4,796 matches
-
în sensul că avem de-a face cu cel puțin patru Biserici importante. Este vorba de Biserica Ortodoxă a Antiohiei, Biserica Asiriană a Răsăritului (Nestoriană), care s-a format după Sinodul IV Ecumenic de la Calcedon din anul 451, și Biserica Armeană. De asemenea, Biserica Catolică cu două ramuri: cea Melkită și cea Maronită. Până în anul 2011 nu au existat conflicte religioase nici între confesiunile creștine, nici între creștini și musulmani. Siria era un exemplu în Orientul Mijlociu pentru conviețuirea între religii. Siria
Biserica Creştină din Orientul Mijlociu – între persecuţie, mucenicie, martiriu, propovăduire şi mărturisire autentică, sângeroasă, pemanentă, substanţială şi consistentă… by http://uzp.org.ro/biserica-crestina-din-orientul-mijlociu-intre-persecutie-mucenicie-martiriu-propovaduire-si-marturisire-autentica-sangeroasa-pemanenta-substantiala-si-consistenta/ [Corola-blog/BlogPost/93964_a_95256]
-
-ne fantezia! Există literatură fără mare? Nu cred. Poate în basmele deșertului, dar și beduinii au valuri... de nisip. Există pictură fără mare? Nici vorbă! Nici nu vă trimit mai departe de Aivazovski! Pictează cineva mai copleșitor marea decât acest armean revendicat de ruși? Categoric, nu? Despre muzică nici nu mai vorbim, de la baroc până azi, marea e personaj, decor, stare, lume, iubire, moarte, naștere, vis..., de la Haendel, la Debussy etc.. Vreți să vorbim despre cinema? Mai bine, nu, fiindcă s-
CĂLCÂIUL VULNERABIL AL MĂRII, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cacaiul_vulnerabil_al_marii_cronica_al_florin_tene_1348334915.html [Corola-blog/BlogPost/343838_a_345167]
-
au fost prezenți toți membri cabinetului Republicii Moldovenești, Primul Ministru Român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand, făuritorul României Mari. Sfatul Țării cuprindea: 103 moldoveni, 13 ucrainieni, 7 ruși, 6 evrei, 5 găgăuti, 2 nemți, 1 polonez și 1 armean. Total 138 membri. În urma rezultatului de la vot (86 pentru, 3 contra, 36 abțineri, 13 absenți) s-a declarat unirea Basarabiei cu țara mamă. Ziarul “Tribuna” din 30 Martie publica: Moțiunea Unirii, Tedeum-ul, și telegrama transmisă regelui Ferdinand, anunțând Unirea
LECŢIA DE ISTORIE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1396003027.html [Corola-blog/BlogPost/353556_a_354885]
-
Este armeancă și poartă în spirit doinele și baladele care sunt sărbători sufletești ale acestui neam cu fibre antice rafinate. Atâtea geruri au trecut peste el, dar armeanul cântă neîncetat, cântece licoroase, cu licoare de dor, drag și viață. Muzica armeană, dacă nu e a inimii, nu e din buchetul farmecelor. Cuceritoare cum sunt însă, cântecele interpretei Anca Agemolu au zbor de pasăre cu plisc de liră! Sunt cântece sensibile ca aburii ce-au mers cu norii drum lung, ca să plângă
ANCA AGEMOLU UITAREA, CA DELICT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1429336634.html [Corola-blog/BlogPost/354007_a_355336]
-
la stofe“ vine din v. iran. varesa, sogd. wrs „par“ de fapt volos cu l > r (Etimologia 1970, 354), de aici și ainu rus „blană“. • Ch. fă „par“ trebuie legat de „foc“ por, pur, par cu p > f; huo „par“ < armean hur „foc“ < hor „soare“ (iranic). • engl. peruke < fr. < it. perruca este cu etimologia incertă, s-a presupus legătură cu lat. pilus „par“, dar în toate idiomurile neolatine părul este cu l că în latină, numai în română e cu r
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1426576674.html [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
românii. Așa cum a procedat Germania Federală. Viorel Patrichi, membru al Consiliului Unirii Pentru Elldor.Info CONTINUARE Românii au marcat, chiar dacă prea timid, împlinirea a 200 de ani de la momentul 16 mai 1812, când rușii au semnat cu otomanii, la Hanul armeanului Manuc-Bei, așa-numitul Tratat de la București. Prin consecințele lui, prin caracterul lui abuziv, documentul a fost un prolog la Pactul Molotov-Ribbentrop. Istoricii și politicienii au condamnat aceste tratate, dar consecințele lor juridice au rămas până astăzi. Parlamentul de la București a
Vitalia Pavlicenco, preşedinta Partidului Naţional Liberal(Basarabia) by http://balabanesti.net/2012/05/22/vitalia-pavlicenco-presedinta-partidului-national-liberalbasarabia-cinci-argumente-pentru-unire-interviu-acordat-la-bucuresti/ [Corola-blog/BlogPost/340021_a_341350]
