752 matches
-
izbândă au împotrivindu-se lui Ali Pașa, tiran ce dispunea de o adevărată armată. Baladele, „cântări de vitejie, povestiri care preamăresc faptele eroice ale neamului român din Macedonia” (George Coșbuc), sunt scrise fluent, chiar frumos, într-o sinteză a graiurilor aromâne pe care poetul le-a cunoscut bine și pe care știe să le facă expresive în literatura sa epico-lirică. Dar la un moment dat, V., îmbătat de succes, ajunge să producă versuri în serie, ca un manufacturier. SCRIERI: Di-t
VELO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290485_a_291814]
-
succes, ajunge să producă versuri în serie, ca un manufacturier. SCRIERI: Di-t bana armânului, pref. Nuși Tulliu, București, 1903; Cântițe junești, pref. George Coșbuc, București, 1905; [Poezii], în Antologie aromânească, îngr. Tache Papahagi, București, 1922, 317-329, în Antologie lirică aromână, îngr. și pref. Hristu Cândroveanu, București, 1975, 193-201, în UVPA, 227-235; Shana shi ardirea-a Gramostil’ei, îngr. Tiberius Cunia, New York, 1991; ed. (Șana și arderea-a Gramostilei), pref. Hristu Cândroveau, Constanța, 1991. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, O nouă „Antologie lirică
VELO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290485_a_291814]
-
îngr. și pref. Hristu Cândroveanu, București, 1975, 193-201, în UVPA, 227-235; Shana shi ardirea-a Gramostil’ei, îngr. Tiberius Cunia, New York, 1991; ed. (Șana și arderea-a Gramostilei), pref. Hristu Cândroveau, Constanța, 1991. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, O nouă „Antologie lirică aromână”, RL, 1975, 42; Scarlat, Ist. poeziei, II, 201; Cândroveanu, Aromânii, 80-82. Hr. C.
VELO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290485_a_291814]
-
din străinătate, precum „Zborlu a nostru” din Germania și „Fenix” din Macedonia iugoslavă. După 1990 a colaborat la „Deșteptarea”, „Dimândarea”, „Cuvântul românesc”. A transpus în aromână din versurile lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga ș.a., a îngrijit o antologie de poezie aromână în trei volume (2001), panoramând perioada clasică (de la Zicu Araia la Petru Vulcan), modernă și contemporană. Prima carte al lui Z., Căntitsi tră armănami - Cântece pentru aromâni, apărută în 1992, deși autorul încredințase unei edituri încă din 1965 manuscrisul intitulat
ZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
modernă și contemporană. Prima carte al lui Z., Căntitsi tră armănami - Cântece pentru aromâni, apărută în 1992, deși autorul încredințase unei edituri încă din 1965 manuscrisul intitulat Flueara-a Pindului (Cavalul Pindului), adună poeme scrise de-a lungul vieții în dialectul aromân, dar și cu multe versiuni proprii în româna literară. Cu o vizibilă ușurință a versificării, variind ritmurile, poetul evocă locurile natale, vatra aromânilor de la sudul Dunării (Doleani, satul meu frumos, Crușova, sat minunat), istoria tracă (Frumoasă, neuitată Macedonie), pe Alexandru
ZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
problema culturii materiale și spirituale din evul mediu timpuriu, investigații privind protecția patrimoniului cultural-istoric și analiza manualelor școlare de istorie. Ionuț Nistor: asistent universitar la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași; doctor În istorie cu tema „Chestiunea aromână” În raporturile României cu statele balcanice 1903-1913; stagii de cercetare la Universitatea „Aristotle”, Thesaloniki (iunie 2007, mai 2008, iunie 2009), Universitatea din Konstanz (noiembrie 2008), Universitatea din Angers (17 martie 10 mai 2005); cărți de autor: Problema aromână În raporturile
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
tema „Chestiunea aromână” În raporturile României cu statele balcanice 1903-1913; stagii de cercetare la Universitatea „Aristotle”, Thesaloniki (iunie 2007, mai 2008, iunie 2009), Universitatea din Konstanz (noiembrie 2008), Universitatea din Angers (17 martie 10 mai 2005); cărți de autor: Problema aromână În raporturile României cu statele balcanice 1903-1913, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2009; a coordonat alături de Paul Nistor volumul Relații internaționale. Lumea diplomației - lumea conflictului, Editura Pim, Iași, 2009; domenii de interes: istoria relațiilor internaționale În secolul al XX
