455 matches
-
care s-a păstrat pictura executată la începutul secolului al XVIII-lea. Stâlpii ramelor de la icoane sunt sculptați, în motive de strugure și viță de vie, pe fond verde și restul din bronz auriu. Icoanele împărătești au coronițe din metal argintat, iar icoana Mântuitorului are în mână globul pământesc, ornat cu un brâu de alpaca. Policandrul electric, din material inoxidabil, cu 32 de lumini, a fost confecționat în anul 1968 de către Uzina Electrobanat. Din obiectele de valoare care s-au mai
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
acoperită cu picturi reprezentând stările sufletești ale omului, percepute prin prisma omului bun și ale omului rău. Ca urmare a Decretului nr. 410/1959, mănăstirile Vorona și Sihăstria Voronei au fost închise. Obiectele cu valoare de patrimoniu (vase liturgice, cruci argintate etc.) de la schit au fost confiscate de către stat. Începând din 1962, clădirile schitului au fost folosite ca adăpost pentru oi. În anul 1968, mitropolitul Iustin Moisescu al Moldovei și Sucevei a redeschis ambele mănăstiri, Mănăstirea Vorona cu obște de călugărițe
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
păstrată astăzi ca muzeu, pe zidul ei fiind amplasată în anul 2005 o placă memorială. Ca urmare a Decretului nr. 410 din anul 1959, mănăstirile Vorona și Sihăstria Voronei au fost închise. Obiectele cu valoare de patrimoniu (Sf.Vase, cruci argintate etc.) de la schit au fost confiscate de către stat. Bisericile au fost încuiate, iar chiliile transformate în depozite de cereale ale C.A.P.-ului. În anul 1968, mitropolitul Iustin Moisescu al Moldovei și Sucevei a redeschis ambele mănăstiri, Mănăstirea Vorona cu
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
ziduri, iar turla din naos se sprijină pe arcuri încrucișate. Absidele au și ele bolți în formă de concă. Pereții interiori ai bisericii nu sunt pictați, ci doar tencuiți. Iconostasul este confecționat din lemn de tei sculptat, policromat, aurit sau argintat și a fost amplasat în biserică în anul 1779, după cum atestă documentele prezente în arhiva bisericii „Sf Dumitru” din Hârlău. Două dintre icoanele de pe iconostas conțin însemnări referitoare la anul donației lor către biserică; este vorba de anii 1826 și
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
cunoaște faptul că biserica exista în anul 1804, ianuarie 9, figurând în catagrafia orașului București întocmită în acel an. La anul 1815 noiembrie 7, Biserica Sfântul Vasile a fost închinată Mănăstirii Mărcuța. Din același an datează și îmbrăcămintea din metal argintat și aurit a iconoanei Maicii Domnului socotită făcătoare de minuni. Dacă aici exista o biserică de lemn încă din veacul al XVIII-lea pe un teren înconjurat de ape și mlaștini, adică puțin populat, propice unei sihăstrii mai vechi în jurul
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
mare rezonanță în lumea artistică: Cojan, Labin, Dărăscu, Schweitzer-Cumpăna, Sirato, H.H. Catargi, Piliuță, Ressu, Verona, Phoebus, Steriadi, Bakst, Stoenescu, Iser, Brauner, Baba. Icoane pe lemn, icoane pe sticlă (Școala Transilvăneană, Școala de la Novgorod de sec.XVIII-XIX) sfeșnic din bronz, alamă argintată, cădelnițe, crucifix. O vastă și impresionantă colecție de tablouri ale pictorului Nicolae Tuzlaru: peisaje, naturi statice, portrete, majoritatea uleiuri pe carton, dar și pe pânză, precum și seria de tablouri pictate numai în culori de plante, tehnică personală a pictorului Nicolae
Muzeul Județean de Istorie Ialomița () [Corola-website/Science/313035_a_314364]
-
lui, acolo iubirea de bine, de adevăr și de frumos..."” „"Nicolae Grigorescu este român cu tot sufletul și în toată opera sa... Prietenia cu artiști francezi nu a reușit să-l smulgă meditației românești, amintirii doinelor, imaginii întinsei câmpii dunărene, argintate de pulbere, acestei dulci țări de coline, cu vii și căsuțe acoperite cu șindrilă. ...El rămâne poet, iar arta sa este un cântec de pasăre. El este român prin sentiment, prin lirismul fin, prin simpatia pe care o pune în
