm după el, dar, oricum, cine vrea găsea, nu era o problemă. Acuma e o problemă!" "De ce e o problemă?'' Cred că se vinde, dracu știe, sânt țări sărace în pește, ne dau mașini pe el..." "Bine
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mă complexa; să zic că nu înțelegea ce-i spuneam în chiar clipele acelea, nu puteam, însemna că nu-l înțelegeam eu, că discuția mă depășea. "Povestește, îi zisei sumbru, anecdota ta nesărată, fiindcă așa sîntem noi românii, chiar și ardelenii, nu suportăm multă vreme tensiunea unei discuții și o dăm pe anecdote." El rîse: "Căz doară nu e o anecdotă fără aplicățiune, ai să vezi că musai vom putea extrage din ea un înțeles practic pentru discuția noastră . Da, acum
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
coloare a vieții, Pro Murnu, Destinul imperial al poetului, Amurgul poeziei, Milliarium, Poetul Ion Pillat), Dan Botta (Teatru pentru 10 000, Templele graiului, Horia și geniul suferinței), George Murnu, ca și „raționaliștii”: Șerban Cioculescu (Caragiale în ediție completă, Caragiale și ardelenii, Între actualitate și permanență, Critica de directivă), Vladimir Streinu (Poetic și oniric, Romane în două volume, Începuturile criticii literare, serialul Tipologii literare), Tudor Vianu (Ce s-a schimbat în literatura română în ultimii 25 de ani, Ștefan Dimitrescu), Al. Rosetti
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
de factură occidentală a Transilvaniei, despre consecvența, măsura și destoinicia ardelenilor se raportează la vremea În care capitala românilor de aici nu era situată la Istanbul, București sau Târgoviște, nici măcar la Sibiu sau la Cluj-Napoca, ci la Viena. Pe atunci, ardelenii trăiau Într-o țară ale cărei hotare se Întindeau din Valea Padului până În Belgia și de la Triest până la Anvers... În timp ce astăzi așteaptă să fie reprimiți Între hotarele Europei! Să nu idealizăm? Firește! Și eu mă străduiesc să fac acest lucru
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Habsburgic și din Monarhia Austro-Ungară trebuie acceptată și ea ca un lucru firesc, cu seninătate, mai ales că a lăsat În urmă destule consecințe pozitive. Fără această experiență istorică, Transilvania nu ar fi fost ceea ce este astăzi. Iar pentru noi, ardelenii, e vorba de moștenirea - bună sau rea - pe care ne-a Încredințat-o trecutul. Cum să ne dezicem de propria noastră istorie? Călătorii Între Răsărit și Apus Din aceste motive, Transilvania mea personală a fost Întoarsă mereu cu fața spre
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
alimentează continuu, precum o inimă, energiile națiunii, așa cum a făcut-o prin Dragoș XE "Dragoș" sau Negru-Vodă XE "Negru-Vodă" , Întemeietorii celorlalte două țări românești, prin Gheorghe Lazăr sau Badea Cârțan XE "Cârțan" , prin aportul etnic pe care - insistă istoricii români - ardelenii l-au furnizat Întotdeauna zonelor oarecum debile de peste Carpați. Desigur, astăzi am putea spune, fără teama de a greși, că toate aceste manifestări ale mitului unității, aceste clișee istoriografice nu reflectă (sau, mai corect spus, nu reconstruiesc) decât Într-un
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
celei naționale, că au considerat mai importante legăturile care Îi uneau cu conaționalii lor din alte provincii decât cele existente Între ei, ne putem Întreba dacă aceste subiective percepții colective nu ignorau În mod flagrant realitățile? Indiferent de ceea ce credeau ardelenii, nu existau Însă structuri de civilizație reale, valori, atitudini, mentalități, capabile să confere un caracter distinct acestei provincii? Moștenirea habsburgică, de pildă, birocrația ordonată a Imperiului sau spiritul central-european nu au imprimat regiunii un specific de natură să o diferențieze
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Transilvania mai bine decât cele din restul țării, vin aici mai mulți investitori străini, oferă serviciile publice, Învățământul sau sănătatea, prestații superioare celor de la Iași sau de la București? S-a invocat adeseori faptul că modul În care s-au prezentat ardelenii la alegerile din 1992 și 1996, acordând mai multe voturi președintelui Constantinescu, În raport cu situația din alte regiuni ale țării, ar reflecta un anumit particularism la nivelul atitudinilor politice. Dar oare capriciile electorale nu reprezintă și ele un element superficial, de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
