1,433 matches
-
între Dumnezeu și lume, între Frumosul Divin și frumusețea cosmosului, se instituie un raport de cauză la efect. Sfântul Clement Alexandrinul a fost printre primii teologi creștini care, pornind de la absolutizarea frumuseții în Dumnezeu, a ajuns la a stabili caracterul arhetipal al frumuseții Sale. „Atunci mă voi închina Frumuseții, când va fi Arhetipul adevărat al frumuseților” Gândindu-ne lavom observa căSfinții Părinți, Îl numesc pe Dumnezeu: Principiu al existenței (Αρχη). Toate atributele Sale sunt manifestări binefăcătoare ale Sale către creația Sa
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
de har se poate ridica la Frumusețea Lui necreată. Numele divine rămân însă inepuizabile și incognoscibile în infinitatea lor. Cu toate acestea, Frumusețea dumnezeiască are pentru creație în infinitatea lor. Cu toate acestea, Frumusețea dumnezeiască are pentru creație un caracter arhetipal, astfel încât, între Dumnezeu și lume, între Frumosul Divin și frumusețea cosmosului, se instituie un raport de cauză la efect. Sfântul Clement Alexandrinul a fost printre primii teologi creștini care, pornind de la absolutizarea frumuseții în Dumnezeu, a ajuns la a stabili
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
între Dumnezeu și lume, între Frumosul Divin și frumusețea cosmosului, se instituie un raport de cauză la efect. Sfântul Clement Alexandrinul a fost printre primii teologi creștini care, pornind de la absolutizarea frumuseții în Dumnezeu, a ajuns la a stabili caracterul arhetipal al frumuseții Sale. „Atunci mă voi închina Frumuseții, când va fi Arhetipul adevărat al frumuseților” [28] Sfinții Părinți și Scriitori bisericești, preluând acele semințe de adevăr din filosofia elenă antică și fiind ancorați în Dumnezeu, în temeiul Revelației Sale din
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
forme. În filosofia patristică Arhetipul reprezintă Cauza unică, Modelul, Izvorul originar al tuturor existențelor, în Care sunt adunate rațiunile tuturor lucrurilor, ca modele și bunăvoiri ale Sale [29] , fapt pentru care Dumnezeu poate fi contemplat și prin intermediul realităților sensibile. Conținutul arhetipal al creaturilor nu se revelează însă complet sau definitiv căci ține de inteligibilul necreat aflat în Dumnezeu. De aceea, explicarea aspectelor diverse ale firii înconjurătoare rămâne doar o tentativă de-a exprima aspectelor diverse ale firii înconjurătoare rămâne doar o
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
căci ține de inteligibilul necreat aflat în Dumnezeu. De aceea, explicarea aspectelor diverse ale firii înconjurătoare rămâne doar o tentativă de-a exprima aspectelor diverse ale firii înconjurătoare rămâne doar o tentativă de-a exprima în cuvinte ceva despre Izvorul arhetipal inepuizabil. Sfinții Părinți capadocieni au scris printre primii despre caracterul arhetipal al Frumuseții lui Dumnezeu. Astfel, pentru Sfântul Grigorie de Nazianz, Dumnezeu este „Lumina Arhetip” supremă, greu accesibilă, inefabilă, dar care se poate regăsi și în om, ca și chip
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
aspectelor diverse ale firii înconjurătoare rămâne doar o tentativă de-a exprima aspectelor diverse ale firii înconjurătoare rămâne doar o tentativă de-a exprima în cuvinte ceva despre Izvorul arhetipal inepuizabil. Sfinții Părinți capadocieni au scris printre primii despre caracterul arhetipal al Frumuseții lui Dumnezeu. Astfel, pentru Sfântul Grigorie de Nazianz, Dumnezeu este „Lumina Arhetip” supremă, greu accesibilă, inefabilă, dar care se poate regăsi și în om, ca și chip al Său, „într-o anumită revărsare” Sfinții Părinți capadocieni au scris
