776 matches
-
prim ordin a arhitecturii euroatlantice de securitate („Grupul Australia” pentru neproliferarea armelor chimice și biologice: „Regimul de Control al Tehnologiilor pentru Rachete” - M.T.C.R.; noul forum care va înlocui COCOM). Ca o expresie a atașamentului României față de principiile și obiectivele controlului armamentelor și dezarmării, președintele țării (Ion Iliescu) a lansat, în cadrul Conferinței de Dezarmare de la Geneva, o inițiativă vizând reglementarea problematicii transparenței în domeniul armamentelor „printr-un tratat internațional cu vocație universală, care să stabilească standarde, proceduri și mecanisme de aplicare corespunzătoare
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
noul forum care va înlocui COCOM). Ca o expresie a atașamentului României față de principiile și obiectivele controlului armamentelor și dezarmării, președintele țării (Ion Iliescu) a lansat, în cadrul Conferinței de Dezarmare de la Geneva, o inițiativă vizând reglementarea problematicii transparenței în domeniul armamentelor „printr-un tratat internațional cu vocație universală, care să stabilească standarde, proceduri și mecanisme de aplicare corespunzătoare”. În acest sens, ca o primă etapă, România prezenta la Conferință, în consultare cu S.U.A., un document de lucru referitor la instituirea unui
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Nord Atlantic cu ambasadorii de legătură; 4. întâlniri regulate ale comitetelor N.A.T.O., precum Comitetul Politic și Economic, Comitetul Militar, Grupul de Analiză Politică. Consultările se vor axa pe probleme ca: 1. planificarea apărării; 2. metode conceptuale de control al armamentelor; concepte democratice privind relațiile civilimilitari; 3. coordonarea civilo-militară în probleme de control al traficului aerian; 4. conversia producției de apărare în scopuri civile. Propunerile românești prezentate în intervenția domnului Adrian Năstase, ministrul afacerilor externe, au evidențiat importanța deosebită pe care
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
percepții care ar fi putut constitui o bază comună în negocieri. Abilitatea de a găsi un concept comun pentru stabilirea încrederii între statele arabe și Israel ar fi dus la formarea unui cadru favorabil pentru controlul armamentului, iar viceversa, controlul armamentelor este esențial pentru clădirea încrederii. În concluzie, procesul de clădire a încrederii implică în principiu convergența conceptelor de securitate. În cazul palestinienilor, sentimentul de insecuritate este dat de asimetrie și este bazat pe experiența istorică. Totuși, faptul că și palestinienii
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
și a libertăților fundamentale. Statele membre își vor corela propria politică în funcție de principiile și orientările elaborate de Consiliul European, ca și de poziția convenită la nivelul Uniunii în privința unor acțiuni comune. Procesul O.S.C.E.; politica de dezarmare și control al armamentelor în Europa; neproliferarea armelor nucleare; aspectele economice ale securității; relațiile cu țările din Estul și Centrul Europei; activitatea în organizațiile internaționale, în primul rând O.N.U., toate acestea sunt domeniile în care statele membre se vor angaja de comun
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
politică externă și de securitate comună, precum și acțiunile comune sunt definite de către Consiliul European al șefilor de state sau de guverne. Acțiunile comune pot fi inițiate în domenii precum: a) procesul O.S.C.E.; b) politica de dezarmare și control al armamentelor în Europa; c) neproliferarea armelor nucleare; d) aspectele economice ale securității; e) relațiile cu țările din Europa de Est și Centrală; f) activitatea în organizațiile internaționale. Un rol important în dezvoltarea progresivă a politicii de securitate comună a U.E. îi revine, conform
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
un rol conducător în cadrul negocierilor C.S.C.E. de la Helsinki. Eforturile C.E. de a preveni escaladarea confruntării Est-Vest și de a promova reconcilierea și dialogul au fost evidente, între altele, și în timpul crizelor din Polonia și Afganistan și în timpul negocierilor asupra controlului armamentelor. Abordarea Comunității a fost evidentă și în cazul unor conflicte mai „limitate”, cum ar fi în America Centrală sau în Iugoslavia. În cazul acestor crize, cât și alte zone de instabilitate, C.E. a utilizat măsuri de construire a păcii bazate pe
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
deține decât o parte din potențialul militar al fostei U.R.S.S. care dispunea încă din 1989 de o forță de șoc de trei ori rnai mare decât cea a N.A.T.O. Azi, cota parte a Rusiei în balanța globală a armamentelor în Europa este de patru ori inferioară celei a U.R.S.S., redusă la 15%, la sfârșitul anului 1995. Moscova a trebuit, pe de altă parte, să-și retragă trupele din centrul Europei, modificând radical concepția asupra marjei de manevrare în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
