4,701 matches
-
solda lui Napoleon. îndrăgostită de tânărul prinț Emanuel Mirzaian, alias Manuc, controversata și fermecătoarea văduvă nu-și poate duce la bun sfârșit misiunea cu care fusese învestită de împăratul însuși: zădărnicirea faimei și a planurilor, inclusiv eliminarea fizică a zarafului armean. Puterea de seducție a bărbatului iubit se dovedește a fi mai tare decât intrigile și manevrele emanate din cabinetul unui conchistador deja căzut în dizgrație și ridicol. Sub alegoria destinului se află atât cosmopolitul bei rătăcitor, armeanul animat de sentimente
Intrigă și iubire în Principate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9526_a_10851]
-
găsit proprietarii), interiorizând nuanțele unui tablou estompat de fumul veacurilor, împreunând relatări istorice cu viziunile apocrife ale unor personaje din anturajul imediat, tip Marioritza sau Dante Negro, actor și narator, spion și artist, fascinat el însuși de personalitatea iluminatului bei armean, lăsându-se deturnat de la misiunea sa de ucigaș cu simbrie. Reconstituirea începutului de veac XIX românesc și european evită cu succes o imagine stufoasă de tip arheologic sau ostentativ arhivistic, în favoarea unui context istoric suplu, redat inclusiv prin eșantioane de
Intrigă și iubire în Principate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9526_a_10851]
-
de luptă. Se uita cu milă la legionarii care defilau războinic prin oraș. Unii îi fuseseră elevi. Cu doi era coleg de cancelarie. Mai erau și niște popi din satele din jur, cu dascălii lor cu tot, vreo trei negustorași armeni patrioți. Cei mai mulți erau armâni de-ai lui: toți ambițioși, cîțiva inteligenți, dar chiar și ăștia își închipuiau prostește că partidul în care se băgaseră era noua lor familie. După moartea Căpitanului, cel care-i luase locul, chiar dacă nu îndrăznea să
Steaua din frunte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8042_a_9367]
-
unor note particulare pe care, oricum, nimeni nu le-ar putea nega. Toate episoadele de genocid ale trecutului mai îndepărtat ori mai apropiat, fie ele arderile pe rug comandate de inchiziție, noaptea Sfântului Bartolomeu, decimarea amerindienilor de către coloniștii albi, masacrarea armenilor de către turci, Gulagul sau Holocaustul, posedă un numitor comun care le potențează semnificația, care le amplifică aura unei tragice comuniuni umane implicate. De ce să fim dezbinați cînd ne putem alătura sub semnul purificator al sacrificiilor maxime? Creștin fiind, nu văd
Cîteva precizări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8184_a_9509]
-
satanei. Își zic legionari. Și când au făcut asemenea prăpăd? a întrebat Costăchel. În urmă cu două zile. Au năvălit peste oameni cu bâte și pistoale. Au distrus, au furat și au bătut fără alegere, fie român, fie evreu, fie armean. Era suficient să ai o prăvălie sau să te știe mai avut puțin. Au tras-o rău de tot cei care au spus vreo vorbă împotriva lor sau au făcut ceva politică. Unde găsim niște gazete? s-a interesat Costăchel
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ieșea ca o lumină caldă, o bărbie ușor despicată, din care se ivea timid o delicată gropiță discretă. Și, ca nimic să nu-i lipsească acestui chip încântător, delicatul ei nas nu era nici drept, nici încovoiat, nici grec, nici armean; nasul ei era nedefinit, adică spiritual și fin, cu linia conturului neregulată - nasul acela care-i necăjește pe sculptori și-i farmecă pe pictori. Avea acea frumusețe răpitoare, turnată toată după tiparele desăvârșirii, pe care poți doar s-o contempli
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
iar pe de alta de gândirea rece, specifică spiritului germanic. În rest ea era, cum însăși declarase nu o dată, româncă, nu pentru că dinspre mamă unul din bunici era român, vezi chipurile, în timp ce altul era polonez, iar dinspre tată, unul era armean și altul era ungur roade multicolore, cum era și firesc, ale Imperiului Austriac-ci pentru că cea mai frumoasă vârstă a vieții sale o petrecuse aici, între pădurile Transilvaniei. Și pentru că doamna General și nenea Epa (de la Epaminonda cum fusese botezat de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
zile mari, frumos legate în piele catifelată și aranjate atent fie în biblioteca oficială, fie în alte intrânduri oferite de construcția mobilei, sau în firide croite în zid încă de la început, de când fusese concepută casa, o cumpăraseră de la un avocat armean. De fapt, de la soția acestuia, încă de prin anii ’38. Îi plăcuse lui Karin, în primul rând poziția casei, așezată la intersecția a două străzi. Inițial ea ar fi vrut o casă protejată de vuietul străzii, de un interval considerabil
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
