2,138 matches
-
au rolul de a atrage atenția asupra micilor defecte care, înlăturate, îi pot transforma pe creatorii respectivi în mari artiști. Atunci când critică, Abăluță schimbă eșarfele boeme ale artistului cu vestimentația severă a profesorului. Visarea dispare, tonul devine rațional, aproape didacticist, argumentația strânsă, cu exemple pe cât de concrete, pe atât de relevante. Tânărului poet Florin Caragiu îi atrage atenția asupra exceselor de conceptualizare care riscă să omoare poezia: "Și inspirația și conștiința critică sunt în egală măsură trebuincioase poetului. Raportul neclar între
Tablouri dintr-o expoziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6825_a_8150]
-
societatea prinsă în ritmul insuportabil al schimbării. Cum arată școala franceză de astăzi, ce-i frământă pe cei doi, elevul și profesorul dintr-un sistem de educație serios, ai cărui absolvenți se remarcă prin eleganța discursului și prin rigoarea unei argumentații? Dar școala britanică, atât de străină și depărtată de sistemul nostru? Ele transpar din două scrieri care au în comun doar tema - educația, și universul - școala: o autobiografie de scriitor, devenit din loază profesor, Necazuri cu școala de Daniel Pennac
Școala, subiect de ficțiune by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7607_a_8932]
-
exercițiului periodic și din inerenta limitare stilistică pe care o presupune acesta, cronicarii onești închid frecvent ochii la această inadvertență și încearcă s-o obtureze prin dimensiunile, duble sau triple, ale comentariului. Ceea ce nu rezolvă nicidecum goliciunea de fond a argumentației. Atunci când există, structura logică a raționamentului se obține strict prin însumarea coerentă a câtorva butade. Că falimentul e unul de metodă, și nu de cazuistică recentă, o dovedește clar dosarul de receptare al Istoriei călinesciene. Acolo, cele mai bune minți
Câteva prejudecăți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7491_a_8816]
-
cum este prevăzut, spre exemplu, la art. 351 din Legea nr. 207/2015, respectiv toate litigiile circumscrise unor acte administrative fiscale care îl privesc pe debitor se vor judeca în continuare, potrivit regulilor obișnuite, de către instanțele de contencios fiscal. “ . Aceeași argumentație se regăsește și în cuprinsul Deciziei nr. 86 din 27 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 12 iunie 2018, și al Deciziei nr. 817 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 16 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254964]
-
superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, precum și pentru studenții orfani sau proveniți din casele de copii, inclusiv în ceea ce privește „transportul intern auto“. Acest articol nu a fost criticat, ci doar menționat în structura argumentației excepției de neconstituționalitate. De altfel, lecturând art. 205 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, se constată că este inexactă afirmația cuprinsă în sesizare, potrivit căreia „prin intermediul art. 111 alin. (6) și art. 205 alin. (2^1) din Legea
DECIZIA nr. 178 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255520]
-
formulate de către autoarele excepției pot fi rezumate la ideea că instituirea contribuției în intervalul 29 decembrie 2018 (data instituirii contribuției)-31 decembrie 2019 (data eliminării acesteia) este contrară art. 56 alin. (3) și art. 139 alin. (3) din Constituție. Întreaga argumentație a autoarelor pleacă de la premisa potrivit căreia contribuția reprezintă o sarcină fiscală. Or, întrucât cele două texte constituționale invocate vizează exclusiv venituri de natură fiscală ale statului, și nu și alte venituri, așa cum este, neîndoielnic, și contribuția, care
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
judecătorul nu se confruntă cu o veritabilă dificultate în interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale la circumstanțele litigiului cu care a fost învestit. Punctul de vedere al instanței de trimitere conține o analiză complexă și un examen real al cauzei, o argumentație clară, cu indicarea metodelor de interpretare utilizate, ceea ce reflectă un raționament logico-juridic asumat și solid al judecătorului, în cadrul căruia nu sunt identificate dificultăți în procesul de interpretare și aplicare a legii la circumstanțele de fapt ale cauzei deduse
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
cereri, chiar dacă admit capătul de cerere cu privire la obligarea autorităților publice la comunicarea informațiilor de interes public, îl resping pe cel referitor la sancționarea funcționarilor publici vinovați, chiar dacă se formulează reclamație administrativă. Autorul conchide că, raportat la argumentațiile logico-juridice dezvoltate pe larg în concluziile scrise și în cererea de sesizare, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale invocate. Depune concluzii scrise la dosar. ... 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât criticile formulate
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