-
XIX-lea. Tabelele de impunere din primele decenii ale secolului al XIX-lea dau categoriile de contribuabili ai satului Ulmeni, dar și bunurile de care dispun: numărul total al contribuabililor - 47; 3 văduve ale iobagilor; 7 jeleri; un evreu; 2 armeni; bunurile de care dispun: o suprafață de 241 câble de teren arător, o suprafață de fânață de 245 care de fân; o suprafață de vie de 48 urne de vin. Numărul animalelor din proprietatea celor 59 de contribuabili este de
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
templul și sinagoga. În Cernăuți, oraș cosmopolit, al unui amalgam de culturi și religii, în care locuitorii învățaseră singuri cum să conviețuiască pașnic și să se respecte reciproc, toleranța era nu numai un simplu cuvânt. Românii, evreii, germanii, polonezii, ucrainenii, armenii și alte minorități conviețuiau împreună pașnic. într-o atmosferă spiritual, antrenantă și efervescentă. Nu existau idei preconcepute, ură de etnie sau religie între locuitorii săi. Mitropolia, - asemănătoare unui castel, datorită porților cu ziduri înalte de trei metri și a clădirilor
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1431672608.html [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
Românii din Transilvania „sunt opriți să poarte haine și pantaloni de postav, cizme, pălărie mai scumpă de un florin și cămașă de pânză fină. Ei erau numiți „plebea vagabondă”, deși formau 2/3 din populație, în timp ce ungurii, sașii, secuii, grecii, armenii formează numai cealaltă treime. Principiul fundamental al legii maghiare: Nobilitas Hungaria est... În Dieta din 1847 s-a manifestat cel mai injurios dispreț față de români: a topi toate naționalitățile cu naționalitatea maghiară...” (Au încercat-o și rușii cu „naționalitatea sovietică
Cum s-au comportat rușii și ungurii / Karl Marx despre români by http://balabanesti.net/2014/09/07/cum-s-au-comportat-rusii-si-ungurii-karl-marx-despre-romani/ [Corola-blog/BlogPost/339980_a_341309]
-
334) Pe ce s-a bazat? Pe faptul că s-a UITAT că în Țările Române sub numele de țigan au fost 10 etnii diferite ca origine din pc. de vedere geografic : athinganoi/eretici-greci, egiptenia(a), gavaoni, sirieni(b), rudari, armeni (x), africani(c), tătări, ruși(d), turci, romi și chiar români. Toți aceștia ori erau numiți țigani pt că erau migratori, sau eretici, ori negrii, ori pt că intrau în sclavia numită țigănie. avem deci trei motive pt care străinii
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497120538.html [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
istorii-controversate-Stefan-mare-jefuitorul-fost-domnitorul-autor-deportari-masa-dus-distrugerea-sute-sates-1 5589a342452e97e90aac0ee7/index.html). Bogdan Petriceicu Hașdeu, Etimologicum Magnum Romaniae, vol. 2, pag 1696,1700,1701,1702: X-Numele de "Armeanca" era dat țigăncilor în Țările Române, fapt confirmat de Hașdeu în Etimologicum Magnum Romaniae. În acest caz, putem considera că Lomii armeni au fost și ei sclavi în robia denumită ȚIGĂNIE în Țările Române. Hașdeu spune că în secolul XIII o colonie de armeni au înființat orașul Argeș. Tot Hașdeu citează Pravila de la Govora (anul 1640) în care este interzis creștinilor ortodocși
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497120538.html [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
în Țările Române, fapt confirmat de Hașdeu în Etimologicum Magnum Romaniae. În acest caz, putem considera că Lomii armeni au fost și ei sclavi în robia denumită ȚIGĂNIE în Țările Române. Hașdeu spune că în secolul XIII o colonie de armeni au înființat orașul Argeș. Tot Hașdeu citează Pravila de la Govora (anul 1640) în care este interzis creștinilor ortodocși de a mânca cu armenii care sunt procleți (anatemizați). B.P. Hașdeu mărturisește că deseori numele de Armeanca se dădea femeilor țigănci. Motivul
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497120538.html [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