precum și Kurzgefasste Bemerkungen ueber Bukowina, un fel de eseu politic scris într-o germană "sigură, corectă, la obiect, expresivă". Cercetând în Bucovina (ca funcționar) activitatea boierului Vasile Balș, Budai evocase în notațiile sale toate minoritățile zonei - "moldoveni, ruși, germani, evrei, armeni, greci, unguri, lipoveni și țigani". Asupra celor din urmă s-a oprit cu simpatie, milă, sau cu "iluministă înțelegere frățească". În acest context își trasează Anca Rădulescu excepționala hermeneutică la "}iganiada", una dintre interpretări fiind înțelegerea "țiganilor" ca alegorie, ca
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
că și domnul Izot Soceanu făcea parte din această categorie. De ce un consulat la Alexandretta? Pentru că era ultimul loc ce se putea oferi și pe ultimul loc se afla Izot Soceanu. Tocmai se terminase războiul grecilor cu turcii, fuseseră evacuați armenii, unii ceruseră să vină în România, mai rămăseseră ceva neamuri risipite prin provincie și era nevoie de cineva care să dea o viză și o îndrumare celor care voiau să se strîngă în jurul celor ce-și găsiseră adăpost în România
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
spectator nu căuta să se Încredințeze de soiul Împletiturii. Atunci Simon Îi Întindea un capăt al cingătorii, țeapănă ca un par; de cum o atingea neîncrezătorul, funia se pleoștea și se prăvălea pe jos, stârnind praful. Vorbea destul de bine greaca, copta, armeana și ebraica, precum și unele dialecte locale, deși potrivnicii săi susțineau că avea rostire de venetic. Simon nu se prea sinchisea de clevetiri, dând chiar impresia că el Însuși le Întețea. Se mai zicea despre el că era ager la minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
aduse de la Florența, mirosul de varză murată și cartofi stricați mai stăruia Încă În Încăpere, după părerea celor mai exigenți clienți. Urmele lui Brândușă sunt de neșters, se plângea Ajan ori de câte ori Cain strâmba din nas fără motiv aparent. În mintea armeanului, singura pricină de nemulțumire a cuiva care Îi călca pragul putea fi legată doar de amintirea comerțului insalubru cu legume și zarzavaturi al lui Brândușă, gestionarul de odinioară al acestui spațiu și actualul proprietar al „Gostatului” de lângă podul Monetăriei, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
se feri să-și dezvelească dantura sănătoasă de cal Încă tânăr, cu care, la nevoie, putea scoate, după un obicei al locului, capacul unei sticle de bere, dar nu ezită să mormăie o Înjurătură antisemită, chit că Ajan era doar armean, cu gândul la ziua când va putea investi și el ceva bani În câteva măsele de aur. Chiar dacă după moarte ar avea ceva neplăceri din pricina asta, În caz că hoții nu s-ar fi mulțumit cu cimitirul evreiesc, cu osebire profanat pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
aspecte privind dezvoltarea relațiilor bilaterale și deschiderea unei ambasade. Timp de aproape opt luni a locuit, împreună cu soția și personalul tehnic, la un hotel din Erevan. A surprins climatul deosebit de favorabil la adresa României. De un real folos au fost și armenii originari din România. Cu ajutorul lor, au fost organizate o seama de manifestări culturale dedicate cunoașterii istoriei și culturii poporului român. În plan politic, au avut loc o serie de vizite la nivel înalt, precum și pe linie parlamentară. În iulie 2002
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
anului 1948. Cu prilejul unei vizite de lucru la M.A.E., ilustrul profesor a sugerat conducerii Direcției ca tânărul Agop BEZERIAN să fie numit în cadrul Ambasadei României de la Ankara, deoarece este cunoscător al limbii turce, dar și pentru că "este armean". Astfel, la începutul lunii ianuarie 1949, a ajuns la destinație împreună cu Dumitru Olteanu, noul ambasador al României în Turcia. În pofida relațiilor tensionate dintre cele două țări, datorită apartenenței lor la blocuri politico-militare adverse, ambasada țării noastre a reușit să desfășoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
un ban și cheltui doi, pe gaz, pe apă și pe lumină? Cei mai săraci proprietari sînt proprietarii de metafore. Am sporovăit în trei (cu un Fluturel bosumflat între noi, de ziceai că stă să-i cadă-n cap biserica armeană) despre vechea "Oră" și intervențiile creatoare ale corecturii. Într-o notă despre spații verzi, se tipărise Porcul Libertății. Carmen Fericeanu făcuse c din e, în euristică. Așadar, se ilustrase un număr cu sculptură în lemn. Redactorul de arte, Lucian Foișor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pe față! Doamna Loghin, spaima liceului Ibrăileanu, o babă acră, obeză, încruntată, stresată, nemulțumită. Blestemată femeie. Era trecut de 11. Cabinetul medical, închis; în parcul școlii, toate băncile ocupate; în curte, proful de sport verifica numerele matricolelor; la poartă, bătrânul armean, obosit, capul plecat, barba răvășită, ochii închiși pe soclu. Obosit și îngândurat, bătrânul; Adela nu l-a iubit nici măcar în carte. Tristețea ferestrelor nu legitimează întotdeauna așteptările. Undeva în eter, se intersectează expresivitatea celui care pozează, determinarea celui care modelează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
