233 matches
-
măresc, altele micșorează. Galaction povestește că atunci cînd a citit primele articole ale lui Anton Bacalbașa, care polemiza cu Hasdeu, și-a zis: „trebuie să fie un munte de om! Spătos, cu pumnii de fier și cu niște mustăți de arnăut! Adevărat Bacalbașa!...” Cînd l-a văzut aievea, a fost contrariat: „nu era mai înalt decît noi, elevii de clasa a patra liceală, care îl adoram, dar era slab ca un ogar!...”7) Și-n cazul celui ce-a scris Plumb
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Și-ncepând, / A brăzdat, / Și-a arat / În lungiș / Și-n curmeziș, / Brazdă neagră-a răsturnat, / Grâu de vară-a revărsat, / Grâu de vară / Cu secară, / Până-n sară / Să răsară; / S-alunge foamea din țară, / Pe păgâni de pe hotară, / Grâu mărunt, / Arnăut / ... Și, mări, îl secerară / Zi de vară / Până-n sară, / Răsturnând un corn de țeară. / Iar după ce a înserat, / Înapoi când s-a uitat, / Au stat snopii / Ca și drobii, / Clăile / Ca stelele. Mânați, băieței! / Hăi, hăi! / Apoi carele-ncărcară / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ban Nicolae, care - mândră de evghenia neamului ei - pretindea că s-ar fi înrudit cu Maria Tereza. Copilul a fost crescut de mamă, căci în 1797 Elena Dudescu se despărțise de soțul ei. În 1799 Alecu Văcărescu este răpit de arnăuții domnitorului Alexandru Moruzi și aruncat în închisoarea din Tulcea, unde a și murit. Emigrantul francez Félix Colson a fost primul dascăl al lui V. În 1804, însoțit de un dascăl-epitrop grec, Zaharia, era trimis la Viena pentru învățătură. Aici deprinde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
și Agapița o Agnés. Puțini umoriști români au o mai cristalină "joyeuseté" decât Negruzzi, care în "fiziologiile" lui reia portretul labruyerian, caricîndu-l cu mari pete de coloare în maniera Hogarth: " Provincialul umblă încotoșmănat într-o grozavă șubă de urs; poartă arnăut în coada droșcii înarmat cu un ciubuc încălăfat și lulea ferecată cu argint; șuba de urs, arnăutul și ciubucul sunt cele trei neapărate elemente ale boierului ținutaș; fără ele nu se vede nicăiuri. Figura lui e lesne de cunoscut; cele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui reia portretul labruyerian, caricîndu-l cu mari pete de coloare în maniera Hogarth: " Provincialul umblă încotoșmănat într-o grozavă șubă de urs; poartă arnăut în coada droșcii înarmat cu un ciubuc încălăfat și lulea ferecată cu argint; șuba de urs, arnăutul și ciubucul sunt cele trei neapărate elemente ale boierului ținutaș; fără ele nu se vede nicăiuri. Figura lui e lesne de cunoscut; cele mai adese este gros și gras, are față înflorită, favoriți tufoși și musteți resucite..." În Iepurărie dăm
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Peretz, Curs de istoria dreptului român, vol. II, partea II, cap. 6, pp. 428-433. 77 O. Stănciulescu, op. cit., p.18. * Se obișnuia ca, zilnic, pușcăriașii să fie trimiși la cerșit, în târguri, piețe etc., legați între ei și păziți de arnăuți cu ciomege care îi loveau uneori ostentativ, pentru a trezi mila cetățenilor (Quelques mots sur la Valachie, 1856, p. 8). 78 G. Creiniceanu, Literatura medicală română. Biografie și Bibliografie, Editura Academiei, București, 1907, p. 104. 79 Conferințe ținute la Ateneul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
o susținută activitate publicistică, concretizată în peste o sută de lucrări de certă valoare științifică. În genetica aplicată a publicat 67 lucrări, despre ameliorarea plantelor 35 studii și 9 broșuri de îndrumare tehnică. Dintre acestea, cităm: Porumbul. Studiu monografic (1957), Arnăutul local de toamnă (1955), Cele mai bune soiuri de grâu de primăvară pentru R.P.R. (1954), Studiul citogenetic al formelor perene de grâu × pir (F1- F4ă(1965 și 1967ă, Studiul formelor de exaploide de Triticale (1970). A.P. a fost un ambasador
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
culese din Moldova de Jos, iar al doilea este inedit, auzit și înregistrat de noi, de la locuitorul Neculai Miron din satul Umbrărești. Fragmentul din textul tipărit se referă la cultura grâului după cum urmează: Am arat, am semănat, grâu mărunt de arnăut, grâu mărunt și grâu roșcat, cum Dumaezeu ni l-a dat. Cel inedit ne arată cât de productive erau lanurile noastre semănate cu grâu: Dumnealui (gazda) încălecară, Peste câmpuri îmi plecară Să vadă grâul de-i mare; Grâul cel mare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]