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
au bolta de formă semisferică sprijinită direct pe pereți. Catapeteasma bisericii este sculptată în lemn de tei și poleită cu aur, fiind pictată de un pictor de la Constantinopol în 1853. Printre icoanele vechi ale mănăstirii se află și o icoană argintată a Maicii Domnului care datează din secolul al XVIII-lea și este considerată a fi făcătoare de minuni. În incinta mănăstirii se află și alte clădiri vechi și anume: Lângă zidul nordic al bisericii se află câteva pietre de mormânt
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
de Giovanni din Cipru; masa "Cina cea de Taină" a cretanului Benedetto Emporios; Așezarea în mormânt " de Mihail Damaskinos). Pe unul din pereții capelei în care se află altarul unde se pregătește împărtășania este o icoană a "Fecioarei" cu veșminte argintate, care a fost adusă la Veneția de la Constantinopol după căderea Imperiului Roman de Răsărit în 1453. Lucrarea datează din secolele XIII-XIV și este cea mai veche icoană păstrată în biserică. Iconostasul a fost realizat de meșterii Kyprios, Tommaso Bathas, Benedetto
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
și piatră. Din vechea biserica s-a păstrat numai catapeteasma, lucrată în stil brâncovenesc, ornamentată cu motive vegetale și florale și împodobită în partea superioară cu două rânduri de icoane pictate, iar în partea inferioară cu un rând de icoane argintate. Din pictura Iul Gh. Tattarescu s-au păstrat doar două icoane care sunt expuse în colecția de obiecte religioase a mănăstirii. La dorința generalului Teodor Ciurea s-a schimbat unul dintre cele trei hramuri ale bisericii nou ridicate. Altarul central
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
zid oval în jurul ei, cu turnuri. Turnul-poartă, situat în sud-est, a fost ridicat din gresie, dar și-a mai pierdut din înălțimea originară o dată cu modificările de relief. Pe raza localității Ațel a fost descoperit un mare tezaur de monede feudale argintate ce cuprinde peste 4100 monede transilvănene, poloneze, ungurești și boemiene din secolele XVI - XVII. Pe teritoriul acestei localități, în diverse etape, s-au descoperit: Școala săsească datează din 1397, dar numele primului învățător se păstrază din 1462, din documentul de
Ațel, Sibiu () [Corola-website/Science/299102_a_300431]
-
aplicată imaginea aurită a Stemei de Stat a Republicii Moldova. În partea superioară, emailată alb, a bordurii este scris cu litere aurite, în relief, „Credință Patriei”. În partea inferioară a bordurii, marginal, este amplasată o cunună din două ramuri de stejar argintate. În însemnul ordinului clasa I, razele divergente sunt aurite, iar spadele și razele scurte - argintate. În însemnul ordinului clasa II, razele divergente sunt argintate, iar spadele și razele scurte - aurite. În însemnul ordinului clasa III, razele divergente sunt patinate, iar
Ordinul „Credință Patriei” () [Corola-website/Science/334403_a_335732]
-
bordurii este scris cu litere aurite, în relief, „Credință Patriei”. În partea inferioară a bordurii, marginal, este amplasată o cunună din două ramuri de stejar argintate. În însemnul ordinului clasa I, razele divergente sunt aurite, iar spadele și razele scurte - argintate. În însemnul ordinului clasa II, razele divergente sunt argintate, iar spadele și razele scurte - aurite. În însemnul ordinului clasa III, razele divergente sunt patinate, iar spadele și razele scurte - argintate. Diametrul ordinului - 45 mm. Pe revers, ordinul este prevăzut cu
Ordinul „Credință Patriei” () [Corola-website/Science/334403_a_335732]
-
I, razele divergente sunt aurite, iar spadele și razele scurte - argintate. În însemnul ordinului clasa II, razele divergente sunt argintate, iar spadele și razele scurte - aurite. În însemnul ordinului clasa III, razele divergente sunt patinate, iar spadele și razele scurte - argintate. Diametrul ordinului - 45 mm. Pe revers, ordinul este prevăzut cu un ac de siguranță cu care se prinde de îmbrăcăminte.