S.C.E. și crearea unor instituții permanente care să ajute la transformarea lui într-un forum de cooperare transatlantică și un instrument de rezolvare efectivă și pe cale pașnică a crizelor și disputelor; 4. Angajamentul de urmărire a procesului de control al armamentelor, în primul rând prin punerea în aplicare a Tratatului privind forțele convenționale, cu scopul de limitare a potențialului ofensiv al forțelor armate la un nivel de la care un atac masiv prin surprindere ar deveni imposibil. De asemenea, se impune respectarea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
nivel ministerial sau ale Consiliului Nord-Atlantic cu ambasadorii de legătură; - întâlniri regulate ale comitetelor N.A.T.O. (Comitetul Politic și Economic, Comitetul Militar, Grupul de Analiză Politică). Consultările se vor axa pe probleme ca: - planificarea apărării; - metode conceptuale de control al armamentelor; - concepte democratice privind relațiile civilimilitari; - coordonarea civilo-militară în probleme de control al traficului aerian; - conversia producției de apărare în scopuri civile. C.C.N.A. constituie, cu siguranță, un nou element important al sistemului de securitate transatlantic, aflat în plină transformare. Rolul și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
reforma în ce privește: - reducerea riscurilor unui „război din greșeală”; - strategia sau recurgerea la arma nucleară. - Declarația de la Londra (1990) cuprindea elemente definitorii pentru conceptul strategic al Alianței: noi relații cu țările E.C.E., o nouă strategie militară, întărirea rolului O.S.C.E., controlul armamentelor, crearea unei identități de securitate europeană. - S-au consacrat elemente de noutate (Roma, 1991), mai ales în ce privește importanța soluționării crizelor și prevenirii conflictelor în faze incipente. - S-a constituit Consiliul de Cooperare NordAtlantică (C.C.N.A.); s-au definit concepte noi, precum
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
rușinare că, fiindcă a ajuns bătrân și în doaga copiilor, era bine să-și lase tronul și să se facă călugăr. Aceste toate au rezultat din cauza a doi oameni înrăutățiți, anume vistierul Ginea, numit și Olariul său Cicală, și Radu Armașul, numit și Vărzariul. Aceștia, având în mână cârma statului și încrederea absolută a Domnului, făceau abuzurile cele mai revoltante. Boierii, ajungând fără putere și văzîndu-și viețele în mînile acestor doi ticăloși, sufereau toate în tăcere. Astfel a ajuns oamenii răi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și numele cel glorios al Domnului. Cine era celălalt? {EminescuOpX 238} Acesta era român din Ploiești, fiul unui grădinar (bulgar) care cultiva varză; de aceea îl și numiră Vărzarul. Ajungând din tinerețe a înainti în diregătoriile civile, se făcu și armaș mare, o dată cu Cicală, când s-a făcut vistier. Înzestrat cu un suflet răutăcios și neomenos, îndată ce-a ajuns la postul acesta a început a revărsa asupra tuturora veninul răutății sale; nici boier, nici preot nu scăpa nesupărat și nejăfuit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
era suveranitatea națională, care nu putea fi limitată chiar dacă formula propusă de Briand era una interguvernamentală și nu una supranațională. Dezarmarea a fost o problemă care l-a preocupat pe Nicolae Titulescu. În cadrul Conferinței diplomatice internaționale pentru reducerea și limitarea armamentelor, desfășurată la Geneva, sub auspiciile Ligii Națiunilor, între anii 1932 și 1934, marele diplomat român a susținut punctul de vedere francez conform căruia era necesară reducerea bugetelor militare în raport cu situația specifică a fiecărui stat, ca una dintre măsurile concrete menite
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
pronunța pentru dezarmarea subordonată securității colective; Uniunea Sovietică susținea dezarmarea totală și generală iar Germania dorea dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus statelor învinse la sfărșitul primului război mondial. A fost adoptată o rezoluție care stipula o reducere progresivă a armamentelor și un control al dezarmării. Titulescu era o persoană orgolioasă și dorea să fie consultat în orice problemă importantă de politică externă. Astfel, la 1 octombrie 1932, Alexandru Vaida Voevod, președintele Consiliului de Miniștri, a inițiat negocieri cu sovieticii fără
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
pronunța pentru dezarmarea subordonată securității colective; Uniunea Sovietică susținea dezarmarea totală și generală iar Germania dorea dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus statelor învinse la sfărșitul primului război mondial. A fost adoptată o rezoluție care stipula o reducere progresivă a armamentelor și un control al dezarmării. Titulescu era o persoană orgolioasă și dorea să fie consultat în orice problemă importantă de politică externă. Astfel, la 1 octombrie 1932, Alexandru Vaida Voevod, președintele Consiliului de Miniștri, a inițiat negocieri cu sovieticii fără
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Domn bun întîlnește în cale e reacționar, e turcofil, iar oricare taie capetele boierilor e național și liberal. Presimțisem că și Mihai Viteazul și Matei Basarab vor fi trecuți în registrul negru, iar Mihnea cel Rău și Mircea Ciobanul, descendenții armașului Dracea, vor fi schimbați în martiri ai libertății poporului. {EminescuOpXII 44} De la moartea lui Neagoe Basarab până la Mihail Bravul - zice "Romînul" - sunt aproape optzeci de ani și vedem că douăzeci de Domni s-au pus pe tron și pe rând
