1,435 matches
-
să amintească anterioritatea atât cronologică, cât și ontologică a simbolismului față de orice semnificație audio-vizuală. Astfel, modelele transmise din trecutul cel mai îndepărtat nu dispar, nu-și pierd puterea de reactualizare, ele rămân valabile inclusiv în cazul conștiinței moderne, adevărat receptacul arhetipal, purtând inerent ființării sale aceste structuri imaginare colective. Imaginarul colectiv este cel care se structurează, conștient sau inconștient, pe toate compartimentele existenței noastre, gândirea simbolică fiind cosubstsanțială ființei noastre; ea precedă limbajul și gândirea discursivă, iar imaginea trebuie înțeleasă ca
Arhetipalitatea imaginilor () [Corola-website/Science/302904_a_304233]
-
prezență anonimă, poate emblemă a maternității”. Altfel spus, „Hiperboreea este de fapt o zonă-limită între material și spiritual”, iar „elegia a opta (...) construiește (...) modelul unui act de inițiere angajat de acea voce anonimă - Ea - care e însuși principiul existenței, Muma arhetipală, mitică...” (Ion Pop, monografia, 1980, p. 62-63, 66). Ștefania Mincu apreciază că invocatul ținut este „simbolul unui spațiu al cunoașterii, un spațiu în care se plonjează cu sufletul «dezbrăcat» de trup într-un ocean primordial...”, dar „nașterea hiperboreeană e doar
Elegia a opta, hiporboreeana () [Corola-website/Science/309932_a_311261]
-
de evenimente ciudate, care duc fie la descoperirea unor forțe magice, fie a unor creaturi din recuzita fanteziei. Cea de-a doua direcție este întoarcerea spre genul clasic și spre construirea de lumi magice, populate de creaturi fantastice, fie ele arhetipale sau originale. Fantezia este un gen artistic adus în România cu puțin timp în urmă, de către o grupare de tineri care și-au propus atunci să îl promoveze și să îl dezvolte. Între timp, apare Stăpânul Inelelor, și românii devin
Fantezie (gen artistic) () [Corola-website/Science/298713_a_300042]
-
un carnaval nesfârșit nu al ficțiunii artistice, ci al ficționării conceptelor. Omul devine captiv al simbolului, fiindu-i indiferent că viața se scurge în gândirea despre viață, că sufletul alveolează nu starea, ci interpretarea. Iată-mă pe mine captivul situației arhetipale descrise de Sadoveanu. Elemente comune: călătoria pe un drum preponderent montan, cu scopuri economico-financiare, infracțiunea privind ordinea firească a lucrurilor, prăpastia ca regat al morții, identitatea de structură sufletească dintre mine și Nechifor Lipan, prezența personajului feminin, restabilirea ordinii firești
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
în defavoarea foiletonului pe care, de altfel, criticul l-a practicat. SCRIERI: Hierofantul, București, 1999; Modernități, București, 2001; Poezii, Drobeta -Turnu Severin, 2002; Spectacolul literaturii, București, 2003. Repere bibliografice: Ruxandra Ivăncescu, Poezia ca eternă sărbătoare, VTRA, 2001, 4-5; Valeriu Filimon, Hierofanie arhetipală, L, 2001, 21-23; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 295-296; Maria-Ana Tupan, Un antropolog al modernității, LCF, 2002, 13; Otilia Hedeșan, Antropologia ca fascinație, O, 2002, 19; Horia Gârbea, Secolul religios și hiero-fantele, LCF, 2002, 23; Ion Pop, Scormonind prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290629_a_291958]
-
emigranți voluntari În căutarea realizării unor proiecte personale. Există În schimb și unii, precum Louis-André Sanguin, care consideră excesivă, dacă nu chiar abuzivă sau În orice caz „metaforică”, folosirea acestei apelațiuni ce corespunde unor realități mult prea Îndepărtate de profilul arhetipal. Thomas și Znaniecki au arătat astfel, Încă din 1918, cum transplantarea de țărani polonezi În Statele Unite a provocat o situație de anomie, de „dezorganizare socială” și de demoralizare a indivizilor, constrângându-i la o viață eratică, limitată la vicisitudinile cotidiene
