4,476 matches
-
pentru dezvoltarea și modernizarea orașului în viitor. Astfel se vor urmări: - Îmbunătățirea aspectului arhitectural-urbanistic prin amplasarea de noi instituții publice - Menținerea funcției secundare de locuire și completarea fondului existent cu noi locuințe având un regim de înălțime moderat, cu aspect arhitectural care să se încadreze în specificul urbanistic al zonei. - Renovarea construcțiilor din zona protejată cu valoare ambientală specifică - Fiecărei construcții i se va asigura numărul de locuri necesare pentru parcare - Necesarul de apă pentru orașul Breaza, numai pentru populație, cu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Structura etnică și confesională; 3. Populația activă și structura profesională; 4. Nivelul de instruire a populației. Capitolul VI. Geografia habitatului uman 1. Rețeaua de așezări din zona orașului; 2. Funcțiile așezărilor; 3. Tipologia așezărilor. Capitolul VII. Particularități etnografice 1. Ansamblul arhitectural; 2. Tradiții; 3. Ocupații specifice; 4. Particularități etnocomportamentale. Capitolul VIII. Impactul activităților antropice asupra mediului și combaterea degradării acestuia. <reflist> 1. Coteț, P., Nedelcu, E. (1976), Principii,metode și tehnici moderne de lucru în geografie, Editura Didactică si Pedagogică, București
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
4. Nivelul de instruire a populației. 5 S19-S23 Observarea sistematică a elevilor 5. Geografia habitatului uman. 2 1. Rețeaua de așezări din zona orașului. 2. Funcțiile așezărilor. 3. Tipologia așezărilor. 4 S24-S27 Evaluare 1 S28 Test 6. Particularități etnografice. Ansamblul arhitectural. 2. Tradiții. 3. Ocupații specifice. 4. Particularități etnocomportamentale. 4 S29-S32 Observarea sistematică a elevilor 7. Caracteristici ale mediului înconjurător. Impactul activităților antropice asupra mediului și combaterea degradării acestuia. 1 S33 8. Recapitulare 2 S34-S35 Evaluare pe bază de portofoliu 1
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
spus, îi convine să fie flotant. Pare-se, mă cam bănuia de scriitor și, poate în glumă, poate din răutate, îmi răpea ocazia de a umple câteva pagini cu prezentarea amănunțită a orașului din punct de vedere istoric, geografic, comercial, arhitectural și așa mai departe. Nu știu dacă altora le-or fi jucat personajele asemenea feste, dar mie știu că mi-au făcut-o! Ce-i drept, nici eu nu am insistat: m-am mulțumit cu ideea că în destinul unui
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Nimic nu e trăit cu jumătate de măsură, totul se defășoară la cea mai înaltă tensiune 1. Prin psihologia bogată și suplă, prin analiza pe care o face Sofocle personajului, Electra este superioară personajelor feminine ale predecesorului său. Ca soliditate arhitecturală, piesa lui Euripide nu o egalează pe cea a cvasicontemporanului său, excelent condusă ca fior dramatic, ca acumulare de tensiune atât în prezentarea faptelor, cât și a personajelor. Deși sentimentele dominante rămân ura și dorința de răzbunare, Electra lui Euripide
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
alt? coordonat? a spa?iului poetic eminescian este dat? de arhitectură să original?, „colosal?", cum o nume?te C?linescu, expresie a aspiră?iei sale de a recrea universul. Poetul construie?te spa?îi atent gândite pan? la ultimul detaliu arhitectural, ce comunic? nu numai „titanica sete de frumuse?e ?i plenitudine rev?rsat? În crea?ie" (Z.D.-Bu? ulenga). ci ?i semnifică?iile filozofice, superioare ale felului în care gândirea uman? poate transcende timpul istoric, al devenirii. Indiferent c
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ce configureaz? spa?iul poetic descris tind s? cumuleze semnifică?îi adânc filozofice: luna devine simbol, imuabil al cosmosului, marea o matrice existen?ial?, simbol al genezei, codrul o lume atemporal? etc. Universul subacvatic este descris ca un imens labirint arhitectural, desf??urându-?i ț?cut frumuse?ea În sclipirile argintii ale astrului nocturn. În inima ??mântului, o alt? lume fantastic? este Închipuit? ce poet, iar fantezia sa pare s? nu aib? limite atunci descrie orizonturi spa?iale nelimitate, simbolizând infinitul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a cosmosului r?sfrânge În crea?ie tentativă conținu? a poetului de a cosmiciza spa?iul, de a-l organiza În varii trepte ?i etaje " (Z. D.-Bu?ulenga) Poetul-Amphion construie? te spa?îi atent gândite pan? la ultimul detaliu arhitectural, indiferent c? acestea sunt proiectate În universul miilor de stele, În lumea magicului codru sau a palatelor de cle? tar din inimă ??rii, Înzestrându-le cu cele mai originale structuri arhitectonice (portale, coloane, arcuri, bol?i, cupole etc): „Impresionante prin
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
