677 matches
-
ambele sensuri de solicitare; Nu necesită decât o bucată de cordelină cu diametrul de minim 4 milimetri. Dezavantaje Trebuie păstrat raportul între diametrele cordelinei și a corzii 1⁄2; Se mută și se desface greu; Se execută greu pe corzi argiloase sau umede. 4.8.2.7 Nodul de legare a două corzi După cum sugerează și numele său, acest nod servește la legarea a două corzi, dar el se mai poate utiliza și ca nod de prelungire a unei corzi precum și
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
La Iezer 406,21 m la nord-est, La CheiaRecea 335,6 m la est și dealul Rediu 289,31 m la sud. Altitudinea medie a reliefului este de aproximativ 201 m, un relief înalt și fragmentat cu un substrat marno argilos și nisipuri ușor erodabile. Poziția sa în cadrul Podiș ului Central Moldovenesc, dă o notă specifică caracteristicilor socioumane, comuna Tibănești făcând parte integrantă din bazinul hidrografic a Ș acovățului.Sub aspect economico geografic, se recomandă încadrarea comunei la zonele ce prezintă
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
al accesului utilajelor agricole; - zonele care datorită unor factori naturali sau sociali nu pot fi protejate împotriva scurgerilor provenind din amonte, sau nu au condiții pentru evacuarea controlată a apelor într-un emisar natural; - terenurile cu soluri având textură grea (argiloasă) sau nisipoasă, cu riscuri mari în ceea ce privește stabilitatea viitoarelor taluze ale teraselor. 5.2. Elemente de calcul și dimensionare a teraselor viti-pomicole Probleme generale Dimensionarea teraselor trepte se face în raport cu panta terenului, condițiile de sol, distanța dintre rândurile de vie și
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
vierni sârmă și nematozi, care afectează plantele de cartof. Sunt considerate bune premergătoare cerealele păioase, porumbul, floarea soarelui și leguminoasele pentru boabe. Alegerea terenului. Cartoful necesită terenuri cu textură ușoară până la mijlocie, bine drenate, care nu rețin apa. Solurile reci, argiloase, cu exces de umiditate predispun plantele la putregai umed, râia făinoasă, râia neagră, mana, alternariotă, fuzarioză. Se vor evita solurile cu pH acid (4-6), care favorizează atacul de râie făinoasă și de râie neagră. dar și terenurile alcaline cu pH
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
bolilor la vița de vie reprezintă îmbinarea armonioasă a verigilor tehnologice cu măsurile profilactice și curative specifice pentru fiecare boală în parte. Alegerea terenului. La înființarea plantațiilor de viță de vie, se va ține cont de faptul că solurile grale, argiloase și cu exces de umiditate, favorizează atacul de cancer bacterian, mana, antracnoză și putregai cenuțiu. Terenurile defrișate, care sunt infestate cu nematozi se vor cultiva 4-5 ani cu plante leguminoase, după care se va reveni cu viță de vie. Utilizarea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
în mod natural, ceea ce explică apariția vetrelor de plante virotice, care se măresc an de an, pornindu-se de la o singură plantă bolnavă. Prevenire și combatere. Noile plantații vor fi amplasate pe terenuri corespunzătoare acestei plante, evitându-se solurile reci, argiloase și care rețin puternic apa. Terenurile rezultate în urma defrișării plantațiilor viticole și infestate cu nematozi, vor fi cultivate cu lucernă 4-5 ani, după care se pot refolosi în cultura viței de vie. Se vor întrebuința altoi și portaltoi sănătoși, plantele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de rădăcini intrate în putrefacție. Iernarea are loc sub formă de scleroți și rizomorfe pe rădăcinile parazitate sau în sol. Temperaturile optime la care miceliul se poate dezvolta sunt cuprinse între 16-18oC. Boala este frecventă în viile plantate pe terenurile argiloase, umede, întâlninduse la piciorul pantelor unde în anii ploioși plantele sunt colmatate. Prevenire și combatere. Pepinierele viticole nu vor fi amplasate pe terenurile argiloase, care rețin apa. Terenurile infectate vor fi cultivate cu graminee ce nu sunt atacate de această
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
miceliul se poate dezvolta sunt cuprinse între 16-18oC. Boala este frecventă în viile plantate pe terenurile argiloase, umede, întâlninduse la piciorul pantelor unde în anii ploioși plantele sunt colmatate. Prevenire și combatere. Pepinierele viticole nu vor fi amplasate pe terenurile argiloase, care rețin apa. Terenurile infectate vor fi cultivate cu graminee ce nu sunt atacate de această ciupercă. Plantele infectate vor fi scoase și distruse prin ardere, groapa fiind expusă toată vara soarelui; de asemenea, solul va fi tratat cu var
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