sclavi în robia denumită ȚIGĂNIE în Țările Române. Hașdeu spune că în secolul XIII o colonie de armeni au înființat orașul Argeș. Tot Hașdeu citează Pravila de la Govora (anul 1640) în care este interzis creștinilor ortodocși de a mânca cu armenii care sunt procleți (anatemizați). B.P. Hașdeu mărturisește că deseori numele de Armeanca se dădea femeilor țigănci. Motivul ar fi că armenii sunt eretici din punct de vedere ortodox, și atunci era potrivit să fie numit un un țigan drept armean
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497120538.html [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
Argeș. Tot Hașdeu citează Pravila de la Govora (anul 1640) în care este interzis creștinilor ortodocși de a mânca cu armenii care sunt procleți (anatemizați). B.P. Hașdeu mărturisește că deseori numele de Armeanca se dădea femeilor țigănci. Motivul ar fi că armenii sunt eretici din punct de vedere ortodox, și atunci era potrivit să fie numit un un țigan drept armean, pentru că nu-i așa, athinganoii erau ereticii din Bizanț. La 1740 în catastihul mănăstirii Căldărușani printre robii țigani era pomenită "Armenca
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497120538.html [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
armenii care sunt procleți (anatemizați). B.P. Hașdeu mărturisește că deseori numele de Armeanca se dădea femeilor țigănci. Motivul ar fi că armenii sunt eretici din punct de vedere ortodox, și atunci era potrivit să fie numit un un țigan drept armean, pentru că nu-i așa, athinganoii erau ereticii din Bizanț. La 1740 în catastihul mănăstirii Căldărușani printre robii țigani era pomenită "Armenca cu doi nepoți". Prigoanele contra armenilor în Țările Române sunt pomenite în aceeași lucrare a lui Hașdeu. Și acum
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497120538.html [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
vedere ortodox, și atunci era potrivit să fie numit un un țigan drept armean, pentru că nu-i așa, athinganoii erau ereticii din Bizanț. La 1740 în catastihul mănăstirii Căldărușani printre robii țigani era pomenită "Armenca cu doi nepoți". Prigoanele contra armenilor în Țările Române sunt pomenite în aceeași lucrare a lui Hașdeu. Și acum multe femei rome poartă numele Armeanca. Referință Bibliografică: Nicolae Gheorghe și Martin Kovats- o filoZofie a votului? Limba romani nu este a romilor? / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497120538.html [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
o inestimabilă valoare sunt: „Adunarea Cazaniilor” (3 vol.), „Ceaslov” și „Psaltire”, toate tipărite în anul 1793. „Theoreticonul”, „Anastasimatarul” și „Irmologhionul” sunt primele cărți românești de cântare bisericească, în câte 9.000 exemplare, tipărite de către Ieromonahul Macarie Psaltul, în tipografia călugărilor armeni mechitariști, cu cheltuiala companiei de comerț a lui Hagi Constantin Pop din Sibiu, în anul 1823. Episcopul Andrei Șaguna a publicat, în germană și română, la Sibiu și la Viena, broșurile: „Pro memorie despre fâreptul istoric al autonomiei bisericești și
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Biserica_traita_departe_nicoleta_milea_1346876391.html [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]
-
apărute „Hoția la români” afirmă că „fenomenul este adânc înrădăcinat, larg răspândit și multiform.” Eu aș zice că el este răspândit pe întreaga planetă, desigur în mod variat. La o concluzie binevenită a ajuns scriitorul și eseistul român de origine armeană Bedros Horasangian vorbind despre această carte:„Suntem cum suntem, dar putem fi cum ar trebui să fim.” Și aș mai adăuga: Cum am mai fost cândva! Fiindcă este știut că poporul român, format preponderent din lucrători ai pământului, a fost
DESPRE ÎNŞELĂCIUNE, FURĂCIUNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_inelaciune_furaciune.html [Corola-blog/BlogPost/343188_a_344517]
-
de vizitele oficiale făcute Bisericii Ortodoxe Române de patriarhii Constantinopolului, Alexandriei, Antiohiei, Ierusalimului, Serbiei, Bulgariei, precum și vizitele oficiale făcute de reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române acestor Patriarhii, în ultimele decenii. S-au stabilit relații cu Bisericile vechi Orientale (Patriarhia Etiopiei, Patriarhia armeană din Etchimiadzin, Patriarhia coptă din Egipt și Biserica siriana iacobită din Kerala-India), cu Biserica romano-catolică (mai ales din Austria, Germania și Belgia), cu Biserica veche catolică, cu Biserica anglicană, cu o serie de Biserici protestante. Biserica Ortodoxă Romană activează în