de la momentul ridicării excepției - Inspecția Judiciară, prin inspectorul judiciar, ministrul justiției și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, și care prevăd că în vederea exercitării acțiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către Inspecția Judiciară. Întreaga argumentație a excepției de neconstituționalitate are în vedere soluția de clasare pe care o poate dispune inspectorul judiciar, astfel că nu este îndeplinită condiția motivării impusă de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, excepția având acest obiect urmând să
DECIZIA nr. 815 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252597]
-
în sensul că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, susținând că organele fiscale au efectuat verificări și au constatat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea regimului special de taxare. În argumentație sa arătat că, la nivelul DGRFP Timișoara, s-a aplicat regimul normal de taxare în situații similare, soluțiile fiind păstrate de instanța de judecată, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării. Totodată, s-a argumentat că, deși
DECIZIA nr. 84 din 13 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251050]
-
ales că art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 prevede prelungirea termenului de soluționare a petițiilor de la 30 la 45 de zile. Astfel, se ajunge la ineficiența sistemului autorităților publice și a funcționarilor publici. Autorul conchide că, raportat la argumentațiile logico-juridice dezvoltate pe larg în concluziile scrise și în cererea de sesizare, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale invocate. Depune concluzii scrise la dosar. ... 7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, întrucât cu privire
DECIZIA nr. 720 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251545]
-
lit. c) din Codul penal. În măsura în care se stabilește că persoana care utilizează acest dispozitiv a făcut-o în scopul de a nu fi recunoscută, ea este una „mascată“ în sensul dispoziției din Codul penal. În raport cu argumentația ce precede, doamna procuror a solicitat completului învestit să admită sesizarea formulată de Curtea de Apel București și să dea următoarea dezlegare chestiunii de drept: Persoana care poartă dispozitivul de protecție cu rol sanitar denumit „mască“, în locurile și în
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
aprobarea comandantului/șefului unității militare căreia îi asigură asistența juridică, în mod direct structurii juridice/consilierului juridic de la eșalonul imediat superior, în vederea formulării unui punct de vedere juridic, solicitarea fiind însoțită, în mod obligatoriu, de soluția/soluțiile proprie/proprii propusă/propuse, cu o argumentație corespunzătoare, în ceea ce privește situația ce face obiectul analizei. (2) Structura juridică/Consilierul juridic căreia/căruia i s-a adresat solicitarea are obligația să răspundă, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1) al art. 16 , cu luarea în considerare a soluției/soluțiilor
INSTRUCȚIUNI din 14 iulie 2009 (*republicate*) () [Corola-llms4eu/Law/271662]
-
se poate reține încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție (a se vedea Decizia nr. 431 din 17 iunie 2021, paragraful 65). ... 111. Cu referire la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, Curtea a conchis, după o amplă argumentație care se regăsește în paragrafele 66-79 ale Deciziei nr. 431 din 17 iunie 2021, că nu se încalcă cerințele de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât legiuitorul stabilește în mod clar că soluția adaptării
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 25 iunie 2020, paragraful 67). ... 52. Prin urmare, obiectul procedurii este reprezentat de o normă de drept incompletă sau neclară, un text de lege care, pe baza interpretării printr-o argumentație juridică adecvată, consistentă, poate primi înțelesuri și aplicări deopotrivă divergente în situații cvasiidentice și poate determina, în final, o jurisprudență neunitară (Decizia nr. 70 din 31 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 4
DECIZIA nr. 32 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270692]
-
numele acuzatului (Hotărârea din 13 mai 1980, pronunțată în Cauza Artico împotriva Italiei, paragrafele 33 și 36) sau nu respectă o cerință procedurală esențială, fără ca acest lucru să poată fi asimilat unei conduite eronate sau unei simple deficiențe în argumentație (Hotărârea din 10 octombrie 2002, pronunțată în Cauza Czekalla împotriva Portugaliei, paragrafele 65 și 71). ... 31. Așa fiind, Curtea constată că art. 6 paragraful 3 lit. c) din Convenție nu obligă autoritățile naționale judiciare să intervină în raporturile dintre acuzat
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
interveni această verificare constituie o problemă de drept aflată într-o relație de dependență cu soluția ce ar putea fi dată chestiunilor examinate în camera preliminară. Încheierea de sesizare nu evidențiază explicit raportul existent între aceste ultime două întrebări, însă argumentația ce stă la baza sesizării și modalitatea de redactare a întrebărilor conduc la concluzia lipsită de echivoc a condiționării chestiunii secunde, a termenului în care ar trebui să intervină verificarea actului remediu, de un răspuns afirmativ prealabil la întrebarea inițială