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
restauratorilor: el acoperă temporar spațiile pe care, din rațiuni deopotrivă teoretice și documentare, oamenii autentici ai trecutului nu le pot revendica. Deja bine instaurat în scenariile speculative ale Epocii Luminilor, această convenție poate fi ușor regăsită, de exemplu, sub forma arhetipală a omului natural, în esență „bun”, dar corupt de societate, sau sub cea a „omului rău”, disciplinat de ea, în orice teorie majoră privind evoluția socială emisă ulterior (Lenski 2002). Arheologii, privați deseori de detaliile documentare de care se bucură
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
speciei umane ca vârf al piramidei trofice (cf. Hart & Sussman 2009), ca și pe asocierea, frecvent nejustificată, dintre „comunitățile din paleolitic” și societățile vânătorești actuale și subactuale din medii ecologice reci. Există suficiente rațiuni pentru a contesta ambele sugestii. Imaginea arhetipală, a omului paleolitic viețuind constant în condiții riguroase, trebuie serios ajustată, ideea însăși de „epocă glaciară” solicitând o drastică adnotare. Precizia reconstituirilor paleoclimatice actuale, permise, de exemplu, de geocronologia izotopică, indică scenarii complicate, deloc dominate de perioade riguroase (de exemplu
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
credința într-o ordine cosmică stabilită de Dumnezeu", prototipul, arhetipul repetat potrivit unui ritual de către om (subl.ns), și "încrederea că la sfârșitul vremurilor Binele va învinge Răul". (2b, p. 45) Aici "vremuri" indică "marile cicluri" istorico-cosmologice, tot cu caracter arhetipal și uman. Nădăjduim ca distrugerile la care suntem martori să aparțină unui astfel de ciclu. În decembrie 1989 românii, ca și alte popoare supuse sovieticilor, s-au eliberat și s-au alăturat țărilor cu regimuri liberale. Demonstranții Capitalei scandau atunci
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ale vreunei ideologii sau doctrine, ci recurgînd la exegeza dezinvoltă, nonșalantă, a culturii, la imersiunile, tulburătoare uneori, în rezervoarele intimității sau ale teoriei psihanalitice. Nefiind doctrinară, viziunea lui Sombart asupra unei lumi în care reconcilierea celor doi termeni ai axei arhetipale masculin/feminin se face prin mijlocirea Erosului și a plăcerii, ar fi și mai convingătoare dacă autorul nu ar conferi adesea enunțurilor sale o tentă apodictică. Dar aceasta este o meteahnă specifică idiolectului literar sombartian, răscumpărată de o erudiție neostentativă
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
1) o polemică a socialismului științific optimist al lui H. G. Wells ale cărui opere au fost publicate anterior de Zamiatin și a odelor eroice ale poeților proletari ruși, (2) un exemplu al teoriei expresioniste și (3) o ilustrare a teoriei arhetipale a lui Carl Jung aplicată literaturii. George Orwell credea că "Minunata lume nouă", publicată în 1932 de lui Aldous Huxley, se bazează în parte pe "Noi". Totuși, într-o scrisoare trimisă în 1962 lui Christopher Collins, Huxley spune că a
Evgheni Zamiatin () [Corola-website/Science/320358_a_321687]
-
Își imaginează o muncă de construcție, fără de sfîrșit; noaptea se umple de ciocănitul arhitecturii și de urletele jertfelor sale. Cu siguranță, nebunul din vecini este victima Arhitecturii nevrotice, trage el concluzia, iar eu sînt jertfa. El are o boală ereditară arhetipală care Îi afectează pe descendenții lui Dedal. Ia tot felul de forme. Cum ar fi cea a moștenitoarei averii clădite pe carabinele Winchester, care Într-atît se temea de spiritele indienilor uciși de către armele iubitului ei soț Încît a consultat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