că, inițial, a existat o câmpie înaltă, fragmentată ulterior de rețeaua hidrografică. Una dintre lucrările de sinteză asupra sarmațianului de pe Platforma Moldovenească aparține lui I. Simionescu (1903), care face o orizontare lito-bio-stratigrafică a acestui etaj, separând două unități: una inferioară argiloasă și una superioară grezo-calcaroasă, considerată volhiniană. Pe baza faunei de moluște Simionescu împarte sarmațianul în trei subdiviziuni cu denumiri toponimice proprii: volhinian, chersonian, basarabian. Începând din anul 1920, M. David publică o serie de lucrări în care se ocupă tangențial
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mișcare de scufundare care s-a menținut până la sfârșitul silurianului. Forajele executate au arătat că cele mai vechi depozite de cuvertură au grosimi de până la 600 m, constituite în principal din gresii cu conglomerate în bază, cu intercalații de șisturi argiloase și sunt atribuite cambrianului și ordovicianului. Peste acestea, seria este continuată de un pachet de formațiuni siluriene cu o grosime de 128 m, reprezentat prin calcare cu intercalații subțiri de marne, gresii calcaroase, argile, așa cum rezultă din forajul executat la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
se află sub nivelul de eroziunea rețelei hidrografice. Faciesul petrografic al formațiunii prezintă importante variații laterale, mai evidente pe direcția vest-est (Petru Șt., 1989). Astfel, în dealurile înalte din vest volhinianul este reprezentat de marne cu intercalații subțiri nisipoase, nisipuri argiloase, gresii și calcare oolitice, iar pe dealurile estice din Culmea Holmului, predomină argilele și marneleNumeroase profile naturale deschise în Dealul Holm, Dealul Tudora, Dealul Sângeap, Dealul Basaraba etc., oferă posibilitatea colectării de fosile din genurile Mactra, Cardium, Tapes -Pirenella. Basarabianul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
faciesul argilo-marnos cu intercalații nisipoase, uneori chiar cu gresii și calcare oolitice, ca și plasticitatea argilelor și marnelor umede, constituie una din condițiile principale ale degradărilor și în special ale alunecărilor de teren . Astfel, cele mai numeroase alternații de strate argiloase, marnoase, nisipoase se întâlnesc pe versanții estici ai Dealului Mare-Hârlău în punctele Pârcovaci, Cetățuia, Zagavia, Scobinți, Poiana Mărului, Cotnari și pe versanții vestici ai Culmii Holmului în amonte de Hârlău. Apariția și dezvoltarea degradărilor de teren sunt de asemenea strâns
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Areale bine definite cu acest tip de procese întâlnim în sectorul dintre satele Zlodica și Poiana Mărului, în zona estică a Dealului Bălășoaiei, a Dealului Baban. Microreliefuri de eroziune torențială se întâlnesc pe versanții și suprafețele înclinate sculptate în roci argiloase și marnoase întâlnite către periferia zonelor Deleni, Maxut (spre vest), Fetești, Zagavia, cu orientare estică și în zona Cotnari-Horodiștea. Suprafețe afectate de procese geomorfologice intense . În această categorie de procese, principalele forme de manifestare sunt: eroziunea areolară, liniară, surpările, și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
constituie roca de bază de vârstă sarmațiană, peste care se aș acoperitoare compusă dintrcalcare și gresii, alcătuind un platou care se dezvoltă spre sud, sud vest, dincolo de marginea platoului Versantul alunecat, este îmbrăcat la suprafață de un deluviu în general argilos, format prin degradarea marnelor, cuprinzând fragmente sau chiar blocuri mici de calcare. Sub acest deluviu, cu o grosime medie de 2-3 m, se găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne, la fruntea alunecării
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
petrografică a rocilor și structura geologică. În cazul alunecării de la Pârcovaci, natura petrografică a rocilor favorizează formarea alunecărilor de teren atât prin roca de bază constituită din marne vinete, cât și prin formațiunea acoperitoare reprezentată printr un deluviu cu caracter argilos și care formează masa de pământ alunecat. Structura geologică arată că stratele de marne, având direcția est-vest, prezintă o înclinare de circa 5° spre sud, respectiv spre interiorul versantului, astfel încât temporizează formarea alunecărilor de teren, suprafața de alunecare fiind obligată
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
chiar coluvionarea șesului au fost foarte active, reușind să-l scoată aproape în întregime din domeniul inundațiilor și să-l transforme într-o terasă de luncă cu altitudini relative de 6-10 m. Aluviunile au o constituție predominant nisipoasă, cu intercalații argiloase și lentile de prundișuri. Din unele puncte ale șesului sau chiar din malurile albiei minore, nisipurile se exploatează pentru nevoile gospodărești (de exemplu la Bădeni, Ceplenița, Cotnari). De asemenea, în lungul malurilor se pot vedea din loc în loc, 1-2 benzi
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
captat). Depozitele aluviale din bază prezintă un orizont de 3-5 m, mai nisipos, conținând frecvent lentile de nisipuri grosiere și pietrișuri, peste care se află un orizont de 5-6 m grosime, cu aluviuni mult mai fine, argilo nisipoase și chiar argiloase, de vârstă holocenă (C. Martiniuc, 1956). Terasele de versant T1-Terasa de 10-20 m altitudine relativă este cea mai tânără, exceptând terasele de luncă de 3-5 m și 6-10 m. Aceasta apare fragmentar de la sudul localității Pârcovaci și până la Cotnari. La
