1,000 matches
-
în literatura română un stil propriu, prin îmbinarea expresiilor elegant cizelate cu cele argotice, din medii sordide. Fraza e melopeică, ritmată de armonii interioare, desfășurându-se în cadențe, în largi perioade fluide, muzicale, cu prelungi acorduri. De la concretețea dură a argoului de mahala, naratorul urcă fără efort, cu aceeași forță de sugestie, la expresia rafinată, de mare virtuozitate. Frazarea e somptuoasă și de un cuceritor patetism liric, întrețesută cu frecvente euritmii. Perpessicius sublinia că romanul Craii de Curtea-Veche este „o carte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
mai vorbească, pentru că trăiesc la Torino, la Milano ori în Germania. Acolo unde ele încă mai sunt vorbite, și-au pierdut orice potențialitate inventivă. De exemplu, nici un tânăr din cartierele din Roma n-ar mai fi în stare să înțeleagă argoul romanelor mele de acum zece-cincisprezece ani și - ironia sorții! - ar fi obligat să consulte glosarul de la sfârșitul volumului, ca un bun burghez din Nord! Cu siguranță că această „viziune” a mea despre noua realitate culturală italiană este radicală: ea consideră
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pe dinăuntru) zidurile care separau orașul bogaților de orașul săracilor, s-a răspândit. În câțiva ani, ba chiar în câteva luni, acest spirit a transformat în epave vechile culturi regionale, a transformat dialectele în fosile, în sunete lipsite de spirit (argourile și expresivitatea s-au vlăguit fulgerător până într-atât, încât au dispărut: codul nu poate fi recreat de cine nu-l mai consideră „unicul și adevăratul” său mijloc de comunicare). Cei săraci s-au trezit dintr-odată fără propria lor
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nu a adoptat niciodată o politică decentă. Față de vremurile lui De Blasio, lucrurile nu s-au schimbat prea mult. E suficient să mergi la Napoli. (Sau măcar să citești frumosul documentar despre Napoli scris acum câțiva ani de Antonietta Macciocchi 3.) Argoul, tatuajele, regulile tăcerii, mimica, formele lumii interlope și întregul sistem de relații cu puterea au rămas neschimbate. Iar epoca revoluționară a consumismului, care a răsturnat și a schimbat din rădăcini relațiile dintre cultura centralizată a puterii și culturile populare, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
lui Henry Miller, aparițiile fiind salutate de critica literară ca veritabile evenimente editoriale. Sesizând alternanța registrelor într-o proză poetică de o senzualitate ardentă și spiritul de frondă care țintește dezinhibarea instinctuală, R. a transpus, fără referiri aluzive sau perifraze, argoul erotic sexual din cărți care nu au nimic comun cu pornografia. În traducerea sa, au fost jucate, pe scene din întreaga țară, piese de Edward Albee, Arthur Miller, Tennessee Williams, Arnold Wesker, Iris Murdoch, Tom Stoppard. De multe ori și-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]
-
Astfel, în cadrul unei organizații pot exista două niveluri de concretizare a culturii: A. nivelul vizibil, concretizat prin: • produsele fizice: clădiri, sedii, automobile, mobilierul birourilor, uniforma, alte accesorii ale personalului, reprezentând elemente cu manifestare materială ale organizației; • produsele verbale: limbajul folosit (argou), mituri, metafore, ce fac parte din folclorul propriu fiecărei organizații și prin intermediul cărora se asigură vehicularea unor mesaje referitoare la valorile organizației; • produsele comportamentale: ritualuri și ceremonii a căror desfășurare permite organizației să-și afirme identitatea, oferindu-le membrilor săi
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
fenomenului, enumerând foarte multe forme parodice în contraponderea genurilor serioase, oricum mai puține la număr și fixe. Falloforii și deikeliștii sunt cei care, pe de o parte, ridiculizau, travestindu-se, miturile naționale și locale, iar pe de alte parte, parodiau argoul unor clase sociale aparte (medici străini, proxeneți, hetaire, sclavi, țărani etc.). Dialogul se bucura de o mare cinste în preferințele parodiștilor, iar Athenaios numește existența acelor agone (diloguri parodice) alături de parodii ale discursurilor savante și ale pledoariilor judecătorești. De numele
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
MIORIȚA BACIU GOT își obține doctoratul în filologie în 1982, cu teza Argoul românesc. Activează ca inspector general de limba și literatura română în Ministerul Educației în perioada 1990-2007, iar din anul 1995 este președinta Secretariatului Național al Învățământului Catolic din România. Predă în învățământul liceal și universitar, fiind autoarea unui important număr
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