PARINTELE IOAN AUREL BOLBA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_ioan_aurel_bolba_.html [Corola-blog/BlogPost/364630_a_365959]
-
numele de Armocastro, fiind localizată la două zile de Desina(desigur controversată Vicina). El menționează că bizantinii și genovezii foloseau Cetatea Albă că port și antrepozit de marfuri și cereale. Călătorii străini descriu orașul ca fiind populat de genovezi, români, armeni și alte neamuri, numind-o Montcastru sau Belgrad. Un moment important, atât pentru istoricul religios al orașului, cât și pentru înțelegerea mai nuanțată a laturii etnice a existenței acestuia, îl constituie anul 1330,cănd tânărul Ioan, negustor din Trapezunt,este
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
număr de 100,apare mențiunea că la conducerea orașului se află un consul genovez Barnabo,în viața sa civilă fiind notar și jurist.Sunt menționați de asemenea doi bancheri italieni prezenți la Chilia-Buscarini și Bernanno,precum și numeroși negustori italieni,greci,armeni,vlahi. Din aceleași acte rezultă că negoțul era orientat spre Peră și orașele italiene, luându-se de aici grâu, miere, ceară, vin, sare, sclavi. Așezarea de la Chilia, spun aceleași acte ale notarului Predenzzolo, avea o măcelărie a unui armean, o
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
greci,armeni,vlahi. Din aceleași acte rezultă că negoțul era orientat spre Peră și orașele italiene, luându-se de aici grâu, miere, ceară, vin, sare, sclavi. Așezarea de la Chilia, spun aceleași acte ale notarului Predenzzolo, avea o măcelărie a unui armean, o croitorie, o moară cu tracțiune animală,un cuptor de fierear,locuitorii ei fiind români, greci, armeni, italieni, ruși, bulgari, tătari, raguzani. Chilia.denumită astfel de la grecescul,,κύτταρο’’.ce ar ține atât de o așezare monahala, prezența aici, cât și
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
-se de aici grâu, miere, ceară, vin, sare, sclavi. Așezarea de la Chilia, spun aceleași acte ale notarului Predenzzolo, avea o măcelărie a unui armean, o croitorie, o moară cu tracțiune animală,un cuptor de fierear,locuitorii ei fiind români, greci, armeni, italieni, ruși, bulgari, tătari, raguzani. Chilia.denumită astfel de la grecescul,,κύτταρο’’.ce ar ține atât de o așezare monahala, prezența aici, cât și de frigul care se constată la o ședere mai îndelungată, se distinge de Licostomion, după cum remerca N.
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
spațiu geografic, filme selecționate în cele mai importante evenimente de profil din Europa și nu numai, programul Țară invitată: SUA - Artiști români la Hollywood (Edward G. Robinson, Jean Negulesco, Johnny Weissmuller, Harvey Keitel), cele două portrete dedicate regizorului și scenaristului armean Serghei Paradjanov și scenaristului român Răsvan Popescu, sau secțiunea specială „Selecția Președintelui”. Cele trei filme difuzate în cadrul portretului Serghei Paradjanov sunt Shadows of Forgotten Ancestors (1964), bazat pe românul scriitorului ucrainean Mykhailo Kotsiubynsky, un portret detaliat al culturii ucrainene huțul
Festivalul Filmului Central European Medias 2012 – vine la Cluj Napoca! by http://www.zilesinopti.ro/articole/3555/meceff-festivalul-filmului-central-european-medias-2012-vine-la-cluj-napoca [Corola-blog/BlogPost/97414_a_98706]
-
ucrainene huțul, din care nu lipsesc nici indiciile privind duritatea vieții în zona carpatina, nici trimiterile la frumusețea tradițiilor, muzicii, costumelor și dialectului huțul, The Color of Pomegranates (1968), o biografie mai degrabă vizual/poetica decât literala a vietii trubadurului armean Sayat-Nova și Ashik Kerib (1988), inspirat de povestirea omonima scrisă de Mihail Lermontov și dedicat bunului prieten al regizorului, Andrei Tarkovski. Portretul Răsvan Popescu include trei filme ce provin din perioade diferite ale creației sale, dar au în comun atenția
Festivalul Filmului Central European Medias 2012 – vine la Cluj Napoca! by http://www.zilesinopti.ro/articole/3555/meceff-festivalul-filmului-central-european-medias-2012-vine-la-cluj-napoca [Corola-blog/BlogPost/97414_a_98706]