filozofice (luna devine un simbol imuabil al cosmosului, marea o matrice existen?ial?, simbol al genezei, codrul o lume atemporal?). Descrierea cet??ilor antice (Babilon, Egipt, Grecia, Dacia) reprezint? astfel un exemplu elocvent ce relev? pe de o parte viziunea arhitectural? a poetuluidemiurg, „titanica sete de frumuse?e ?i plenitudine rev?rsat? În crea?ie" (Z. D.-Bu?ulenga), dar ?i manieră În care peisajul eminescian, de data aceasta d?ltuit În piatr?, poate transcende timpul istoric al devenirii, ??inuind prin
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a mitului ce 1-a z? mislit privilegiu deopotriv? al poeziei ?i al arhitecturii: „ Poezia, ca ?i arhitectură de altfel poate crea o ipostaziere a spa?iului nesfâr?it", „o ie?ire În metafizic".\ (Rosario Assunto) Un adev?rât labirint arhitectural f? ure?te poetul În universul subacvatic de exemplu, transformându-1 Într-un peisaj fantastic de o for?? plasticizant? uimitoare: „ ?i În fundul m?rii aspre, de safir mandre palate Ridic bol?ile lor splenzizi, ?-a lor hale luminate, Stele de-aur
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
poetic. Alteori descoperim În paginile crea?iei lirice eminesciene o autentic? „viziune arhitectonic?" (Zoe D.Bu?ulenga ) a poetului Amphion ce construie?te În imagina?ia să peisaje „transcendente" (G. C?linescu), fantastice situate În inima p? mântului, sau labirinte arhitecturale subacvatice, ori Închipuie minunile de gandire ?i sim?ire uman? care au uimit odinjoar? lumea Întreag?, iar ast?zi dorm triste ?i ț?cute În chip de ruinevechile cet??i ale Antichit??îi toate, spa?îi ce uimesc prin „arhitectură
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
spa?iul, de a-1 organiza În configura?îi proprii, „impresionante prin elementul fabulos" izvor??te dintr-un inepuizabil „instinct creator, demiurgic" În virtutea c?ruia construie?te, recreând universul se materializându-se În impresionante pagini v?dind un autentic talent arhitectural. Cetate str?veche a naturii („C?ci s?? ?ții, iubite frate, / C? nu-s codru, ci cetate"), codrul eminescian impresioneaz? prin „arhitectonica" original? a spa?iului atent configurat În detalii sau perspective cosmice uimitoare. Un exemplu este „gr?dina cea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
structurează și/sau destructurează evenimentele-trăiri emoționale, le precipită sau le calmează, le intensifică sau le diluează (după caz). Această muzică se articulează în "episoade", fiecare din ele diferit de celelalte - cel puțin în detalii, dacă nu chiar în schema lor arhitecturală -, toate împărtășind însă același aer de familie. În principiu, coloana sonoră a spectacolului incorporează trei categorii de imagini (sau peisaje) sonore: muzici propriu zise; texturi ambientale cu timbruri predominant sătești; texturi complexe, suprapunând sau alternând strâns muzici propriu-zise și texturi
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
luxoase, șic se învecinează, încă, cu magazine comuniste, hidoase, cu blocuri ce par nelocuite, părăsite, din care, totuși, urlă vital manele fel de fel, cu ganguri puturoase în care incertitudinea este, ea însăși, un mod de a trăi. Tranziția aceasta arhitecturală bizară, și nu numai, întreține, cumva paradoxal, un soi de speranță tîrzie, caraghioasă că lucrurile se pot modifica mult mai temeinic. Că poate să existe chiar o evoluție. Deși atît de tîrziu după 1990 și după zeci de ani în
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
articolul, n-o să regretați. l Al treilea semnal de alarmă trece de la suflet la peisaj. La rubrica SOS București, dl Andrei Pippidi ne face să tresărim cu întrebarea din titlu: Dar cu Cișmigiul ce aveți? E vorba de un proiect arhitectural care va distruge unul dintre cele mai importante locuri din istoria Bucureștiului, Cișmigiul, și va urâți centrul orașului prin 4 blocuri-turn de 30 de etaje. Se pare că arhitecții pun gând rău oricărui spațiu verde care mai există în Capitală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8801_a_10126]
-
îndoială cel mai important eveniment din istoria recentă a Muzeului de Artă Modernă din New York, cea legată de noua clădire concepută de arhitectul japonez Yoshio Taniguchi. Caracterul deosebit al creației sculptorului american a contribuit oarecum la (re)validarea unei concepții arhitecturale inițial lăudate pentru minimalismul ei și repede disprețuită pentru lipsa de îndrăzneală. Trei sculpturi monumentale din 2006 - "Band", "Spiral", "Torqued Torus Inversion" - modelează și dau viață cavernoasei galerii de la etajul al doilea, spațiu uriaș și lipsit de lumină naturală în
Dimensiuni sculpturale by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8919_a_10244]
-
87, la Muzeul Național de Artă al României. Ambele modalități de exprimare au trezit ecouri în mintea și în sufletul meu, fiind pentru mine, într-un anume sens, modalitate de expresie, înrudite prin mișcare, prin ritm: un ritm intrinsec compoziției arhitecturale, sculpturale și picturale, desfășurat spațial și un ritm cu dublă desfășurare, spațială și temporală, în dans. Am încercat chiar să înțeleg cum se poate petrece un transfer de ritmuri de la o artă la alta, după ce am văzut la Paris, la