este caracterizat prin fenomene lingvistice generate de oralitate, de pronunții populare sau regionale; - nivelul lexicosemantic dezvoltă preponderent sensurile denotative; lexic variat, natural, nepretențios, ticuri verbale, mărci ale subiectivității, ale implicării afective. Este marcat de particularități socioprofesionale (elemente de jargon/de argou), locale (regionalisme, termeni din limbajul popular sau din cel colocvial citadin) și individuale (limbaj original versus clișee lingvistice, neologisme/termeni populari, regionali); - nivelul morfosintactic al conversației uzuale evidențiază topica afectivă, caracterul spontan, neelaborat, structuri libere, specifice oralității, formulări eliptice etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fiecărui semn lingvistic este un fascicol de sensuri și nuanțe semantice) și pe „caracterul deschis al semnificației“ - producerea sensurilor este determinată și de participarea activă a lectorilor; limbajul artistic valorifică toate sferele vocabularului, toate variantele spațiotemporale sau socioprofesionale (arhaisme, regionalisme, argou, jargon, neologisme etc.), selectând mai ales termeni polisemantici care creează ambiguitatea, dezvoltând sensuri conotative; - nivelul morfosintactic se constituie ca un „spațiu intern al limbajului“ (Gérard Genette, Figuri) cu mare putere de semnificare a textului liric, în primul rând. Frecvența anumitor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
militari, deținuți. - Expresivitatea artistică a termenilor argotici: creează figuri semantice (metafora, metonimia, eufemismul, antonomaza etc.) prin sensurile noi atribuite unor cuvinte din limba comună, unor regionalisme, arhaisme, neologisme, generând un limbaj codificat. „Întro măsură definitorie, metafora este cea care dă argoului tenta de limbaj energic, voluntar, penetrant și incisiv“, iar „Bogăția metaforei argotice se explică prin fenomenul de înnoire continuă a termenilor și a expresiilor care se banalizează și se «șterg», se «deco lorează» în scurt timp prin utilizarea lor frecventă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
energic, voluntar, penetrant și incisiv“, iar „Bogăția metaforei argotice se explică prin fenomenul de înnoire continuă a termenilor și a expresiilor care se banalizează și se «șterg», se «deco lorează» în scurt timp prin utilizarea lor frecventă“ (Miorița Baciu Got, Argoul ro mânesc. Expresivitate și abatere de la normă). Registrul stilistic cu elemente de jargon. Prezența termenilor de jargon în limbajul artistic aduce elemente de noutate nu doar în sfera lexicului, ci și la nivel fonetic, oferind o alternativă modernă la mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în discurs sau în text potențialități care îl caracterizează prin chiar statutul lui de semn. V. denominație, iconicitate, motivare, referință, semn. SAUSSURE 1916; BLOOMFIELD 1933; BENVENISTE 1966; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO ARGOU. Este un "idiom artificial", o variantă socială a limbii, predominant orală, prin care un anumit număr de vorbitori își marchează apartenența la un grup sau la o comunitate "marginală" și, implicit, diferențierea față de cultura oficială și față de limba standard. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o variantă socială a limbii, predominant orală, prin care un anumit număr de vorbitori își marchează apartenența la un grup sau la o comunitate "marginală" și, implicit, diferențierea față de cultura oficială și față de limba standard. Ca varietate lingvistică specific urbană, argoul s-a dezvoltat în aglomerări spontane sau impuse (banda, gașca, inchisoarea, școala, unitatea militară), inaccesibile "neinițiaților". Argoul cunoaște diferite ipostaze, de la limbajul lumii interlope la cel al tinerilor sau al celor care adoptă un stil al comunicării neconvenționale. Marginalitatea unei
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la un grup sau la o comunitate "marginală" și, implicit, diferențierea față de cultura oficială și față de limba standard. Ca varietate lingvistică specific urbană, argoul s-a dezvoltat în aglomerări spontane sau impuse (banda, gașca, inchisoarea, școala, unitatea militară), inaccesibile "neinițiaților". Argoul cunoaște diferite ipostaze, de la limbajul lumii interlope la cel al tinerilor sau al celor care adoptă un stil al comunicării neconvenționale. Marginalitatea unei categorii sociale este reală, fie prin situarea în afara legii (lumea interlopă), fie prin căutarea și crearea unei
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
adoptă un stil al comunicării neconvenționale. Marginalitatea unei categorii sociale este reală, fie prin situarea în afara legii (lumea interlopă), fie prin căutarea și crearea unei noi identități (adolescenții) în opoziție cu limbajul normativ. Așadar, deși cea mai veche formă de argou este limbajul lumii interlope, argoul nu se limitează la această categorie. Cercetările de specialitate accentuează caracterele esențiale ale argoului: caracterul de limbaj secret care derivă din funcția criptică a argoului, caracterul estetic și ludic. O delimitare clară între argou și
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
neconvenționale. Marginalitatea unei categorii sociale este reală, fie prin situarea în afara legii (lumea interlopă), fie prin căutarea și crearea unei noi identități (adolescenții) în opoziție cu limbajul normativ. Așadar, deși cea mai veche formă de argou este limbajul lumii interlope, argoul nu se limitează la această categorie. Cercetările de specialitate accentuează caracterele esențiale ale argoului: caracterul de limbaj secret care derivă din funcția criptică a argoului, caracterul estetic și ludic. O delimitare clară între argou și alte variante ale limbii este