radicale, care schimbă în mod hotărâtor semnificația însăși a povestirii mitice, în măsura în care se face trecerea de la un fapt general, ce funcționează ca memoria colectivă, la o formă literară strict reglementată. În cadrul mitului, eroii apar drept puncte de referință, având valoare arhetipală. În cadrul tragediei, eroii nu mai au valoare absolută, ci propun o interogație asupra omului; tragedia insistă, prin mit, asupra conflictelor, oferind reprezentarea cea mai surprinzătoare a mitului; căci eroii sunt în mod material prezenți pe scenă. Unele personaje sunt suprimate
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
se desface, / ?i În sine Împ?cât? st?pânea eternă pace!... " („Scrisoarea I"). Prin raportarea la dimensiunea mitic? a crea? iei lirice eminesciene, topos-urile poetice I?i amplific? semnifică?iile originare de elemente constituente ale peisajului. Atribuindu-le valoare arhetipal?, fantezia creatoare a poetului preschimb? simplul cadru natural Într un spa? iu fantastic, În care totul este Insufle?it ?i Înzestrat cu aură magic? a mitului. În acela?i timp, ele exprim? dorin?a omului de a dep??i grani
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cu toamnă ?i cu seară ei ?? doare că o ran? Spre mun?i trec nori cu ugerele pline. ?i plou? " Sufletul poetului devine astfel un imens receptacul al durerii universale, al existenței macrocosmosului, condi?ia uman?, „În?eleas? că mitic?, arhetipal? condi?ie cosmic?" , fiind Întruchipat? de fiin?a poetului. Poezia, „dimensiunea spiritual? care suport? cel mai greu defini?iile" (N. St?nescu) , „art? a limbajului" (P. Valery), „Începe de acolo de unde frază scris? e apt? ?? re?în? În ea sentimente
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
caier Argint e pe ape ?i aur În aer ". St?pânit? de „vraj?", aceast? lume de-nceput este sacralizat? de prezen?a „cuvântului" (ce aminte?te de cuvântul primordial Cuvântul „cel dintâi"), este, prin urmare, singura În care devine posibil? „arhetipala condi?ie cosmic?" a unit??îi originare (Z.D.-Bu?ulenga). Cele dou? crea?îi artistice eminesciene „Melancolie" ?i „Cr?iasă din pove?ți" reprezint? astfel ipostaze poetice diferite ale unui peisaj dominat de astrul nocturn. Ceea ce confer? configura? iilor
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
fi interpretat ca o sugestie subiectiv? a absolutului. Multiplele valen?e simbolice pe care le cumuleaz? elementele ce Îl compun, transformându-le Într-un „uria? sistem de conota?îi care Îmbr????eaz? via?a omului ?i a cosmosului În imagini arhetipale" , viziunea cosmic? generatoare de spa?îi fantastice a c?ror determinare temporal? evoc? lumea basmului a paradisului pierdut -, complexă re?ea de arhetipuri din care gândirea poetic? eminescian?? ?ese un univers al propriilor mituri sunt cateva modalit??i prin care
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
unui peisaj Întotdeauna „asociat cu un sentiment al sublimului", ve?nic deschis spre orizontul nem? rginit În care „simfonia naturii" ?i „sentimentul culorilor" alc?tuiesc un tablou fantastic) , „forme ?i structuri vizuale" (E. Papu), „figuri ?i imagini" (M. Eliade), „structuri arhetipale originare", „imagini arhetipale", „fragmente-motive" (Zoe D.-Bu?ulenga), „motive poetice" (I. Em. Petrescu) etc, acestea alc? tuind laolalt? un spa?iu magic „uria? sistem de conota?îi" (Zoe D.-Bu?ulenga), „cosmos viu" (M. Eliade), „re?ea original? de arhetipuri
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