Pătrat alb și dans în întuneric by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9780_a_11105]
-
de cultură, cîteva nuclee de intelectuali - arhitecți, pictori, sculptori, scriitori, cercetători - s-au străduit, de-a lungul timpului, să vorbească și să aducă în centrul atenției Bucureștiul de altădată. Felul în care el a fost gîndit din punct de vedere arhitectural, urbanistic, cultural. Au fost seminarii, conferințe, dezbateri, s-au publicat importante studii, cărți, documente despre istoria și arhitectura Bucureștiului. Cred că orice efort în zona asta este o șansă pe care ne-o acordăm întru regăsirea, salvarea și redefinirea identității
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
alăturat cîteva serii de studenți ai anului trei ai Facultății de Istoria și Teoria Artei din cadrul Universității de Arte București. Cartea este o lucrare consistentă, care sistematizează riguros informația - povestea zonei, a fiecărei case, ce înseamnă din punct de vedere arhitectural, urmărește istoric locul, cine sînt proprietarii, cum s-a cumpărat lotul, publică actele de cumpărare, actele de la Primărie ce permit lucrul, publică schițele, planul desfășurat, fotografii superbe cu înfățișarea de astăzi a exteriorului, a interiorului, pune studiul în contextul timpului
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
de autorizații de construcții serios impuse și analizate de specialiști, după planuri elaborate de arhitecți împătimiți de frumos. Nu este nici minune, nici mister, pînă la urmă, în tot ce vedem. Este o profesiune făcută cu iubire. Este un stil arhitectural care a constituit elemente fundamentale pentru identitatea individului și cea națională. Între 1872 și 1875, prin asanarea unei bălți pe care o făcea Bucureștioara, apărea o grădină "de piață publică numită maidanul Icoanei", astăzi, Grădina Icoanei. Așa cum s-a observat
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
și perisabile. Mai mult, încărcate de anexe, în care se scufundă imperturbabil. Henry Flynt spunea că muzica de orientare conceptuală este în mod esențial scufundată în accesorii, cum ar fi, de pildă, partitura (ce concurează uneori opera plastică, literară sau arhitecturală), indicațiile (hiper-gonflate la nivelul semnificațiilor), schema formei (folosită ca figurare a însăși concepției artistice) ori formula matematică și algoritmul (ca șir predeterminat de operații ale instituirii fluxului sonor). M-am gîndit la aceste accesorii provocat fiind de restituirea, în urmă
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
goliciunii dumnezeiești se insinuează și mișcă asemenea misticului nimica din celebra formulare a lui Caragiale. Fie că este straniu pînă în pragul suprarealității, fie că se naște frust din materia cromatică, asemenea lui Adam din pămînt, fie că se înalță arhitectural din pete, într-o delicată perspectivă postcubistă, fie că ipostaziază extazul, în care frisonul divin și antecamera orgasmului se împletesc inextricabil, fie că amestecă, printr-o alchimie ciudată, în imaginea unei tulburătoare Lolite avant la lettre, imanența alcovului și transcendența
Nudul, între mistică și păcat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9015_a_10340]
-
cronicar literar la "Steaua". Casa de Cultură a Studenților, pusă în contextul epocii și în contextul întregului oraș, are o biografie cu patru dimensiuni, descrise de Petru Poantă în toată complexitatea și interferența lor. Casa este mai întâi un edificiu arhitectural, o prezență fizică pregnantă, a cărei construcție socialistă își are istoria ei separată. În al doilea rând, Casa este o expresie a puterii politice centrale, așa cum se exercita ea prin intermediul Centrului Universitar clujean. În al treilea rând, Casa sintetizează o
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
pe Ulisse) a acumulat straturi de influențe din multiple orizonturi: elene, feniciene, celto-iberice, romane, vizigote, maure, ebraice etc. În glorioasa epocă a descoperirilor, patronată de Regele Manuel Întâiul, pe colinele urbanizate de lângă estuarul râului Tejo s-a distilat o sinteză arhitecturală fără precedent și fără ecouri imediate în restul Europei: așa-numitul stil manuelin, un fel de baroc flamboiant, în care vocația decorativă și cea a broderiei în piatră ating paroxismul. Capodoperele acestui stil sunt asaltate astăzi de cohorte de turiști
Frânturi lusitane - O artă suverană by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9068_a_10393]
-
temă, din 16 august 2007 (vezi metropotam.ro): " Apropo de utopiile politice, unde ți se pare că se văd cel mai bine urmele comunismului? În mentalitate. Comunismul ne-a dezechilibrat cu totul și pe o perioadă care va mai dura. Arhitectural vorbind, avem o țara plină de blocuri. Ca în melodia lui Valeriu Sterian: Ťce oraș frumos, fabrici și uzine...ť Dar peisajul e sumbru mai degraba la nivelul omului comun de pe stradă. ș...țCum văd tinerii comunismul? Mi se pare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9345_a_10670]