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
au încălecat pre cal. Și atunce au dzis Ștefan-vodă: „Sărace Purece, de-oi scăpa eu și tu, atunci ți-i schimba numeli din Purice în Movilă“. Și au dat Dumnedzeu și au scăpat amândoi. Și l-au și făcut boier, armaș mare, pre Purece. Și dintru acel Pureci aprodul s-au tras neamul Movileștilor, de au agiunsu de au fost și domni dintru acel neam. Dar și aprodzii atunce nu era din oameni proști, cum sunt acum, ce era tot ficiori
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
un consens cu privire la această problemă. În 1973, ca răspuns la dorința comunității internaționale, exportul de petrol în Africa de Sud este oprit. Aceasta acțiune este întreprinsă fără implicarea Organizației Națiunilor Unite. Însă Organizația Națiunilor Unite ia măsuri în 1977, în privința armelor și armamentelor militare când s-a hotărât stoparea vânzării acestora câtre Africa de Sud. Totuși, în 1985 guvernul Canadei acuză inițiativa Națiunilor Unite, considerând că inițiativa afectează populația majoritară de culoare care trebuia de fapt ajutată. Anii `80 sunt marcați de aplicarea unor sancțiuni
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
neconforme cu obiectivul stabilit. În Haiti după aplicarea sancțiunilor s-a intensificat fenomenul de migrație spre Statele Unite ale Americii, având drept rezultat final o cheltuială suplimentară a statului american Florida pentru a susține populația migratoare haitiană. În Iugoslavia embargoul asupra armamentelor nu a făcut altceva decât să anime Bosnia, care își putea procura armament din surse adiționale. Acest dezechilibru militar a contribuit la suferința bosniacilor. Cazul Pakistanului și demersurile S.U.A. de a-l slăbi din punct de vedere militar nu a
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
au venit 30 de familii din jud. Neamț și 45 familii din jud. Bacău. Satul Tibănești era prezentat, întrun document din 6 octombrie 1658 între două sate,după cum deducem din următoarele relatări ale actului: „1658octombrie 6 Iași, Carp Lungul fost armaș ,fiul lui Gavril Lungul vinde lui Mecula al III lea vistier,satul Tibănești, ținutul Vaslui, pe Șacovăț; între Gârbești și Olășei, cu vatra satului, țarină, fânațe, locuri de heleșteie, vaduri de moară, locuri de prisăci și pomeți,cu 600 de
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
un consens cu privire la această problemă. În 1973, ca răspuns la dorința comunității internaționale, exportul de petrol în Africa de Sud este oprit. Aceasta acțiune este întreprinsă fără implicarea Organizației Națiunilor Unite. Însă Organizația Națiunilor Unite ia măsuri în 1977, în privința armelor și armamentelor militare când s-a hotărât stoparea vânzării acestora câtre Africa de Sud. Totuși, în 1985 guvernul Canadei acuză inițiativa Națiunilor Unite, considerând că inițiativa afectează populația majoritară de culoare care trebuia de fapt ajutată. Anii `80 sunt marcați de aplicarea unor sancțiuni
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
lucrătoare și de a propaga principii economice pe care le expunem astăzi. Sumar: Pentru ce trebuie sporite armamentele. Fermentații, discordii, dușmănii în lumea întreagă. Constrângerea opoziției creștinilor prin războiul general. Presa și opinia publică. Tunurile americane, japoneze și chineze. Sporirea armamentelor și a personalului poliției este un adaos necesar al planului pe care l-am expus. Trebuie să nu mai fie, în toate statele, în afară de noi, decât mase de proletari, câțiva milionari care să ne fie devotați, polițiștii și soldații. În
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
a participat activ, aducându-și contribuția, prin inițiativele proprii pe care le-a luat, prin susținerea conceptului de definire a agresorului, prin semnarea convențiilor de definire a agresorului. După terminarea războiului, tratatele de pace au prevăzut o reducere generală a armamentelor, printre care dezarmarea impusă Germaniei și celorlalte state învinse, reprezenta doar un preludiu. “La 8 ianuarie 1918, președintele Statelor Unite, Wilson în "Proclamația celor 14 puncte asupra organizării păcii" flutura în fața opiniei publice iluzia cu privire la "garanții adecvate că armatele vor fi
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
organizării păcii" flutura în fața opiniei publice iluzia cu privire la "garanții adecvate că armatele vor fi reduse până la ultima limită, compatibilă cu securitatea internă”. De asemenea, Pactul Societății Națiunilor prevedea în articolul 8 că “Membrii societății recunosc că menținerea păcii reclamă reducerea armamentelor naționale la minimum, compatibil cu securitatea națională și cu executarea obligațiilor internaționale impuse de o acțiune comună”. Problema dezarmării a suscitat vii discuții în cadrul Societății Națiunilor încă din primii ani ai existenței acestui Pact (1920-1921), dar disensiunile și contradicțiile dintre
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]