647 matches
-
clopotele repetau tânguios, l-am văzut pe celebrul doctor de ulcere, era cam afumat, mergea la un congres internațional, prin preajmă era cetatea Porolissum, respira de milenii, trecut glorios, acolo femeile sunt blonde, au suflet și vorbesc cu accent cântat, ardelenesc. Mai la sud am văzut și casa lui Goga, Am umblat prin munții-nverziți, Am văzut Scărișoara, Iadolina, Târgul de fete, Zalău, ești o pagină pe care-o iubesc. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: ZALĂU / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ZALĂU de BORIS MEHR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340719_a_342048]
-
să regăsim aceste valori.” MU. REACTOR de Creație și Experiment Str. Petofi Sandor, nr 4 Detalii: www.facebook.com/ReactorCluj Culina Nostra Garden La Culina Nostra mâncare se savurează, fiecare bucățică spunând papilelor gustative o poveste, astfel încât aromele bucătăriei tradiționale ardelenești vă vor cuceri de la prima gustare. Propunerea noastră este să vă petreceți vara aceasta pauzele de masă la Culina Nostra Garden! Culina Nostra Garden Bolyai Janos 12 www.culinanostra.ro Relaxare la People Pub Temperaturile caniculare sunt mai ușor de
City Story [Corola-blog/BlogPost/100592_a_101884]
-
ca numele de Popovici). A compus peste 350 de piese. Între compozițiile sale se înscriu valsuri, nenumărate mazurci, polci, cadriluri, serenade, romanțe, piese în stil popular (de pildă, „Sârba moților”, care a fost creată pentru a pune în lumină originea ardelenească a compozitorului). Ivanovici se stabilește în 1901 la București și moare aici un an mai târziu, la 16/28 septembrie. *** Importanța lui constă în universalitatea bogatei sale opere care se afirmă în cea mai mare parte în forme miniaturale, proprii
IOSIF IVANOVICI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344275_a_345604]
-
viu. Eram la începutul carierei de negustor și încă nu știam toate cioacele. Sar să-l iau în brațe, să-l pup în neștire și să-l felicit, el se lasă, însă-mi spune cu vocea lui sonoră cu accent ardelenesc: - Bine, ba nenorocitule, așa se vine la un Ministru cu mâna-n tuhăs, unde e glaja de whisky, tu crezi că eu beau agheasma? - Te rog să mă ierți, Justine, încă nu știu bine rostul, ca și eu sunt nou
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
ce amintește de vechi tradiții păstorești. În întunericul nopții străpuns de lumina reflectoarelor și a focurilor de lemne, bărbați și femei îmbrăcați în costume populare, cu contraste de alb și negru, pregătesc la ceaun mâncăruri tradiționale: mămăliguță, sarmale, tochitură, tocăniță ardelenească, cocoloș sau friptură și mici la grătar. Pe tarabe sunt nelipsite brânza de burduf, cașul, urda, cașcavalul ardelenesc și turta dulce. Totul culminează cu un uriaș foc de tabără, aprins de bărbați în costume naționale, peste care este aplicată eșarfa
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
bărbați și femei îmbrăcați în costume populare, cu contraste de alb și negru, pregătesc la ceaun mâncăruri tradiționale: mămăliguță, sarmale, tochitură, tocăniță ardelenească, cocoloș sau friptură și mici la grătar. Pe tarabe sunt nelipsite brânza de burduf, cașul, urda, cașcavalul ardelenesc și turta dulce. Totul culminează cu un uriaș foc de tabără, aprins de bărbați în costume naționale, peste care este aplicată eșarfa cu Tricolor. Focul atrage mulțimea vizitatorilor care se strâng în preajma lui într-o stare de contemplare și de
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