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
în judecată, respectiv interesul, conform Procedurii privind cazarea studenților în cămine, aprobată în ședința senatului din 24.05.2011, cererile de cazare se depun în lunile iunie-iulie, anul curent, pentru anul școlar următor (f. 31 dosar fond). Așadar, este lipsită de logică argumentația recurentei-pârâte care susține că lipsa de interes a intimatului-reclamant este dată de împrejurarea că acesta este deja cazat în căminul studențesc al universității, în contextul în care cererea de cazare vizează anul școlar următor. Prin urmare, în mod corect, prima
DECIZIA nr. 50 din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260397]
-
neîntemeiate apărările referitoare la modul de soluționare de către instanța de fond a excepțiilor invocate de către pârâtă. Însă, în ceea ce privește existența motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 din Codul de procedură civilă, întemeiat pe argumentația că instanța de fond a realizat o aplicare greșită a normelor de drept material incidente în cauză, apreciez că acesta este dat. Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a susținut în esență că aplicarea unor eventuale restricții sau sancțiuni
DECIZIA nr. 50 din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260397]
-
Văii Jiului și cu susținerea financiară facilitată prin: programele operaționale aferente actualului exercițiu financiar, Planului Național de Redresare și Reziliență, Mecanismului pentru o Tranziție Justă și alte programe și mecanisme europene de finanțare. Obiectivul acestui document este de a prezenta argumentația ce susține nevoia de schimbare în Valea Jiului pornind de la situația actuală, cu reflectarea perspectivei de dezvoltare calibrată în baza viziunii ce fundamentează strategia și cu definirea acțiunilor pentru reconfigurarea profilului zonei pe cei 4 piloni de dezvoltare identificați
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
Agreement (Acordul cadru de Parteneriat) utilizat la nivelul Comisiei Europene. Fiecare pilon prezintă considerentele ce motivează necesitatea includerii respectivului sector în acest document (nevoile, oportunitățile și acțiunile vizate pentru dezvoltare, contribuția altor sectoare la dezvoltarea celui adresat și impactul previzionat), argumentație susținută prin prisma situației actuale a Văii Jiului și în raport cu viziunea de dezvoltare pe următorii ani. În accepțiunea noastră, cei 4 piloni selectați se justifică prin următoarele considerente: Îmbunătățirea calității vieții și crearea unui mediu sănătos și durabil
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, prin care legiuitorul a prevăzut expres și lipsit de orice echivoc că instanța poate constata prescripția executării sancțiunilor contravenționale, formulare care conține, intrinsec, posibilitatea conferită instanței de a invoca din oficiu excepția prescripției. În argumentație, pentru a sublinia diferența de reglementare, sintagma permisivă „poate fi constatată chiar și de instanța învestită“ din textul art. 14 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 este necesar a fi supusă interpretării prin comparație cu negația corelativă din cuprinsul
DECIZIA nr. 18 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263204]
-
23 (1) Secretarul GNS - PMUD va asigura semnarea listei de prezență de către toți membrii GNS - PMUD prezenți la fiecare întrunire, va redacta procesul-verbal al întrunirii, va consemna numărul de voturi cu care s-au luat deciziile, precum și sinteza argumentației deciziei, iar, dacă este cazul, va transmite către beneficiar și proiectant recomandările, observațiile și solicitările suplimentare în cazul proiectelor restituite spre completare sau respinse. (2) În vederea fundamentării din punct de vedere științific a activității MDLPA referitor la PMUD se
REGULAMENT din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262931]
-
Curții Constituționale nr. 307 din 28 martie 2012, nr. 137 din 20 martie 2018 și nr. 650 din 25 octombrie 2018. Totodată, menționează că, prin Decizia nr. 261 din 5 mai 2022, pe care autorii sesizării o invocă în sprijinul argumentației de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a statuat că nu poate fi comparată situația proiectelor/propunerilor legislative aflate în procedură obișnuită cu a celor aflate în procedură de urgență. Așadar, scurtarea termenelor se poate realiza prin aprobarea procedurii de urgență, cerută conform art.
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
lucru al Parlamentului să existe o corelație indisolubilă, fapt pentru care devine evidentă necesitatea argumentării, expunerii de motive cu privire la actul propus spre aprobare. Or, în cazul Hotărârii Parlamentului României nr. 8/2022 se poate constata o confuzie evidentă între argumentația utilizată în adresa înaintată birourilor permanente reunite de către grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat, prin care se evocă „necesitatea întăririi controlului parlamentar asupra activității desfășurate în sfera securității naționale“, cea din preambulul hotărârii Parlamentului, care face referire la „transformările
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]