496 matches
-
majoritate rurale, trăiesc în condiții care se înrăutățesc tot mai mult datorită mai ales creșterii prețurilor. Aspectul cel mai important rămîne prăpastia care apare între Europa de Nord-Vest și restul continentului, aflat departe de aceste procese, într-o situație de arhaism. După dezvoltarea deosebită din secolul al XVI-lea, secolul al XVII-lea apare pe plan economic și social ca o perioadă de relativă stagnare, cu crize intermitente care durează pînă la începutul secolului al XVIII-lea. Începînd din 1730, complexul
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
limbii noastre. Pledând pentru înlocuirea lor cu echivalentele existente în cronici sau în limba vorbită, el își pune în practică ideile dând o listă de cuvinte pe care le-a înlocuit în traducerile sale. De asemenea, are grijă să elimine arhaismele și regionalismele, tinzând spre un stil literar, cu fraze curate și armonioase. Traduceri: Tâlcuirea celor șapte sfințite taine ale bisericii, Iași, 1807; Chiriacodromion, Mănăstirea Neamț, 1811; Adoleshia Filoteos, adecă Indeletnicire iubitoare de Dumnezeu, I-IV, Iași, 1815-1819; Tipicon, Iași, 1816
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286441_a_287770]
-
pentru eșafodajul „noii literaturi”, au un substrat meditativ ce reușește să le ridice la un sens istoric mai general, metaforizarea aduce chiar a stil prețios, tot așa cum litografiile colorate ale istoriei seculare bucureștene dovedesc o anume calofilie prin sintaxă și arhaisme. Un domeniu de marcată originalitate al poeziei lui B. este erotica, scăldată în atmosfera diafană și pastelată a unei mari delicateți, unind indefinibil senzualitatea percepției cu spiritualitatea sentimentului: „Din peană cum te zugrăvesc, / Scriindu-te rotund, te cresc; [...] Am să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
ar exista, numărul lor ar fi atît de mic încît i-am putea lăsa în pace și i-am putea lăsa să profite fără murmur de munca altora" (Jean Maitron, op. cit.,). Pe drept cuvînt, în toate acestea nu există decît arhaisme inconștiente, scheme reluate de la un moment de criză la un altul, în Occident mai întîi și, mai apoi, pretutindeni s-a răspîndit civilizația occidentală. Emile Pouget în 1904, în Enquête sur la grève générale dans le mouvement socialiste, dorea ca
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
combinațiilor lingvistice prin trei trăsături: "unitate de formă și de sens; abatere de la norma gramaticală sau lexicală; valori metaforice particulare"20. Din punctul de vedere al evoluției limbii, locuțiunile reprezintă niște anomalii, niște supraviețuiri anacronice ale diacroniei în sincronie, astfel încât "arhaismul este marca aproape a tuturor locuțiunilor"21. În consecință, Guiraud recunoaște că "locuțiunea este un semn în egală măsură arbitrar și motivat, [...] arbitrar în măsura în care imaginea care se află la originea locuțiunii și care o motivează tinde să se opacizeze, [...] chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
al virtualilor consumatori, arta își îndeplinește menirea tocmai prin aceea că îl sfidează, îl violentează: „Gustul, ochiul, urechea spectatorului trebuiesc neîncetat violate”. Fiind „înainte de toate inventator”, adevăratul artist nu poate admite „o ținută dinainte stabilită - numească-se ea «modernism» sau «arhaism» -, știind bine că, așa cum puțin le pasă vântului, legumei sau omizii de regulile hotărâte în laboratorul cu ferestrele închise, și poemul [...] nu va putea fi niciodată hotărnicit între granițe preconcepute”. Oricât repudiază însă normativele estetice, pasionatul avangardist consideră că arta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
cele lumești sînt mohorîte, Cerul a dat semn! superbă ieșire, din zi în imn! INTERVENȚIE ÎN TEXT Lucrurile ce ne determină ne constituie. Text palimpsestul teandric versetul. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT Halta Rateș-Cuza la traducerea brută: (indiciu de modalizare feroviară), (arhaism), cazarea în mit la hanul lui ~, cînd o minune se întîmplă a doua oară e Vodă Cuza, România! astfel e România! casele cu aerul natural al exponatului bine plasat, marele muzeu etnografic care este țara s-a rezumat la București
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
alături de bou oaia, turmele sînt marea lor bogăție, lunecă în uitare, ignoranța asigură prezentul, actualizat deplin în țest la muzeu, erau și din piatră și din lut, rîșnița cu bălătruc din neolitic, îmblăciu nu îmblăci, forma trecut a prezentului înnoiește arhaismul, receptare și rațiune prin sentiment fiarele de plug, lopățica de curățat hîrlețul, semințele de grîu din vremea dacilor, piepteni de cules afine, tigvă, coș din scoarță de copac, jaleș, filionică, păducel, stupii din stuf, din nuiele lutuite, cornul de brăcuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
