754 matches
-
în Liban, 110.000 în Siria) și câteva milioane în afara acestuia; Biserica armeano-catolică (unită cu Roma în secolul al XVIII-lea) cu cca. 50.000 credincioși (25.000 în Siria, 20.000 în Liban). Fiind strict grefată pe comunitatea etnică armenească, limba liturgică utilizată este exclusiv armeana. comunitatea romano-catolică aparține Patriarhiei latine a Ierusalimului, numără 86.000 credincioși (35.000 în Iordania, 28.000 în Teritoriile palestiniene și Israel) și folosește ca limbi liturgice latina și araba. comunitatea protestantă din lumea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
144, iul. 2010, nr. 7, p. 17-20. Despre opera lui Florin Constantin Pavlovici. SOROHAN, Elvira. Lupta memoriei cu uitarea (II). În: Convorbiri literare, 144, aug. 2010, nr. 8, p. 22-25. Despre opera lui Florin Constantin Pavlovici. SOROHAN, Elvira. O saga armenească. În: Convorbiri literare, 144, apr. 2010, nr. 4, p. 32-36. Varujan Vosganian. Cartea șoaptelor. Iași: Polirom, 2009. SOROHAN, Elvira. Povestea face suportabil Infernul. În: Convorbiri literare, 143, ian. 2010, nr. 1, p. 18-21. Andrew Davidson. Gargui. București: Allfa, 2009. SOROHAN
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ce decurg de aici" (Vosganian 2001, 308). Ciudat este că astfel de mesaje sunt emise de către o persoană care ar fi avut cel puțin două motive să se abțină: este de orientare liberală (după cum declară) și aparține unei minorități (celei armenești). Printre asemenea proiecții în rândul celor ce s-au declarat "moderniști", ideea europeană și-a făcut loc cu greu. Au existat și încercări de racordare la ideologiile politice contemporane. Astfel, Laurențiu Ulici, un militant creștin-democrat, făcea următoarea remarcă: "ortodoxismul nostru
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în plus, un nivel scăzut al autonomiei comunitare: începând cu anul 1458 negustorii brașoveni au fost supuși numai judecății domnești, un document din anul 1476 atestă faptul că numeroși armeni din Suceava „erau înregistrați ca acceptând jurisdicția specială a tribunalului armenesc din Lemberg”, pârgarii nu-i puteau judeca pe locuitorii ce obținuseră dreptul de cetățenie în orașul Lvov (de acest drept puteau beneficia numai locuitorii de confesiune catolică) și nici pe cei care aparțineau bisericilor, mănăstirilor sau Episcopiei ș.a. În linii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
tot mai mare. Astfel, până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, în Bacău au fost înființate următoarele cimitire: vechiul cimitir mozaic - conform datelor din Enciclopedia județului Bacău, primul cimitir mozaic din localitate „a fost întemeiat în jurul anului 1830” -, cimitirul comunității armenești (1859) și cimitirul comunității ortodoxe - cimitirul comunal - înființat „odată cu finalizarea construcției bisericii <<Sfânta Treime>>, a cărei sfințire a avut loc la 14 octombrie 1885”76. Odată cu darea în folosință a cimitirului comunal, comunitatea locală a abandonat practica înhumării persoanelor decedate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
prima jumătate a secolului următor: „biserica Sf. Nicolae (1758) - prelungind vatra pe malul stâng al pârâului Vâlcica, până la confluența cu Trotușul; bisericile Sfinții Voievozi (1777) și Sf. Ioan Botezătorul (1815) - marcând extinderea orașului de-a lungul drumului sării; vechea biserică armenească (1808) și biserica Sfinții Împărați (1824) - indică extinderea orașului pe malul drept al pârâului Vâlcica, aici apărând mahalalele Văleni (cartier al negustorilor armeni) și Țărăncuța; biserica Sfânta Treime (1810) și biserica Sfinții Apostoli (1832) din Vâlcele - indică creșterile teritoriale din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fondurile arhivistice locale. Minoritățile etnice au avut un rol important în dezvoltarea de ansamblu a orașului Bacău. Pe lângă comunitatea evreiască, despre care vom mai avea ocazia să detaliem în cadrul lucrării, Bacăul a avut și o restrânsă, dar extrem de activă, comunitate armenească. Conform unei statistici realizată în martie 1920 de Grigori Lazarovici - parohul bisericii armenești din localitate -, la începutul perioadei interbelice comunitatea armenilor băcăuani era formată din 367 membri, ce trăiau în 63 de case. În marea lor majoritate, aceștia locuiau în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ansamblu a orașului Bacău. Pe lângă comunitatea evreiască, despre care vom mai avea ocazia să detaliem în cadrul lucrării, Bacăul a avut și o restrânsă, dar extrem de activă, comunitate armenească. Conform unei statistici realizată în martie 1920 de Grigori Lazarovici - parohul bisericii armenești din localitate -, la începutul perioadei interbelice comunitatea armenilor băcăuani era formată din 367 membri, ce trăiau în 63 de case. În marea lor majoritate, aceștia locuiau în zona centrală a orașului, pe străzile Ioniță Sandu Sturdza, Negel, Cristoveanu, Busuioc, general