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
la nord de Ceplenița, în sudul Dealului Babanului și a Dealului Bălășoaei). Alcătuirea geologică a acestei trepte de relief se caracterizează de obicei prin prezența unor luturi nisipoase și nisipuri fine la partea superioară. Acestea sunt dispuse peste formațiuni nisipo argiloase și chiar pietrișuri fine. Baza sa este scoasă în evidență de un strat acvifer freatic, care alimentează fântânile cu apă potabilă din satele. așezate pe această terasă T2-Terasa de 20-30 m altitudine relativă, deși destul de fragmentată, acolo unde apare, se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
fag și șleauri de deal cu gorun și fag. Morfologic, solurile sunt profunde cu un volum edafic submijlociu (0,47-0,60m3/m2), volumul determinat de apariția orizontului Ao, unde conținutul de argilă fină este de 19,9% și luto-argiloasă la argiloasă în orizontul Btw, unde conținutul de argilă fină variază între 31,8 și 45,3%. Carbonatul de calciu, la suprafață, are valori mici (0,1%) și este levigat în adâncime, ajungând ca sub 80 cm să aibă valoarea de 13
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
obicei, pe alternanțe de argilă, nisip și gresii, sub șleauri de deal cu gorun și fag, goruneto-făgete și mai rar sub făgete. Morfologic, solurile sunt profunde, textura variază de la luto-nisipoasă la lutoasă, în orizonturile Ao și El și lutoasă la argiloasă, în orizontul Bt. Regimul de aerație este bun în primii 30-40 cm și moderat-deficitar în Bt (mijlociu-mic). Cantitatea de humus este de 4,60-5,30%. Brune luvice pseudogleizate(succesiunea orizonturilor este: Ao-Elw-Btw-C). Solurile de acest tip s au identificat insular
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și fag. Morfologic, este un sol profund cu un volum edafic mijlociu, volum determinat de apariția orizontului Bt. În orizontul Ao și El textura este lutoasă cu un conținut de argilă fină de 18%, iar în orizontul Bt este luto argiloasă cu 38% argilă fină. Permeabilitatea este normală pe tot profilul, ceva mai mică în Bt, dar fără să provoace pseudogleizarea solului. Cantitatea de humus este de 0,76 2,02%. După aceste valori solurile sunt sărace în humus. 2.2
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și 310 m altitudine. S-au format pe marne și argile (uneori salifere), sub amestecuri de gorun, stejar brumăriu și pufos, ulterior acestea fiind defrișate. Morfologic, solurile sunt superficiale până la mijlociu profunde. Textura variază de la un profil la altul, de la argiloasă la argilo prăfoasă, solul fiind bolovănos în stare uscată. Permeabilitatea pentru apă este redusă, cantitatea de humus fiind mică (Gh. Lupașcu, 1993). Erodisoluri sunt soluri erodate sau decopertate atât de intens, încât orizonturile rămase nu permit încadrarea într-un anumit
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu fragmentare predominant deluroasă (Dealul Cotnari, Dealul Țiglaele lui Baltă, Dealul Cătălina, Dealul lui Vodă, etc.), cu versanți acoperiți în cea mai mare parte cu deluvii de alunecare și spălare. Aici plăcile dure lipsesc, substratul geologic fiind alcătuit din formațiuni argiloase cu intercalații de nisipuri și pietrișuri bine rulate. În plus, în construcția lor, apar și fragmente mai mari (bolovani și plăci rupte) de gresii și microconglomerate care arată clar că au fost aduse din apropiere de către procesele de transport în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
secundare se formează ulterior formării rocii, prin procese metasomatice sau prin alterare hipi sau hipergenă. Minerale secundare pot fi: cuarțul, unii feldspați, unii feldspatoizi, și carbonați. În roci magmatice alte minerale secundare pot fi cele precum : epidotul , cloritul , sericitul , minerale argiloase 7, zeoliții, opalul , calcedonia , hidroxizii de fier, titan , mangan, cupru nativ, etc. Sistematica și nomenclatura rocilor magmatice La începutul secolului al XIX -lea s-au produs primele încercări de clasificare a rocilor magmatice . Acestea au luat în considerare criteriul structural
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
secundare se formează ulterior formării rocii, prin procese metasomatice sau prin alterare hipi sau hipergenă. Minerale secundare pot fi: cuarțul, unii feldspați, unii feldspatoizi, și carbonați. În roci magmatice alte minerale secundare pot fi cele precum : epidotul , cloritul , sericitul , minerale argiloase 7, zeoliții, opalul , calcedonia , hidroxizii de fier, titan , mangan, cupru nativ, etc. Sistematica și nomenclatura rocilor magmatice La începutul secolului al XIX -lea s-au produs primele încercări de clasificare a rocilor magmatice . Acestea au luat în considerare criteriul structural
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]