însă de o atentă documentare și de un scriitor curajos, cu gură bogată și pană ascuțită, care să identifice eventualele nereguli ale operei lui Eugen Barbu. Folosind un material bibliografic stufos, autorul Principelui a reînviat, în fraze bogat ornamentate cu arhaisme, agitata epocă a fanarioților, recurgând la un interesant și curajos paralelism istoric: folosindu-se de lumea pestriță, crudă și coruptă din vremea stăpânirii otomane, dominată de figurile grecilor descinși din Fanar, Eugen Barbu a căutat să zugrăvească era lui Gheorghiu-Dej
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Podișului Moldovei și a țării, departe de axele de comunicație și de sursele de emancipare. Poate în asta a constat miracolul copilăriei mele. O copilărie strâns legată de locuri, animale și plante, de obiceiuri străvechi, de vorbirea neaoșă moldovenească cu arhaismele ei, o viață pe care o resimt cu nostalgie și astăzi. Ea m-a împiedicat să mă integrez total în lumea evoluată a prezentului urban. Tânjesc încă după locurile și oamenii copilăriei, după poezia vieții de atunci. Constat cu plăcere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
fond“ românești invitau parcă la umor absurd; multiplele disfuncționalități făceau și mai fac din România un loc privilegiat al absurdului, așa cum apare Încă din schițele lui Caragiale. Caragiale-Urmuz- Ionescu, filiația este logică. În al doilea rând, România tradițională oferea, prin arhaismul său folcloric, o importantă sursă de modernitate artistică, exploatată de Brâncuși. Și, În sfârșit, ponderea evreilor În avangarda literară și artistică este iarăși un fapt; ei aduceau propriile lor tradiții, inclusiv un folclor specific, impregnat de umor și absurd, și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
modernă a practicilor, a politicilor și a pasiunilor sportive. Bineînțeles că scriitorii s-au ocupat de sportivi, unii cu un sentiment opozant: Balzac celebrează schiul la Maupassant, zeflemind tenisul; Giroudoux face, prin sportivi „elogiul primitivului” și, în sport, acela al „arhaismului”; la Blondin sportul „dacă nu a creat propriu zis valori umane noi, contribuie cel puțin la eliberarea tuturor”; de la Léon Bloy reținem că sportul „este cel mai sigur mod de a produce o generație de cretini rău făcători” până la Camus
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
diferite de constrângere sau de „trădare” față de textul de bază, cel biblic. O privire fugară asupra acestui segment al comunicării sociale ne determină să sesizăm o Încrengătură de mesaje, un amestec pestriț de tendințe și registre În care se Întâlnesc arhaismul și neologismul, cripticul și accesibilitatea, platitudinea și vivacitatea, limbajul „Înlemnit” și licența strălucită, caracterul lozincii și metafora originală, sentința Înțepenită și sugestia binevoitoare, sforăiala obositoare și talentul expresiv. Credem că În toate modulațiile comunicării religioase este loc de mai multă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
tradiții ezoterice și ale științei contemporane, reînnoindu-le limbajul, o cale vizionară și operativă ce atinge inima conștiințelor". Fără această abordare, lăsăm să triumfe nu atît "modernitatea", cît regresiunea istorică pe care ea o disimulează. Triumful tehnoștiinței conține mai multe arhaisme decît ne imaginăm. Căci istoria, chiar cea a științei, nu avansează cu maiestatea unui fluviu, ci, uneori, cu intermitențele unui havuz sau cu ropotele unei cascade. Sinuoasă și uneori răscolitoare, ea se desfășoară și se repliază ca un evantai, avînd
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
lor de încredere în soldatul de rând și nu ocolește întâmplări personale care îl defavorizează. El este totodată un scriitor de tipul povestitorilor populari, sfătos și iscoditor, plin de vervă și imaginație. Limba cronicii, interesantă sub raport lingvistic, abundă în arhaisme, regionalisme din sud-estul Banatului și în termeni străini, mai ales germani, desemnând noțiuni militare și administrative. Topica frazei, cu predicatul la sfârșit, este proprie și scrierilor Școlii Ardelene. Întemeietor al istoriografiei bănățene, spirit iluminist, S. de H. se integrează, dintr-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
Poziția d-lui Lucian Blaga față de creștinism și ortodoxie (1942), pentru a-l plasa pe poetul de la Lancrăm „în rândurile filosofilor anticreștini”. Filocalia este [...] - datorită tălmăcitorului ei - un monument al limbii românești, o limbă curată, nutrită de seva roditoare a arhaismului necesar, o limbă pe care ar trebui s-o consulte și poeții români, chiar și gânditorii, deoarece multe dintre noțiunile de morală depășesc cadrul duhovnicesc pentru a se impune limbajului modern. De la traducerea în românește a Bibliei de către Gala Galaction
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
numai la agitația provocată de reforma ortografică din vremurile noastre, ne putem oarecum imagina energia creatoare a timpului cultural invocat și mutațiile lui valorice. Romanul și nuvela istorică sunt mai totdeauna corelate, la nivelul expresiei, de cuvântul învechit și de arhaism. Este o concluzie imediată și logică. Dar, ca în orice act artistic, fixarea unor repere formale rigidizează perspectiva. Romancieri redutabili la nivel mondial (Marguerite Yourcenar sau Lion Feuchtwanger, Thomas și Heinrich Mann, ori Maurice Druon) au atras atenția asupra acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