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a fostului târg a fost una extrem de fericită, oborul de vite aflându-se exact la intersecția arterelor principale de trafic: locuitorii din Călugăra și Mărgineni (situate în partea de Vest și NordVest a Bacăului) ajungeau aici după ce străbăteau vechea uliță Armenească, în vreme ce sătenii din Letea Veche, Șerbănești și Săucești (pe malul stâng al Bistriței, în partea de Est și Nord-Est a Bacăului) erau nevoiți să parcurgă - după ce traversau Bistrița pe unul din cele dou) poduri de lemn - fie drumul de Sud
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
repartizat suprafața orașului sugerează perfect profilul socio-economic al membrilor acestora. Pe armeni, de pildă, începutul secolului al XIXlea îi găsește poziționați în partea de Vest a orașului, în imediata apropiere a sediului isprăvniciei. Deloc întâmplător, aici prinde contur o uliță armenească - veritabilă arteră comercială ce deservea, în special, nevoile locuitorilor din satele Călugăra și Mărgineni. Importanța economică a drumului de Vest al orașului a fost puternic diminuată de apariția liniei ferate Adjud-Bacău-Roman (1872) - ce a tăiat legătura cu așezările rurale mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
casa lui Morțun) și oborul de vite, iar zona mediană de hanurile și de puținele biserici construite acum - biserica Buna Vestire (1820), biserica Sfântul Nicolae (1838-1848), biserica catolică Sfântul Nicolae (1841), biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena (1842-1845) și biserica armenească ce a purtat hramul Sfinților Arhangheli „Mihail și Gavril” (1848-1859) - grav afectată de cutremurul din 10 noiembrie 1940, biserica avea să cunoască un destin tragic, fiind demolată de autoritățile comuniste locale în anul 1977. În afară de aceste edificii și de câteva
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mutat din centrul orașului în zona de Nord a acestuia - structura stradală a Bacăului a fost una extrem de simplă, aceasta descriind, în mare, forma unei cruci: din inima așezării - oborul - porneau cele patru trasee importante - spre Vest, drumul Călugăra (ulița Armenească), spre Nord, drumul care făcea legătura cu orașul Piatra Neamț (cu o ramificație ce lua calea Romanului, prin intermediul podului de lemn din susul Bistriței), spre Sud, drumul Bacău-Focșani și spre Est, drumul ce făcea legătura cu Letea Veche prin intermediul celui de-
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dată de faptul că primele proiecte de modernizare a străzilor comunale au vizat legarea acestui „obiectiv” de satul Șerbănești, dar și de principalul „colector” al micilor producători din satele din partea de Vest a orașului - strada Ioniță Sandu Sturdza (fosta uliță Armenească). Primul pas a fost realizarea podului de fier (aflat în imediata apropiere a oborului) ce făcea legătura cu Șerbăneștiul - podul a fost dat în folosință la sfârșitul anului 1886. Au urmat lucrările de șoseluire a străzii Carol I (1886-1890) - ce
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
etc. La mare căutare erau atât depozitele de fructe (Marcu Bercovici), de ou) (Simon Jaquesă sau de vinuri și spirt - Avram Adelstein, Iosif Balter, Bercu Bernstein, Gutman Avram, Ștrul Mendelovici, Naftalis Marcu, Nanu M. Isac, Leon Raisel - cât și magazinele armenești „Frații Calustian” sau „Frații Atamian”, în care se comercializau diferite sortimente de cafea - „Moca”, „Seilon”, „Martinica”, „Santos” - și ceaiurile „Mandarin”. Una dintre problemele cu care s-a confruntat Camera de Comerț și Industrie Bacău (1919) pe parcursul întregii perioade interbelice a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
al XVIII-lea era o comunitate numeroasă de armeni care stăpâneau Întinderi de păduri până la râul numit Valea Găinii, toponim dat de românii din Toplița, pentru că zona era populată de găini și cocoși sălbatici, podoabe ale acestor păduri seculare. Biserica armenească din Gheorgheni cu ziduri groase din piatră datează de la jumătatea secolului al XVIII-lea. Dacă În Moldova și Valahia armenii au venit mult mai devreme (Biserica Armenească din Roman este construită În anul 1609) și și-au păstrat ritul creștin
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
era populată de găini și cocoși sălbatici, podoabe ale acestor păduri seculare. Biserica armenească din Gheorgheni cu ziduri groase din piatră datează de la jumătatea secolului al XVIII-lea. Dacă În Moldova și Valahia armenii au venit mult mai devreme (Biserica Armenească din Roman este construită În anul 1609) și și-au păstrat ritul creștin ortodox, În Transilvania ei au fost siliți să adopte ritul romano-catolic. Armenii după ce au Început să stăpânească acești codrii scoteau profituri frumoase de pe urma plutăritului pe apa Mureșului
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