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Astfel, pentru Sfântul Grigorie de Nazianz, Dumnezeu este „Lumina Arhetip” supremă, greu accesibilă, inefabilă, dar care se poate regăsi și în om, ca și chip al Său, „într-o anumită revărsare” Sfinții Părinți capadocieni au scris printre primii despre caracterul arhetipal al Frumuseții lui Dumnezeu. Astfel, pentru Sfântul Grigorie de Nazianz, Dumnezeu este „Lumina Arhetip” supremă, greu accesibilă, inefabilă, dar care se poate regăsi și în om, ca și chip al Său, „într-o anumită revărsare” [30] . Sfântul Grigorie de Nyssa
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
este „Lumina Arhetip” supremă, greu accesibilă, inefabilă, dar care se poate regăsi și în om, ca și chip al Său, „într-o anumită revărsare” [30] . Sfântul Grigorie de Nyssa derivă și el frumusețea chipului lui Dumnezeu din om de la Frumusețea Arhetipală incognoscibilă. „Omul însă trebuie să fie mișcat de năzuință spre Frumusețe. Din cauză că natura noastră este săracă în frumusețe, ea tânjește mereu după ceea ce îi lipsește. Este năzuința care-l împinge pe om să-și refacă acea frumusețe paradiasiacă și să
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
săracă în frumusețe, ea tânjește mereu după ceea ce îi lipsește. Este năzuința care-l împinge pe om să-și refacă acea frumusețe paradiasiacă și să-și vindece rănile făcute de urâțenia păcatului” [31] Fericitul Augustin scrie și el despre caracterul arhetipal al frumuseții lui Dumnezeu: „Dumnezeu este suprema frumusețe. El este binele și frumosul. Totul este bun și frumos în El, de la El și prin El. Tot ceea ce este frumos este astfel doar prin participarea la Frumusețea și putința de a
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
este binele și frumosul. Totul este bun și frumos în El, de la El și prin El. Tot ceea ce este frumos este astfel doar prin participarea la Frumusețea și putința de a fi frumoasă” Fericitul Augustin scrie și el despre caracterul arhetipal al frumuseții lui Dumnezeu: „Dumnezeu este suprema frumusețe. El este binele și frumosul. Totul este bun și frumos în El, de la El și prin El. Tot ceea ce este frumos este astfel doar prin participarea la Frumusețea și putința de a
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Totul este bun și frumos în El, de la El și prin El. Tot ceea ce este frumos este astfel doar prin participarea la Frumusețea și putința de a fi frumoasă” [32] Însă cel care a dat un conținut mai elaborat caracterului arhetipal al frumuseții absolute este Sfântul Dionisie Areopagitul, prin excelență doctrinarul Frumuseții dumnezeiești în teologia ortodoxă. Iată ce scria el în Despre Numirile Dumnezeiești referitor la Frumusețea transcendentală a lui Dumnezeu ca izvor al frumuseții create: „Iar Frumosului mai presus de
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
el și prin el el și în el și spre el sunt toate, cum spune sfântul cuvânt (Rom. 11, 36). Deci tuturor le este dorit și iubit frumosul și binele” Însă cel care a dat un conținut mai elaborat caracterului arhetipal al frumuseții absolute este Sfântul Dionisie Areopagitul, prin excelență doctrinarul Frumuseții dumnezeiești în teologia ortodoxă. Iată ce scria el înreferitor la Frumusețea transcendentală a lui Dumnezeu ca izvor al frumuseții create: „Iar Frumosului mai presus de ființă i se opune
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
bunei armonii și luminozități, ca o lumină ce transmite tuturor transmisiunile de frumusețe făcătoare ale razelor ei izvorâtoare” [33] . Iată deci că Sfântul Dionisie face printre primii legătura dintre Frumusețe și Lumina lui Dumnezeu ca manifestare a acestei Frumuseți. Frumusețea arhetipală se reflectă în întregul cosmos nevăzut și văzut și din ea își au existența toate cele ce sunt, ea fiind cauza transcendentă a tuturor armoniilor, comuniunilor și atracțiilor dintre ființe [34] Sf. Dionisie Areopagitul, preluând de la Platon ideea că Frumosul