vechi și din punctul de vedere al limbii 47. Alți câțiva se apropie de limba textelor vechi mai mult instinctiv, prin natura talentului lor: N. Gane, Vladimir Macedonski. La aceștia, evocarea istorică se suprapune (din punctul de vedere al utilizării arhaismului și a termenului învechit) cu amintirea duioasă a "zăpezilor de altă dată". Între ei și Mihail Sadoveanu, mai târziu, există similitudini de temperament artistic, ceea ce confirmă autenticitatea variantei stilistice căreia N. Gane și Vl. Macedonski îi aparțin, creând-o totodată
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
1936 redacția și administrația Iconarului au funcționat în strada Dragoș Vodă nr.9, în Cernăuți, acasă la camaradul, dl. prof. Liviu Rusu. (Formatul 24x32 cm). * 398 „... o vorbire încâlcită, pestriță, o goană după neologisme, pe de o parte, și după arhaisme, pe de altă parte, o gândire abtrusă, o sentimentalitate tulbure, un misticism bizar, un amestec de folclorism și modernism, ducând nu rareori la grotesc. Nicăieri ce e mai rău din Blaga, din Barbu, din Arghezi, din poezia modernă, în general
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
influența de demult a slavonismului; dar Heliade mersese prea departe. Exagerația a omorât heliadismul. Lupta împotriva Junimii de la Iași avea același motiv. Hasdeu, ca și toți cei cari se puneau de-a curmezișul școalei ieșene, luptau împotriva reîntoarcerii la un arhaism pe care ei îl socoteau exagerat dintr-o parte și contrar atât geniului limbii, cât și marilor interese politice ale neamului, din altă parte.45 Când am venit în București era la ordinea zilei și se făcea mare haz în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să nu intre într-o clădire gen vilă, acolo, la țară. Casa de un singur cat este mai partiarhală și mai rurală"125. Acesta e doar un exemplu edificator despre cum era atunci când de la centru, de la Budapesta, se dorea valorificarea arhaismului rural. Cu privire la viața culturală complexă a epocii - incluzând aici artele, literatura, teatru, cinematografia și sporturile -, existau investiții infrastructurale importante în diferite regiuni, acompaniate de o deosebită atenție din partea guvernării, mai ales de grija pentru exclusivitate. De multe ori, însă, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
să dea o nuanță afectivă comunicării, atunci el se abate de la exprimarea comună, utilizând anumite forme, care nu sunt incorecte din punct d vedere fonetic, lexical sau gramatical, ci mai puțin obișnuite. O asemenea abatere poate consta în utilizarea de arhaisme, neologisme, regionalisme sau termeni argotici, în poziția adjectivului față de determinant, în nuanța cu care sunt utilizate formele pronominale, în rolul caracterizant al unui adverb, în variația modurilor și timpurilor verbale. De exemplu, superlativul absolut dobândește expresivitate sporită, atunci când scriitorul renunță
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
foneticii, al lexicului, al formelor morfologice și structurilor sintactice. El apare datorită deformării pronunției, necunoașterii sensului exact al unor termeni folosiți, pleonasmului, confuziei între cuvinte, automatismul manifestat prin ticuri verbale, utilizării excesive sau în contexte inadecvate a unor regionalisme, barbarisme, arhaisme sau neologisme, folosirii jargonului și argoului sau a unei topici care se pretează la echivoc. Eroii lui Caragiale sunt caracterizați în mare parte prin limbaj, măiestria scriitorului constând în adecvarea efectelor comice la condiția specifică fiecărui personaj. Incultura lor determină
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
traducerile românești din Don Quijote, a dat în cele din urmă și propria lui versiune (I-II, 1944-1946), la care trudise ani în șir. P.-Ț. face o transpunere corectă, fluenta, în care se folosește, pentru a da savoare textului, de arhaisme și regionalisme. Traducerea e însoțită de note filologice și istorico-literare destinate să îl ajute pe cititor în situarea operei lui Cervantes în viață literară, culturală și socială din Spania. Hispanistul este și autorul unor studii de folclor comparat, în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
lor, Iubiți ai înaintașilor, terminați lucrarea! Miza poeziei o reprezintă permanenta reînnoire a modelelor ancestrale, rescrierea textelor imemoriale. Noutatea unei epoci este implicit alta față de tradiția universală a genului. P. Brunet (1975) notează: "Prima imagine a fabulei este dată de arhaismul ei. Fabula nu este doar un gen literar, ci mai mult chiar, ea este originea oricărei expresii literare, însăși originea literaturii. Doar epopeea mai are acest privilegiu. Și este important că arhaismul este imemorial. Caracterul sacru, divin al fabulei, este
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]