Ordinul „Credință Patriei” () [Corola-website/Science/334403_a_335732]
-
stole, ..., ..., albe, stihare albe, cu sau fără dantele, potire, veșmintele copiilor din cor, fețe de masă și ornamente de altar, sfeșnice din cositor, din aramă, din fier moale). „Tezaurul” (care conținea obiecte de argint, din alpaca, din aramă poleită, aramă argintată, sau din argint pe miez de lemn) era închis într-un dulap cu 4 uși. Era o întregă colecție: 9 racle și 12 cutii (cele mai multe din lemn) cu moaște, 6 potire și patenele lor, 2 ciborii, 2 ..., 2 perechi de
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
întregă colecție: 9 racle și 12 cutii (cele mai multe din lemn) cu moaște, 6 potire și patenele lor, 2 ciborii, 2 ..., 2 perechi de biurete cu tăvile lor, 1 ibric, 6 sfeșnice din argint, 5 din alpaca și 32 din aramă argintată, 2 lămpi, 2 cădelnițe, 2 agheasmatare portabile, 4 cruci și o cruce de procesiune. Piesa cea mai uimitoare de aici era „cornul lui Carol cel Mare, care era făcut doar dintr-un singur dinte al unui elefant”. Aceasta a fost
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
de mercur produși de încălzirea mercurului lichid sunt folosiți pentru developarea plăcuței de cupru acoperită cu un strat de argint devenit fotosensibil prin tratarea cu vapori de iod, ceea ce duce la formarea de cristale de iodură de argint pe suprafața argintată. Timpul de expunere a fost redus ulterior folosind brom pentru a forma cristale de bromură de argint și înlocuind lentilele Chevalier cu lentile mai mari și mai rapide, proiectate de Joseph Petzval. Imaginea se formează pe suprafața plăcii argintate care
Daghereotipie () [Corola-website/Science/320361_a_321690]
-
suprafața argintată. Timpul de expunere a fost redus ulterior folosind brom pentru a forma cristale de bromură de argint și înlocuind lentilele Chevalier cu lentile mai mari și mai rapide, proiectate de Joseph Petzval. Imaginea se formează pe suprafața plăcii argintate care arată ca o oglindă. Ea se poate șterge ușor cu degetul și oxidează în aer, astfel încât de la început daghereotipurile se montau în carcase ermetice sau în rame acoperite cu sticlă. Pentru a vizualiza un daghereotip, o suprafață întunecată se
Daghereotipie () [Corola-website/Science/320361_a_321690]
-
o oglindă. Ea se poate șterge ușor cu degetul și oxidează în aer, astfel încât de la început daghereotipurile se montau în carcase ermetice sau în rame acoperite cu sticlă. Pentru a vizualiza un daghereotip, o suprafață întunecată se reflectă pe suprafața argintată, iar reproducerea detaliilor în fotografii clare este foarte bună, datorită suprafeței perfect plane. Deși daghereotipurile sunt imagini unicat, ele se pot copia prin redaghereotiparea originalului. Începând cu sfârșitul Renașterii, artiști și inventatori au căutat o metodă mecanică de imortalizare a
Daghereotipie () [Corola-website/Science/320361_a_321690]
-
ansamblu bună, în ciuda unor defecte de batere, care apar uneori: Tehnicile alierii cuprului și argintului sunt perfect stăpânite. Atelierele știu să bată fețe ale monedelor amestecând cupru în parte solidificat, și argint încă fluid, pentru obținerea unor monede cu suprafață argintată. În secolul al IV-lea, producția de solidi este îngrijit controlată înainte de emisiune, și atinge o precizie a greutății fiecărei piese de 1/10 gram. În secolul al III-lea și în al IV-lea, multiplicarea donativum-ului acordat soldaților, la