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
bunătate, își deschide dragostea proniatoare către toată zidirea asupra căreia Își revarsă erosul Său creator, menținător și desăvârșitor al tuturor celor existente. Întreaga pronie dumnezeaiască se manifestă datorită erosului, iar aceasta își are izvorul în Frumosul și Binele [39] Caracterul arhetipal al Frumuseții dumnezeiești a rămas o idee perenă în teologia ortodoxă după apariția lui Corpus Areopagiticum. În Tomul Aghioritic, Sfântul Grigorie Palama face apel la această idee în disputa monahilor atoniți cu Varlaam - atacatorul isihasmului. „Căci aceștia - Sfinții Părinți ai
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
această idee în disputa monahilor atoniți cu Varlaam - atacatorul isihasmului. „Căci aceștia - Sfinții Părinți ai Bisericii - fie în cuvântări, fie în scrieri o numesc - Frumusețea divină - negrăită, necreată, veșnică, netemporală, neapropiată, nemăsurată, nesfârșită, nehotărnicită, nevăzută de îngeri și de oameni, arhetipală și neschimbată, slava lui Dumnezeu, slava lui Hristos, slava Duhului” a rămas o idee perenă în teologia ortodoxă după apariția luiînSfântul Grigorie Palama face apel la această idee în disputa monahilor atoniți cu Varlaam - atacatorul isihasmului. „Căci aceștia - Sfinții Părinți
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
această idee în disputa monahilor atoniți cu Varlaam - atacatorul isihasmului. „Căci aceștia - Sfinții Părinți ai Bisericii - fie în cuvântări, fie în scrieri o numesc - Frumusețea divină - negrăită, necreată, veșnică, netemporală, neapropiată, nemăsurată, nesfârșită, nehotărnicită, nevăzută de îngeri și de oameni, arhetipală și neschimbată, slava lui Dumnezeu, slava lui Hristos, slava Duhului” [40] . Sfântul Grigorie Palama vede Frumusețea arhetipală ca fiind duhovnicească, imaterială, necreată, plină de bunătăți, armonioasă; o Frumusețe din care izvorăsc toate câte sunt frumoase în lume, accesibile prin simțuri
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
în cuvântări, fie în scrieri o numesc - Frumusețea divină - negrăită, necreată, veșnică, netemporală, neapropiată, nemăsurată, nesfârșită, nehotărnicită, nevăzută de îngeri și de oameni, arhetipală și neschimbată, slava lui Dumnezeu, slava lui Hristos, slava Duhului” [40] . Sfântul Grigorie Palama vede Frumusețea arhetipală ca fiind duhovnicească, imaterială, necreată, plină de bunătăți, armonioasă; o Frumusețe din care izvorăsc toate câte sunt frumoase în lume, accesibile prin simțuri și cognoscibile în contemplație. Frumusețea este preexistentă și, totodată, iradiantă, dinamică, o putere în continuă desfășurare ce
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
cuprinzând veșnicia” [42] Frumusețea Fiului lui Dumnezeu vom remarca adevărul căDumnezeu Tatăl este izvorul Frumuseții celei veșnice și necreate; deci și Fiului, ca și Chip al Tatălui, Unul - Născut, deoființă cu Tatăl, Îi este proprie Frumusețea supremă, Frumusețea pură, Frumusețea arhetipală. Această frumusețe a Fiului este transcendentă, anterioară lumii, deci eternă. În rugăciunea de despărțire de ucenici, în seara Cinei celei de Taină, Mântuitorul Îi cerea Tatălui: „Acum preamărește-Mă, Tu, Părinte, la Tine Însuți cu slava pe care am avut
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
să nu proclame frumusețea Unului Născut” Continuând cuvom remarca adevărul căDumnezeu Tatăl este izvorul Frumuseții celei veșnice și necreate; deci și Fiului, ca și Chip al Tatălui, Unul - Născut, deoființă cu Tatăl, Îi este proprie Frumusețea supremă, Frumusețea pură, Frumusețea arhetipală. Această frumusețe a Fiului este transcendentă, anterioară lumii, deci eternă. În rugăciunea de despărțire de ucenici, în seara Cinei celei de Taină, Mântuitorul Îi cerea Tatălui:). Sfântul Apostol Pavel vede frumusețea Fiului ca izvorând din ființa Sa dumnezeiască proprie Logosului