administrației centrale ori circumscripții teritoriale de colectare a impozitelor la bugetul de stat, dacă majoritatea veniturilor Încasate ar rămâne la județ, iar consiliile locale ar finanța exclusiv din aceste fonduri, după cum le taie capul, poliția, școlile și spitalele, poate că „ardelenii” sau „moldovenii” ar Învăța, În cele din urmă, ce Înseamnă viața Într-o comunitate politică. Până când statul centralizat nu se va retrage din economie - prin privatizare -, din viața comunităților locale - prin descentralizare -, ca și din mințile oamenilor - prin emanciparea lor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lor politic național decât prin intrarea Principatelor sub egida Casei Austriece, și nu prin transformarea spațiului locuit de români Într-o construcție politică avându-și izvorul suveranității În statalitatea existentă În Principate. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, ardelenii făceau o distincție clară Între „patrie” și „națiune”. Cele două concepte nu se suprapuneau, așa cum va fi cazul mai târziu, În secolul XX, când patria va reprezenta dimensiunea teritorială a națiunii. La Începutul secolului al XIX-lea, patria avea o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
inima Dragostea În mentalitatea țărănească din Ardeal. Imagini populare ale feminității În surse ardelene de la Începutul epocii moderne La 1819, Vasile Gergely de Ciocotiș XE "Gergely de Ciocotiș" , intelectual român de prin părțile Maramureșului, remarca faptul că la ora respectivă ardelenii erau „urgisiți de părinteștile bunele datine, cari se lapădă de către... toată nația”. Iar bănățeanul Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" găsea peste câțiva ani și o explicație a acestui nou spirit al vremii: „Pricina - scrie el - sunt oamenii stricați
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de surse are avantajul de a contura mesajul italian direct la receptor, de a preciza ceea ce văd, rețin și găsesc de cuviință să consemneze românii ardeleni În Italia. Un tip aparte de izvoare Îl constituie corespondența primită de acasă de către ardelenii aflați la studii În Italia, extrem de interesantă din două puncte de vedere: pe de o parte, ne permite să observăm cum e recepționat În Ardeal mesajul italian conținut de corespondența primită din peninsulă, pe de altă parte, ne oferă imaginea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Simion Balint XE "Balint" : „Îți scriu această carte din Italia, din pământul cel sacru al străbunilor noștri”. Aceste formulări evidențiază existența unui adevărat clișeu verbal al epocii, care se atașa neabătut, printr-un automatism mental, numelui Italiei. În mod relevant, ardelenii de acasă, care Îi scriu lui Papiu XE "Papiu" În Italia, folosesc aceleași expresii, dovadă a răspândirii generale a clișeului. Zece corespondenți diferiți ai lui Papiu, din Ardeal, folosesc, În șaisprezece cazuri, formule de tipul: „patria centrală”, „ținuturile străbune”, „pământul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și atunci le completează copios cu referințe livrești. Laurian reconstruiește astfel Italia după tiparele gândirii sale, refuzând (la Roma cel puțin) imaginea contemporană. Explicația acestei perspective stă În opțiunea sa deliberată pentru valorile antice. În călătoriile lor din această vreme, ardelenii se văd Încă nevoiți, cu rare excepții, să Își refuze luxul curiozității gratuite, potrivit atât mentalității voiajorului de tip clasic, iluminist, cât și a celei pragmatice, a noilor generații liberale din secolul al XIX-lea. Spiritul „turistic”, modern, născut odată cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
deconectării”, incluzând divertismentul, lărgirea orizontului și satisfacerea curiozității. O asemenea perspectivă, avându-și sorgintea În călătoria de tip romantic, este concordantă cu imaginea occidentalilor asupra Italiei, imagine care, fără Îndoială, l-a influențat puternic pe Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" . Ardelenii o remarcă În epocă: Laurian se referă la britanicii rezidenți la Roma, iar Codru Drăgușanu amintește afluxul de „lorzi angli” și „principi ruși” de la Napoli. Ion Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" nu ezită, de altfel, să urmeze exemplul acestora la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Pop XE "Pop" , din Budiul de Câmpie, știe că În februarie arborii au Înverzit deja În Italia. Tot el, vorbind de „seceta Înfricoșată” din Ardeal, socotește că În Italia „și mai mari călduri vor fi decât la noi”. În general, ardelenii Împărtășesc imaginea unei „Însorite Italii”. Dacă Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , la Pavia, În marginea Piemontului, va fi Înșelat În aceste așteptări, Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" , În schimb, suferă cumplit de căldură la Napoli, iar Cipariu XE "Cipariu" va savura un