Atelier monetar roman () [Corola-website/Science/321826_a_323155]
-
și Instrucțiunii Publice, Decretul Regal No. 293 din 19 ianuarie 1907 modifică aspectul medalei. Noul format de medalie, de formă circulară cu diametrul de 32 mm, păstrează cele trei clase: clasa I-a (metal aurit), clasa a II-a (metal argintat) și clasa a III-a (metal oxidat-deschis). Medalia are pe avers o cruce bizantină de 38 mm, fiecare braț depășind marginea medaliei cu 3 mm. În centrul medaliei, într-un medalion cu diametrul de 11 mm situat deasupra crucii, este
Medalia „Răsplata Muncii pentru biserică” () [Corola-website/Science/330228_a_331557]
-
trei cârje episcopale, aparținând secolului al XVIII-lea. Două au terminația șerpilor afrontați, fără globulețul de la mijloc, iar una are o terminație simplă. Aceste cârje sunt toate din lemn. Până în secolul al XVIII-lea, numai patriarhii și mitropoliții purtau cârje argintate, numite la noi "„paterițe”". O astfel de cârja ține în mână Antim Ivireanul, în portretul sau ctitoresc de la Biserica Antim. Cârja sau toiagul păstoresc, „baculus pastoralis”, simbolizează rolul de bun pastor al ierarhului creștin. În evanghelia după Ioan, Iisus însuși
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
adusă în anul 1809 de la o biserică armeano-catolică din Stanislawow (Polonia), când s-a sfințit prima biserică la Cacica. Icoana este pictată pe pânză, înnegrită de timp, cu dimensiunile de 86x60 cm și e acoperită cu lemn sculptat, aurit și argintat, rămânând vizibil pictate numai mâinile și fețele. În acest tablou, Preasfânta Fecioară Maria îl ține în brațe pe Pruncul Isus și are îndreptată mâna dreaptă spre Isus, ca și cum ar spune: "Faceți tot ce el vă zice!" Pruncul strânge la piept
Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Cacica () [Corola-website/Science/313046_a_314375]
-
1985, colaborând, din 1986, cu teatrul din Darmstadt și la posturi de radio din Frankfurt și Baden-Baden. A debutat cu versuri la „Universul literar" (1941), apoi a fost selectat în antologia lui George Togan, "Ne cheamă Ardealul" (1944), primul volum, "Argintatul pește și alte poezii", publicându-l abia în 1970. Înzestrat cu o voce gravă și având o frazare în care inteligența este contrapunctată de sensibilitate, actorul Ianculescu, remarcabil interpret de poezie, s-a dovedit a fi și un poet de
Dinu Ianculescu () [Corola-website/Science/326017_a_327346]
-
o voce gravă și având o frazare în care inteligența este contrapunctată de sensibilitate, actorul Ianculescu, remarcabil interpret de poezie, s-a dovedit a fi și un poet de o certă sensibilitate lirică, preocupat îndeosebi de cultivarea formelor clasice. în "Argintatul pește...", imaginile și metaforele se înșiruie încă în versuri libere, cenzurate totuși de o meditație sistematizatoare, ce conturează portretul unui poet damnat, conștient de limitele sale ("Căzut din Rai"). Poetul-actor are obsesia unui spațiu limitat, închis precum scena, răsturnat între
Dinu Ianculescu () [Corola-website/Science/326017_a_327346]