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
celor ce cheamă numele Său cel Sfânt: „Am și alte oi, care nu sunt din staulul acesta, și pe acelea trebuie să le aduc și vor auzi glasul Meu și va fi turmă și un păstor” (Ioan 10, 16). Caracterul arhetipal al frumuseții Logosului Creator este clar enunțat în Cântarea lirică a Prohodului intonată de creștinii ortodocși în Vinerea Mare: „Cel mai frumos cu chipul decât oamenii toți, ca un om se vede mort fără chip, Cel ce firea toată a înfrumusețat
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
fundamentală a răscumpărării omului din robia satanei, este cea care revelează Frumusețea lui Hristos; Frumusețe pentru care este iubit de Dumnezeu Tatăl, dar și de oameni pe care i-a dezrobit, restaurat și ridicat la demnitatea frumuseții celei dintâi.Caracterul arhetipal al frumuseții Logosului Creator este clar enunțat în Cântarea lirică a Prohodului intonată de creștinii ortodocși în Vinerea Mare: „Cel mai frumos cu chipul decât oamenii toți, ca un om se vede mort fără chip, Cel ce firea toată a înfrumusețat
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
necreate, creștinul se înfrumusețează sufletește și trupește. Harul dăruiește frumosului uman o strălucire unică, îl luminează, îl face mai puternic, mai demn și prin aceasta omul înfrumusețează și lumea înconjurătoare. Frumusețea umană comunică, în acest fel, plenar cu Frumusețea Eternă Arhetipală, pe care o reflectă, căreia îi devine un loc teofanic, totodată purtător de Lumină, de Iubire, de Frumusețe și Bunătate dumnezeiască” [79] Curăția inimii omului înfrumusețat duhovnicește se manifestă și în aceea că privește lumea creației lui Dumnezeu „cu ochii
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
cu gândul, oferind lectorului un foarte nostim amestec de delicatețe și tenacitate în aceste stratageme. Deși pentru un neavizat versurile par monocorde, ele demonstrează o exemplară complexitate. Izbitoarea accesibilitate înșală. Dincolo de simple stihuri de iubire, se ascund trăiri și sentimente arhetipale. Și aceasta n-o poate realiza, pe de-o parte, decât un ochi deprins cu rafinamentul limbii, iar pe de altă parte, un bun cunoscător al poezie de pretutindeni și din toate timpurile. Întreg volumul e un cântec imens închinat
RECENZIE. CELLA NEGOIESCU. VOL. ARC DE CURCUBEU , AUTOR VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351689_a_353018]
-
tema centrală a acesteia, satul românesc, și ține să evidențieze valoarea incomensurabilă a sa și a tradițiilor sale perene: ,,Satul este elementul sacralității românești și ca un ultim avanpost împotriva mondializări se cere păstrat cu tot ceea ce are definitoriu și arhetipal pentru pecetea neamului românesc”( p. 3). Urmează apoi în ordine, poeții, prozatorii, dramaturgii și pictorii. Demn de remarcat este faptul că selecția s-a făcut cu multă rigurozitate, opera păstrând între coperțile sale doar nume care își meritau cu adevărat
ANTOLOGIA DOR DE DOR LA A PATRA EDIŢIE, CRONICĂ DE IULIU-MARIUS MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352063_a_353392]
-
sufletul său a ales-o, devenind ea însăși semn de întrebare, regăsindu-se în cădere liberă asemenea îngerilor în aceeași stare. (Mariana Vicky VÂRTOSU) *** „DE CE PLÂNG FLUTURII ÎN FA MINOR” de Eleonora STAMATE (Tecuci, Galați) Întoarcerea la rădăcini, la stările arhetipale ale ființei, în poeme interogativ-exclamative, ea se mărturisește lumii pe care o recreează, chiar dacă presimte cum spumegă fereastra unei păduri ca o limbă de clopot (În ploaie). Eleonora Stamate își asumă durerile lumii, dar nu se lamentează, nu face din
NOI APARIŢII LITERARE ÎN COLECŢIA „LIRIK” A EDITURII ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352088_a_353417]