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-i padovană făcuse o pasiune mistuitoare pentru o anumită „Maria”, Îl Învață italienește pe fiul său, Enea Silviu (al cărui nume Îl evocă pe eroul troian, dar și pe Piccolomini), de la vârsta de șapte ani. Influența Italiei este durabilă și ardelenii care o Înregistrează țin să o propage peste ani. 9. Economia și civilizația materială Dacă una dintre consecințele deplasării perspectivei de la imaginea Italiei ca patrie originară spre receptarea mesajului cotidian a fost apariția interesului pentru ceea ce am numit „Italia turistică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prin prisma nevoilor concrete ale societății ardelene, receptat și propagat mai departe În intenția de a servi ca model, prefigurând În acest fel atenția pentru aspectele politice. Descinși, de regulă, În perimetrul de o densă civilizație al Italiei nordice, toți ardelenii trecători pe aici remarcă Înaltul indice de urbanizare, căile de comunicație moderne, realizările edilitare, curățenia și confortul; fără Îndoială, aceste constatări se impuneau și mai puternic În contrast cu realitățile de acasă, cunoscute anterior. În și mai mare măsură, atenția ardelenilor va
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sau vor genera reacții de respingere sau de acceptare. 2. Analiza mesajului italian prin intermediul mărturiilor directe: relatările de călătorie Pentru aprecierea concretă a atitudinii românilor ardeleni față de desfășurările politice italiene, primele indicii sunt de căutat la nivelul unor surse directe. Ardelenii care călătoresc sau merg la studii În Italia În această perioadă sunt confruntați, fără Îndoială, În mod nemijlocit, cu atmosfera tensionată din Lombardia ori cu resentimentele politice din regatul piemontez. Totuși, În notele lor de călătorie, destinate publicării, Timotei Cipariu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Maramureș. Iar acest tot este numit de Vasile Stati limba moldovenească. Ce ne facem atunci cu vorbitorii din acest spațiu, din afara Republicii Moldova și mai numeroși decît cei din Republica Moldova, care au conștiința că vorbesc limba română? Unde mai pui că ardelenii nu știu să fi vorbit vreodată moldovenește, dar au și conștiință lingvistică, și memorie istorică, pentru care au un adevărat cult. În liniile ei generale, harta menționată este corectă. Corect spus e că harta de care s-a folosit Vasile
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
monografic special. În acest cadru ne mulțumim să dăm doar câteva sugestii și indicații, de aprofundat ulterior, cu toată documentarea și rigoarea necesară. Dacă mai trebuie o dovadă suplimentară, se poate demonstra oricând, și cu citate la fel de abundente, că și ardelenii: Z. Carcalechi, Fl. Aaron, I. Codru-Drăgușanu, G. Bariț, S. Bărnuțiu, D.p. Marțian ș.a. aveau, în linii generale, aceeași orientare critică, negativă față de invazia formelor străine. O mențiune specială se cuvine, cum vom vedea imediat, îndeosebi lui Ion Maiorescu, foarte pre-maiorescian
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Maramureș. Iar acest tot este numit de Vasile Stati limba moldovenească. Ce ne facem atunci cu vorbitorii din acest spațiu, din afara Republicii Moldova și mai numeroși decît cei din Republica Moldova, care au conștiința că vorbesc limba română? Unde mai pui că ardelenii nu știu să fi vorbit vreodată moldovenește, dar au și conștiință lingvistică, și memorie istorică, pentru care au un adevărat cult. În liniile ei generale, harta menționată este corectă. Corect spus e că harta de care s-a folosit Vasile
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
sfărîmate, Iancu cu legionarii de la Abrud, vin cu toții - toate vibrările sufletului nostru din Ardeal, cîntecele de la plug, zvonurile din pădure, - toate tremură în văzduh cînd se va rosti jurămîntul vostru sub steagul Țării Românești“ <footnote Octavian Goga, Au venit ardelenii, în „România“, 7 iunie 1917. Cu aceeași ocazie, bucovineanul Ion Nistor evoca pildele înaintașilor, în amintirea cărora voluntarilor bucovineni le revenea meritul de a reașeza la locul lui drapelul național, „smuls acum 143 de ani de către răpitoarea pajură habsburgică“ (Ion
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
fi trebuit ca, ajungând În Germania Federală - În anii ’78, ’79, ’80 - sau la Paris, tot În deceniul al nouălea, să fac ceea ce mai făcusem o dată, cu vreo două decenii Înainte, sosit În București, metropola orgolioasă, mai ales față de noi, ardelenii: să Învăț bine limba, limba literară, se’nțelege, să-mi găsesc afinități cu un grup de pretendenți la glorie cu care să am cât de cât afinități ideatice și estetice sau, dacă nu, să mă „fofilez” Într-un grup literar
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]