asociat cu un sentiment al sublimului", ve?nic deschis spre orizontul nem? rginit În care „simfonia naturii" ?i „sentimentul culorilor" alc?tuiesc un tablou fantastic) , „forme ?i structuri vizuale" (E. Papu), „figuri ?i imagini" (M. Eliade), „structuri arhetipale originare", „imagini arhetipale", „fragmente-motive" (Zoe D.-Bu?ulenga), „motive poetice" (I. Em. Petrescu) etc, acestea alc? tuind laolalt? un spa?iu magic „uria? sistem de conota?îi" (Zoe D.-Bu?ulenga), „cosmos viu" (M. Eliade), „re?ea original? de arhetipuri" (N. Bomher), „o
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
devenirii noastre spirituale. Alc?tuind „uria?ul mecanism viu al universului poetic eminescian", aceste „piese" str?lucind de frumuse?e arăt? uimirii noastre „un uria? sistem de conota?îi care Îmbr????eaz? via?a omului ?i a cosmosului. În imagini arhetipale, de valoare universal???i În sonuri care dau limbii române voca?ia expresiv? a limbilor sacre ", comunicând, prin aceast? paradigm? de semnifică?îi, o dubl? voca?ie spre armonie ?i unitate, „aceea pe care i-o insufl? calitatea de fragment
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Eminescu „pilonii" pe care se sprijin? Întregul univers artistic al crea?iei sale. Prin raportarea la dimensiunea mitic? a crea? iei lirice eminesciene, topos-urile poetice I?i amplific? semnifică?iile originare de elemente constituente ale peisajului. Atribuindu-le valoare arhetipal?, fantezia creatoare a poetului preschimb? simplul cadru natural Într un spa? iu fantastic, În care totul este Insufle?it ?i Înzestrat cu aură magic? a mitului: „Imaginile din cultura să mitic?? ?i filozofic? se echilibreaz? cu propriile-i tr?iri
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
transform? În cosmos, devine o imago mundi" . (Mircea Eliade) În acela?i timp, ele exprim? dorin?a omului de a dep??i grani? ele timpului, „revoltă Împotriva ireversibilit??îi timpului", ajutându-1 astfel „s? construiasc? realitatea" prin intermediul acestor simboluri cu valoare arhetipal? (a c? ror materializare artistic? este reprezentat? de topos-ul poetic). Re-creând tot mereu lumea prin mit, omul se elibereaz? astfel de „povară timpului mort", dându-i asigurarea c? poate suprima trecutul, c? poate s? I?i reînceap? via?a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
din poveste) " etc. Codrul, sătul, luna, stelele, salcâmul, teiul etc.toate aceste topos-uri mitice ale universului crea?iei eminesciene alc?tuiesc astfel: „un uria? sistem de conota?îi care Îmbr????eaz? via?a omului ?i a cosmosului În imagini arhetipale, de valoare universal?? ?i În sonuri care dau limbii române voca?ia expresiv? a limbilor sacre ". (Zoe D.-Bu?ulenga) I m a g i n a r u l s ț a ț i c „... exist? la Eminescu un
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
copil?rie, Cu p?durea ta cu tot?" Desp???irea definitiv? de lumea magic? a copil?riei, „cu tot" ceea ce Înseamn? ea: vraj?, basm, p?dure echivaleaz? cu o „c?dere". În contextul crea?iei eminesciene, ea cap??? „reflexe mitice, arhetipale, referitoare la lumea adânc?, interioar?" a poetului, dar ?i „la cea universal uman?", aceast? ultim? strof? a poeziei devenind, „prin universalitatea suferin?ei pe care o exprim?, una din cele mai frumoase ale lumii" . Punct de plecare spre lirismul existen
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
pături, sorbeam fiecare cuvânt și fiecare imagine din serialul acestuia, Călătorie în univers. Iar după două ore de melodii patriotice cu Ceaușescu, muzica lui Vangelis din serial era o adevărată binecuvântare. Pluteam printre stele înfășurat în pături de lână. Imagini arhetipale din Sfânta Scriptură: Femeia este imaginea naturii, iar Bărbatul, cea a logosului. 10 iulie 2000 "Calul bun se vinde din grajd", spune proverbul. Iată de ce nu se mai pot găsi fete valabile, frumoase la suflet și la trup după vârsta
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]