și larg orizont al interpretului vocal contemporan! Profesoara Ada Burlui (incepând cu anul 1992) a încurajat aspirații, a format tehnici, a lansat voci, oameni și artiști. Cu știința școlii muzicale a Brașovului natal și a Iașului adoptat, cu rigoarea educației ardelenești, atât de autentică în ființa ei, cu deschiderea spre cunoaștere neîntreruptă prin întâlniri profesionale decisive, prin lectură, audiție, reflexie și, nu în ultimul rând, prin propria sa experiență interpretativă! Nivelul muzical al clasei Adelei Burlui a sfidat timpurile și politicile
UNEORI ÎNGERII IAU CHIP DE OM DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343091_a_344420]
-
și cu umor specific englezesc. În rest, un tip serios cum i-o cere eticheta înaltei societăți din care face parte. Dar dacă-i neînsurat și încape pe mâna mea, să vezi ce-o să mai joace sârba muntenească și învârtita ardelenească!” Cristinel observă interesul prietenei sale pentru englez și-și zise: „Doamne, de-ar fi ăsta mirele, prin el poate îmi aleg și eu o ducesă tânără, drăguță și cu bani mulți!” Băiatul se retrase subtil către grupul de alături unde
XVII. PELERINAJ LA PARIS ŞI LONDRA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377268_a_378597]
-
cap dacă nu erai atent și făceai parte dintre muroi , se auzeau povești, glasuri , toate amestecate cu muzica aceea sălbatic de gingașă și de frumoasă , până în inimă ce-ți sfredelea ființa și ți-o strămuta pe niște pagini de basm ardelenesc , ce niciodată nu poți să-l uiți , căci te captivează cu totul , sorbindu-ți întreaga ființă în farmecul acela ciudat , sosit parcă din alte lumi , de pe alte tărâmuri . Bogata de Jos era cu respirația tăiată de-a lungul satului când
MOȘUȚU ȘI MUROII de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378916_a_380245]
-
soția mea, ne vesteam unul celuilalt toate clipele mai bune sau mai umbrite, ale noastre, deși le-am fi simțit chiar și de nu ne-am fi vorbit, atât de apropiați eram. Ne-a părăsit corporal, nicidecum sufletesc, rapsodul cântecului ardelenesc, doinitoarea, mângâietoarea inimii românilor, «crăiasa munților» (și ea iubea renumele acesta), patriarhul cântecului român al Ardealului și nu numai al lui, ci al României toate. Am cântat împreună în Basarabia a fost, între noi, însuflețitoarea inepuizabilă, ne-a întreținut veselia
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
se încheie într-un ton optimist și cu voie bună, de această dată ne-a dăruit o poezie de demult, „Ăl mai tare om din lumeˮ, semnată de bănățeanul Victor Vlad Delamarina, pe care a recitat-o magistral în grai ardelenesc. Următoarea întâlnire va avea loc joi, 28 septembrie. Să aveți o vară frumoasă și rodnică! (Fotografia o datorăm colegului nostru de cenaclu, ing. Mircea Gordan, talentat poet și prozator.) Referință Bibliografică: Cenaclul literar „Artur Silvestriˮ al Filialei Cluj a LSR
CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ AL FILIALEI CLUJ A LSR A INTRAT ÎN VACANȚĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379381_a_380710]
-
munți să cosești pe pante abrupte și să aduni apoi fânul uscat în clăi. N-am să uit însă niciodată, momentele de liniște, când mă odihneam la umbra brazilor, după o oră sau două de cosit, și mâncam toți plăcinte ardelenești cu brânză, calde, apoi ne răcoream cu lapte rece. Nu a existat nici un an, ca eu singur, sau cu familia, să nu fiu prezent la „Târgul de Fete” de pe muntele Găina, de lângă comuna Avram Iancu. Mă deplasam acolo cu orice
PARTEA ÎNTĂIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380918_a_382247]
-
ba un colier. Îi plăceau. Emil, fost secund pe vasele lui, un fel de Sancho Panza ardelean, era un slugoi perfect. El s-a ocupat de toate pregătirile excursiei. A cumpărat alimentele necesare, inclusiv câteva sticle de whisky. În tradiție ardelenească, și-a adus cu el și merinde: slănină, ceapă, niște brânză de oaie bine învelită în celofan și...pălincă. Traseul excursiei l-a stabilit Crăian: Plecarea, de pe mult iubitul lui lac cu amintiri, Herestrău. Apoi, Canalul București-Dunăre (făcut de Guvern