închipuit că sunt oameni civilizați și că nu sunt în stare de asemenea fapte... Dar dumneavoastră ce credeți?... întrebă medicul Gutman, săgetându-l cu o privire ușor ostilă pe Ticu prin lentilele rotunde și groase ale ochelarilor săi. Și genocidul armean a ajuns la cunoștința opiniei publice europene mai târziu, și totuși a existat!... Văzând că remarcile sale nu fuseseră bine primite, Ticu hotărî să nu mai spună nimic. Adevărul este că Hitler și cu Stalin au cam fost frați gemeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
caldă, o bărbie ușor Istorisiri nesănătoase fericirii 57 despicată, din care se ivea timid o delicată gropiță discretă. Și, ca nimic să nu-i lipsească acestui chip încântător, delicatul ei nas nu era nici drept, nici încovoiat, nici grec, nici armean; nasul ei era nedefinit, adică spiritual și fin, cu linia conturului neregulată - nasul acela care-i necăjește pe sculptori și-i farmecă pe pictori. Avea acea frumusețe răpitoare, turnată toată după tiparele desăvârșirii, pe care poți doar s-o contempli
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
istorie, făcând cunoscut faptul că religia și violența există de când este omul. Sau că războaiele creștinilor, de exemplu, cele împotriva populațiilor originare din America Latină și din America de Nord sau a evreiilor din Palestina și Liban, împotriva musulmanilor în Balcani și împotriva armenilor nu se pot fi baza în principal pe credința într-un Dumnezeu unic... Nu poate fi demonstrat că religiile monoteistice ale Orientului Apropiat manifestă o anumită afinitate intoleranței, fanatismului și terorismului religios, iar hindusimul, budismul au fost pacifiste încă de la
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de Anton Webern, Tablouri dintr-o expoziție de Modest Musorgski. Imediat după admiterea în 1969 în Universitatea de Muzică (fostul Conservator "Ciprian Porumbescu") la clasa de pian a profesoarei Ana Pitiș, pianistul și compozitorul Cristian Petrescu a emigrat, datorită originii armene a familiei sale. După o scurtă ședere la Beirut, Liban, unde a debutat într-un recital la Universitatea Americană din Beirut, primește în octombrie 1970 o bursă la Juilliard School din New York. În 1972, la New York, Cristian Petrescu este distins
Pianistul Cristian Petrescu va susţine un recital la Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/70215_a_71540]
-
Beirut, Liban, unde a debutat într-un recital la Universitatea Americană din Beirut, primește în octombrie 1970 o bursă la Juilliard School din New York. În 1972, la New York, Cristian Petrescu este distins cu premiul "Aram Haciaturian" rezervat pianiștilor de origine armeană, iar în 1974, după încheierea cu un Master Degree a studiilor sale, primește din partea "Cursurilor de vară pentru muzică contemporană" din Darmstadt o bursă pentru cursurile de pian din același an cu pianistul german Aloys Kontarski. La încheierea cursurilor, în
Pianistul Cristian Petrescu va susţine un recital la Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/70215_a_71540]
-
Compania armeană Armavia a operat primul zbor comercial cu cel mai nou avion comercial rusesc, modelul Sukhoi Superjet 100. Avionul, care a transportat 90 de pasageri, a aterizat pe aeroportul Sheremetovo din Moscova la 4,45 diminaeața, ora locală după ce a fost
Noul model de avion comercial rusesc, Sukhoi Superjet 100 - GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/70262_a_71587]
-
primul zbor comercial cu cel mai nou avion comercial rusesc, modelul Sukhoi Superjet 100. Avionul, care a transportat 90 de pasageri, a aterizat pe aeroportul Sheremetovo din Moscova la 4,45 diminaeața, ora locală după ce a fost livrat companiei aeriene armene cu o zi înainte, în cadrul unei ceremonii. Compania Armavia a comandat patru aeronave, informează money.ro. “Livrarea primului aparat este un moment de răscruce în proiectul Sukhoi Superjet 100” a spus Mihail Pogosyan, președinte al companiei ruse United Aircraft Corporation
Noul model de avion comercial rusesc, Sukhoi Superjet 100 - GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/70262_a_71587]
-
lui Ion Barbu, despre care aflăm că se mîndrea cu originea lui țigănească și se mînia teribil cînd îi era contestată: „ «Îți crăp capul» striga el ridicînd bastonul, la Capșa, asupra lui Lemnaru care-i spunea că era, de fapt «armean, nu țigan, cum te grozăvești». «Am venit aici ca rob, cu cuceritorii» spunea Barbilian cu voce tunătoare. Niciodată robia nu primise un mai pregnant elogiu." Memorialistul de azi știe de la tatăl său, care fusese în tinerețe cel mai bun prieten
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6771_a_8096]