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fie prin căutarea și crearea unei noi identități (adolescenții) în opoziție cu limbajul normativ. Așadar, deși cea mai veche formă de argou este limbajul lumii interlope, argoul nu se limitează la această categorie. Cercetările de specialitate accentuează caracterele esențiale ale argoului: caracterul de limbaj secret care derivă din funcția criptică a argoului, caracterul estetic și ludic. O delimitare clară între argou și alte variante ale limbii este dificilă, din pricina numeroaselor interferențe și chiar suprapuneri. Fenomenul se explică prin trecerea permanentă a
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu limbajul normativ. Așadar, deși cea mai veche formă de argou este limbajul lumii interlope, argoul nu se limitează la această categorie. Cercetările de specialitate accentuează caracterele esențiale ale argoului: caracterul de limbaj secret care derivă din funcția criptică a argoului, caracterul estetic și ludic. O delimitare clară între argou și alte variante ale limbii este dificilă, din pricina numeroaselor interferențe și chiar suprapuneri. Fenomenul se explică prin trecerea permanentă a cuvintelor dintr-un registru în altul: argoul, ca beneficiar, preia cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de argou este limbajul lumii interlope, argoul nu se limitează la această categorie. Cercetările de specialitate accentuează caracterele esențiale ale argoului: caracterul de limbaj secret care derivă din funcția criptică a argoului, caracterul estetic și ludic. O delimitare clară între argou și alte variante ale limbii este dificilă, din pricina numeroaselor interferențe și chiar suprapuneri. Fenomenul se explică prin trecerea permanentă a cuvintelor dintr-un registru în altul: argoul, ca beneficiar, preia cuvinte din registrele și varietățile limbii pe care le modifică
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din funcția criptică a argoului, caracterul estetic și ludic. O delimitare clară între argou și alte variante ale limbii este dificilă, din pricina numeroaselor interferențe și chiar suprapuneri. Fenomenul se explică prin trecerea permanentă a cuvintelor dintr-un registru în altul: argoul, ca beneficiar, preia cuvinte din registrele și varietățile limbii pe care le modifică semantic, iar ca donator poate influența, la rîndul său, aceste varietăți, cărora le trasferă creațiile sale. Totuși, în terminologia lingvistică românească precum și în cea internațională, există delimitări
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în terminologia lingvistică românească precum și în cea internațională, există delimitări stilistice clare între jargon, limbaj familiar, popular și vulgar. Jargonul se definește ca varianta familiară a unui limbaj de specialitate, folosită în interiorul unui grup profesional: limbajul medical, informatic, juridic etc. Argoul folosește într-adevăr cuvinte din jargon, din limbajul popular, familiar și vulgar (cu predilecție), însă aceste cuvinte primesc marca specifică de elemente argotice doar dacă au suferit evoluții semantice speciale, care le conferă alte sensuri decît cele denotative. De exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
poate explica deopotrivă prin nevoia de expresivitate (repetarea banalizează cuvintele, chiar pe cele create prin metafore sau jocuri sonore spectaculoase), ca și prin intenția criptică: odată ce secretul unor termeni este dezvăluit tuturor, sînt necesare alte forme de ascundere. Dicționarele de argou inventariază cuvinte care-și pierd valoarea de argou odată ce sînt publicate. În momentul în care cuvintele argotice ies din domeniul lor (și nu este vorba numai de argoul răufăcătorilor, ci și de cel al mediilor închise care doresc să păstreze
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
banalizează cuvintele, chiar pe cele create prin metafore sau jocuri sonore spectaculoase), ca și prin intenția criptică: odată ce secretul unor termeni este dezvăluit tuturor, sînt necesare alte forme de ascundere. Dicționarele de argou inventariază cuvinte care-și pierd valoarea de argou odată ce sînt publicate. În momentul în care cuvintele argotice ies din domeniul lor (și nu este vorba numai de argoul răufăcătorilor, ci și de cel al mediilor închise care doresc să păstreze coeziunea grupului), trec de obicei în registrul popular
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
termeni este dezvăluit tuturor, sînt necesare alte forme de ascundere. Dicționarele de argou inventariază cuvinte care-și pierd valoarea de argou odată ce sînt publicate. În momentul în care cuvintele argotice ies din domeniul lor (și nu este vorba numai de argoul răufăcătorilor, ci și de cel al mediilor închise care doresc să păstreze coeziunea grupului), trec de obicei în registrul popular, familiar, de unde dispar tocmai pentru că și-au pierdut funcția ințială, sau se mențin o perioadă în lexicul unor scriitori, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]