TREI ÎNTR-O ARCĂ, PLUS COCOŞUL de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380983_a_382312]
-
cu căruța, iar duminica erau îmbrăcați impecabil, ca niște domni adevărați de oraș, un oraș cu o istorie culturală bogată, care a pus o bază solidă în educația adolescentului cu gânduri și aspirații înalte pentru viitor. Legat tot de orașul ardelenesc este momentul întâlnirii Părintelui Nicolae cu Episcopul Martir Nicolae Popoviciu, bucuria vieții mele acea întâlnire, omul care mi-a îndrumat pașii spre teologie și m-a sfătuit îndeaproape, imi povestește Părintele Nicolae Bordașiu. Pentru că era în vremea războiului și nu
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374846_a_376175]
-
poate mai curând decât a sperat, pășește cu dreptul pe ușa din față a literaturii române: copila de numai 18 ani, după trei ani de trudă, ani de documentare și zbatere spre încumințirea cuvintelor și îmbrăcarea lor în straiele graiului ardelenesc autentic, și-a lansat primul volum al romanului SURÂSUL UMBRELOR, pe 12 mai 2013, în satul natal, Bologa, jud. CLUJ. Unul dintre consătenii săi, domnul profesor Liviu Negru, făcând referire la cinstea de a fi contemporan cu autoarea, afirma, pe
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
scula din pat, și imboldul de a aștepta în tăcere deznodământul misterioasei sale incursiuni nocturne, nu se putu stăpâni să nu evoce amintirea unei alte nopți de pomină, în care se treziseră în zgomotul unor bătăi tunătoare în poarta lor ardelenească înaltă, de fier forjat. Fuseseră siguri că era Securitatea, venită să-l ridice pentru că de zece zile, de când îi fugise secretara în Germania, lipsea din sertarul școlii ștampila oficială, cea cu care parafau diplomele de bacalaureat. Femeia nu putea uita
PORTRETUL FĂRĂ OCHI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375300_a_376629]
-
gâtului, era legată cu șnur negru, nu strâns, mai lejer, să se vadă pieptul arămiu și mușchiulos, pe care crescuseră fire de păr, atât de prețuite de către viitoarele neveste. Unii purtau în picioare opinci, alții cizme până aproape de genunchi, model ardelenesc, de unde ne e obârșia. Nicu venise aproape în zorii zilei de luni de la han, unde avea o misiune destul de grea. Să le cânte băieților și fetelor din clarinetul său, din fluier sau caval, sârbe, brâuri ca pe la noi, după care
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
este tot una”. Spiru Haret După cum spune George Călinescu, „Gheorge Asachi a fost o figură literară stranie și nu îndeajuns de bine înțeleasă”. Unii critici și istorici literari îi găsesc originea ca fiind armeană, alții ruteană, dar familia afirmă originea ardelenească. Este fiul Elenei și al lui Lazăr Asachievici, preot la spitalul din Lemberg. În 1803, Veniamin Costachi l-a numit protopresviter al întregii Moldove, fiind trimis la Lemberg cu scopul de a-l aduce pe Budai la Iași, ca profesor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
este tot una”.Spiru HaretDupă cum spune George Călinescu, „Gheorge Asachi a fost o figură literară stranie și nu îndeajuns de bine înțeleasă”. Unii critici și istorici literari îi găsesc originea ca fiind armeană, alții ruteană, dar familia afirmă originea ardelenească. Este fiul Elenei și al lui Lazăr Asachievici, preot la spitalul din Lemberg. În 1803, Veniamin Costachi l-a numit protopresviter al întregii Moldove, fiind trimis la Lemberg cu scopul de a-l aduce pe Budai la Iași, ca profesor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