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
de joc, care are scopul de a ordona și armoniza mișcările dansatorilor, și s. de atmosferă, destinată să creeze și să întrețină veselia petrecerilor populare. Răspândită pe întreg teritoriul carpato-dunărean, specia apare, cu totul sporadic, și la istroromâni, în timp ce la aromâni și meglenoromâni nu este semnalată. Ariile de mare intensitate a prezenței acesteia (Maramureșul, Munții Apuseni, Țara Hațegului, Țara Bârsei, Bucovina) coincid, în general, cu acelea în care muzica de joc conservă forme arhaice. Aici melodiile jocurilor populare, executate adesea numai
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
VULCAN, Petru (pseudonim al lui Petru Ghinu; 25.VI.1869, Târnova, azi în Republica Macedonia - 4. II.1922, Constanța), autor de versuri, prozator și publicist. De origine aromână, este fiul Mariei (n. Darvinga) și al lui Dimitrie Ghinu, primar. Vine în 1880 în România, chemat de rude. Își continuă cu multe dificultăți învățătura începută în ținutul natal, înscriindu-se într-un târziu la liceul din Craiova, unde îl
VULCAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290663_a_291992]
-
Eminescu, Al. Vlahuță și pe George Coșbuc. Când invocă trecutul macedoromânilor, cu viziunea ridicării lor la o viață glorioasă, versificările capătă o oarecare substanță. De altfel, în periodice, ca și în volumul Lilice de la Pind (1897), dă poezii în dialectul aromân, însoțite de transpunerea lor în cel dacoromân. Paginile de proză, incluse în culegerea Dragomir. Medgeea. Baba Sanda. La bacalaureat (1895), în Icoane din viață (1903) ori în romanele Almeiuna (Din Orient) („Familia”, 1903) și Armâna (1904), au caracter autobiografic. Alteori
VULCAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290663_a_291992]
-
, Alexandru (22.VIII.1917, Mărgineni, j. Bacău - 6.XI.1993, București), critic și istoric literar. Este fiul Elenei-Lența (n.Chelaru) și al lui Vasile Piru, notar. Familia ar avea o ascendență aromână. P. urmează școala primară în comuna natală, iar cursurile secundare la Liceul „Principele Ferdinand” din Bacău, secția reală (1928-1936). Devine student la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași, unde are profesori, între alții, pe G. Călinescu, Iorgu
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
ocupă cea mai mare parte, dacă nu tot spațiul, ca în numărul 7/1967. Sunt publicate scrieri ale lui V. Voiculescu (versuri inedite - Clopotul, Amputatul, 8-9/1968), Ioan Cușa (poezii), Paul Miron (versuri, proză scurtă), Nicu Caranica (versuri în dialect aromân și fragmente din Povestea foamei), Horia Stamatu (poezii și eseuri critice - Ion Barbu: „Ochean”, Mircea Vulcănescu și generația sa, Dan Botta, exponent liric al unei generații ș.a.), Mircea Eliade (Fragmente pentru Dan Botta, Trepte pentru Mircea Vulcănescu, Profesorul Nae Ionescu
PRODROMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289031_a_290360]
-
Veria, Grecia - 17. XI. 1957, București), poet și traducător. Este fiul Ecaterinei (n. Smiceianul) și al lui Ioan Georgiade Murnu, profesor de limbi clasice și franceză și printre primii dintre dascălii care au contribuit la răspândirea culturii românești în satele aromâne din Munții Pindului; a funcționat ca director de liceu la Xanthi și de gimnaziu la Bitolia, a fost paroh la biserica greco-macedoneană din Budapesta, autor al unui Dicționar aromân-român- francez, aflat azi în manuscris la Biblioteca Academiei Române, și tălmăcitor el
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
PAPAHAGI, Marian (14.X.1948, Râmnicu Vâlcea - 18.I.1999, Roma), critic și teoretician literar, eseist, traducător și editor. Este fiul Elenei Papahagi (n. Anastasatu), farmacistă, și al lui Constantin Papahagi, medic ftiziolog. Familia paternă, de origine aromână, migrează din Macedonia în România înainte de primul război mondial. Înrudit cu filologii Pericle și Tache Papahagi, bunicul patern, Gheorghe Papahagi, autor al unui manual de limbă turcă pentru români, se stabilește inițial în Basarabia, ca director al liceului din Bolgrad