trimiteau iscoade în Iași să vadă ce făină se macină pe acolo și să cheme anumiți boieri de taină... Cine mai știe câte nume o fi purtat acest han de-a lungul timpului? La o vreme s-a chemat “Hanul Armenesc”. Asta o aflăm din niște documente ale Bisericii Armenești din Iași, care spun că prin anii 1675-1680 în fața parohului acestei biserici au ajuns doi negustori armeni care se judecau pentru acest han. Dacă la acea vreme exista o judecată între
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
macină pe acolo și să cheme anumiți boieri de taină... Cine mai știe câte nume o fi purtat acest han de-a lungul timpului? La o vreme s-a chemat “Hanul Armenesc”. Asta o aflăm din niște documente ale Bisericii Armenești din Iași, care spun că prin anii 1675-1680 în fața parohului acestei biserici au ajuns doi negustori armeni care se judecau pentru acest han. Dacă la acea vreme exista o judecată între doi negustori pentru acest han, apoi vechimea lui cred
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
la iveală s-au ivit din nimic. Ei! Ex nihilo nil fit. Din nimic, nimic iese. ["DE CE ROMÎNII SUNT VIGUROȘI? 2275B De ce sunt bogați armenii din Gherla, încît nu mai plătește nimeni dări și comuna se întreține din fondul comunității armenești? 82 {EminescuOpXV 83} Pentru că armenii se sting. Masa de averi capitalizate din trecut se repărțește tot asupra a mai puțini și mai puțini, partea fiecăruia e din ce în ce mai mare și deci se reproduce cu mai mare lesniciune. Când se vor stinge
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
trebuie ținut seama de ea, fie a desemnat alt rîu decît actualul Argeș. Amintind în treacăt teoria fantezistă a lui Hasdeu, după care Argeș nu ar avea de-a face cu anticul Ordessos, ci ar proveni, prin transfer, de la numele armenesc al unui oraș-colonie din secolul al XIII-lea sau al unei persoane de aceeași origine (nu au fost prezentate documente istorice care să sprijine această teorie), consemnăm ipoteza unei baze pecenego-cumane argis, „înălțime, ridicătură de teren“ (susțin această ipoteză toponimele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
născut din simbioza traco-latină în ambianța etnolingvistică est europeană, cu rădăcinile în constituirea și evoluția globală a limbajului și a limbii, este principiul care orientează evaluarea critică a tradiției etimologice. PRESCURTĂRI ac. - acuzativ adj. - adjectiv alb. - albanez arh. - arhaic arm. - armenesc arom. - aromân bașk. - bașchir bg. - bulgar bis. - bisericesc cf. - confer comp. - compară cum. - cuman cuv. - cuv nt dat. - dativ deriv. - derivat dial. - dialectal dim. - diminutiv engl. - englez fr. - francez frig. - frigian gen. - genitiv germ. - german got. - gotic gr. - grec i.e.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
vin tare. — Este cea mai delicioasă mâncare pe care am gustat-o vreodată, spuse Lisa lingându-și degetele și privindu-l cum stătea de cealaltă parte a mesei. În drum spre casă au fost luați pe sus de o nuntă armenească ce avea loc la biserica din zonă. — Haideți, haideți, îi invita un om jovial în timp ce încercau să treacă prin mulțime. Sărbătoriți fericirea fiului meu. —Dară, protestă Lisa. Pentru o războinică a stilului și a extravaganței, o asemenea modalitate de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Din frânturi de discuții Marius înțelesese că fusese armator, sau așa ceva. Se șoptea despre activitatea lui ca fiind un paravan la adăpostul căruia trafica arme pentru mișcarea naționalistă greacă, dar nimic dovedit. Sigur era faptul că ajutase foarte multe familii armenești din Turcia să se salveze în România, în timpul masacrelor patronate de junii turci în 1915. Nașterea Smarandei în ianuarie 1919, chiar de Bobotează, fusese pentru el o bucurie uriașă. Umpluse pătuțul fetiței cu bani și oferise la toți cei întâlniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Alexandru Vodă, "care este Domn al Cetății Albe", și este satisfăcut, căci hoții prinși au fost aduși cu lanțuri de gât înaintea cavalerului și i-au înapoiat banii. {EminescuOpX 54} Deci tot tătari sub corturi... din Genova, Moldova și țara armenească. Ciudați tătari! La anul 1453 Alexandru Vodă, fiul lui Iliaș dăruiește prin hrisov din Suceava mănăstirii Pobrata mai multe regalii. Hrisovul e iscălit si [de] d-nia lui Stanciu, pârcălab de Cetatea Albă. Tot tătar! La anul 1475 un arhitect grec
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
repeta acest adevăr pentru a suta oară. Catolici, protestanți, calvini, armeni, lipoveni, turci și în fine evrei, toate confesiile creștine și necreștine, posibile și imposibile, s-au bucurat pururea de cea mai mare toleranță religioasă pe pământul nostru. Străvechile biserici armenești din Botoșani și din Suceava, bisericele catolice întemeiate de principi români chiar, templele sectarilor alungați din Rusia și, asupra tuturora, sinagogele evreiești sânt tot atâtea semne de piatră că persecuțiunea religioasă a fost și este un neadevăr, necalificabil neadevăr; ba
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]