Rosalim, Marius Boeriu, Alin Turculescu și Sebastian Rămneanțu, și intenționez să continuu și să extind colaborarea aceasta strângând colindele pe un compact disc. De curând am înregistrat cântece noi cu Orchestra ansamblului Jidvei România, sub bagheta profesorului Stelian Stoica, melodii ardelenești din zona din care provin, care sper să se concretizeze în curând într-un nou copact disc și să se bucure de aprecierea publicului. Caut în permanență să realizez lucruri concrete care să dureze în timp, să bucure și să
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
de Filiala Maramureș a Ligii Scriitorilor și Biblioteca Județeană “Petre Dulfu “ pentru a participa la Atelierul Literar ”Ceremonii Transilvane “. Automobilul înfășura distanțele pe roți, săgetând ploaia, iar noi discutam, să ne treacă timpul mai ușor, pe fond de muzică populară ardelenească, despre istoricul și oamenii din localitățile mai principale prin care treceam. La Bonțida ne-am amintit de Castelul renascentist Banffy, donat acestei familii de regale Sigismund de Luxemburg la 1387, trecând prin Gherla am vorbit de pictorul Sorin Spiridon Gâtu
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345763_a_347092]
-
Ascultând-o, trăim mai încet și suntem mai moldoveni, chiar de-am fi olteni, munteni, ardeleni, dobrogeni, bănățeni...! Când cântă Daniela Condurache, întreaga lume e moldovenească. Orice cântec interpretat de Daniela Condurache, e tot moldovenesc, chiar dacă ar fi oltenesc, muntenesc, ardelenesc, dobrogenesc, bănățenesc...! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Daniela Condurache. Dacă ar asculta-o lumea, ar deveni moldovenească... / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1189, Anul IV, 03 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]
-
modele. La noi, în Germania, five o'clock e la 4 (Nae Cernaianu). • "Nu-ți cer nimic, nici măcar bani...". • Când ți se spune să stai calm, fugi cât te țin picioarele. Are multă minte, dar nu toată îi bună (zicere ardelenească). • Puricele din ceafa nu-l vedem, deci nu există! • Politicienii nici nu tac, nici nu fac... (Beatrice Vaisman). • Cu cât afacerea e mai scandaloasă, aflăm că situația e mai delicată. • Dacă nu-l hrănești cu audiența, zvonul moare. • Vorbește foarte
ZICERI (77/78) INCREDIBIL & PURICELE ÎN CEAFĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347421_a_348750]
-
combinațiile de ritmuri adecvate muzicii. În comparație cu colegii săi de generație a fost atras deopotrivă atât de dansul popular românesc, cât și de cel sportiv participânând neobosit și ca cercetător de referința cu două volume importante: „Trei suite de jocuri populare ardelenești“ (1966) și „Curs de dans“ (1991). Ioan Corneliu Vasiliu a fost cel care a păstorit la Brașov tineri care au dorit să descopere dansul și a reușit să imprime discipolilor săi pasiunea pentru dans, unii încercând să mențina o „părticică
I.C. VASILIU (1931-1999) – DIN NOU DESPRE „UN TITAN AL DANSULUI” de CORINA KISS în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347006_a_348335]
-
cu căruța, iar duminica erau îmbrăcați impecabil, ca niște domni adevărați de oraș, un oraș cu o istorie culturală bogată, care a pus o bază solidă în educația adolescentului cu gânduri și aspirații înalte pentru viitor. Legat tot de orașul ardelenesc este momentul întâlnirii cu preotul paroh și episcopul martir Nicolae Popovici, bucuria vieții mele acea întâlnire, omul care mi-a îndrumat pașii spre teologie și m-a sfătuit îndeaproape, spune Părintele Nicolae. Pentru că era în vremea războiului și nu era
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]