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
din Grebena (1936), „Decalogul”, „Făurar”, „Tinerețea”, „Apărarea” ș.a. A dus o viață agitată politic, a cutreierat Europa, ajungând în cele din urmă în Statele Unite ale Americii, unde sfârșește în sărăcie și boală (suferea de tuberculoză). P. este unul dintre autorii aromâni mai puțin prolifici. A scris poezie, a transpus pentru prima dată în aromână Luceafărul, precum și alte cincisprezece poeme eminesciene. Își publică prima culegere de versuri, Grailu a geanlui, grai di moarti (1939), în vremurile tulburi din preajma celui de-al doilea
PERDICHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288756_a_290085]
-
câteva poeme erotice, scăldate adesea într-o ironie care le sporește farmecul, ca în După cum s-veadi, una dintre cele mai citite și îndrăgite producții ale sale. Partea cea mai rezistentă a scrisului său este însă transpunerea poemelor eminesciene în grai aromân, versiunile fiind incluse și într-o ediție realizată în 1981 de Kira Iorgoveanu. SCRIERI: Grailu a geanlui, grai di moarti, pref. N. Batzaria, București, 1939; Puizii aleapți, New York, 1991. Ediții: Mihai Eminescu, Luțeafirlu și Numta-al Șumbă (Călin), București, 1940, Poezii
PERDICHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288756_a_290085]
-
și într-o ediție realizată în 1981 de Kira Iorgoveanu. SCRIERI: Grailu a geanlui, grai di moarti, pref. N. Batzaria, București, 1939; Puizii aleapți, New York, 1991. Ediții: Mihai Eminescu, Luțeafirlu și Numta-al Șumbă (Călin), București, 1940, Poezii - Puizii, ed. româno- aromână, îngr. Kira Iorgoveanu, București, 1981 (în colaborare). Repere bibliografice: N. Batzaria, Fiindcă am citit niște versuri, „Dimândarea”, 1938, 17-18; Marin Sârbulescu, „Luțeafirlu și Numta-al Șumbă. Călin”, „Tribuna tineretului”, 1941, 94; Gh. Rațiu, Un poet al Pindului, „Axa”, 1941, 59; George
PERDICHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288756_a_290085]
-
publicație apărută la București de la 15 noiembrie 1898 până în 1899. Aflată „sub direcția unui comitet”, revista este condusă efectiv de Nuși Tulliu, în a cărui locuință se va afla redacția. O serie de numere încep cu articole-apel, în care scriitorii aromâni sunt chemați să lucreze asupra graiului aromân, atunci în stadiul de „bună marmură necioplită”. Semnează versuri Nuși Tulliu (și cu pseudonimul Tullius), Iota (sau Iotta) Naum, Costică Cosmu, iar proză scriu N. I. Mocu, Aristide Tulliu, I. de la Gavana, G. Zverca
PINDUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288818_a_290147]
-
1898 până în 1899. Aflată „sub direcția unui comitet”, revista este condusă efectiv de Nuși Tulliu, în a cărui locuință se va afla redacția. O serie de numere încep cu articole-apel, în care scriitorii aromâni sunt chemați să lucreze asupra graiului aromân, atunci în stadiul de „bună marmură necioplită”. Semnează versuri Nuși Tulliu (și cu pseudonimul Tullius), Iota (sau Iotta) Naum, Costică Cosmu, iar proză scriu N. I. Mocu, Aristide Tulliu, I. de la Gavana, G. Zverca ș.a. Petru Vulcan dă pagini dintr-o
PINDUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288818_a_290147]
-
1976 se expatriază, stabilindu-se la New York, unde lucrează ca funcționar și expert contabil până la pensionare. Publică sporadic în „Revista scriitorilor români”, „Ethos”, „Acțiunea românească”, „Solia”, „Unirea”, „Drum”, reviste ale exilului românesc, iar în anii din urmă scrie în periodicele aromâne din țară, „Deșteptarea” și „Dimândarea”. A redactat, de asemenea, o pagină pentru aromâni în ziarul „Cuvântul românesc” (Hamilton, Canada), al cărui colaborator permanent a fost. P. debutează în 1935, la numai paisprezece ani, cu versuri în „Lumina”, revista Liceului Comercial
PANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
o pagină pentru aromâni în ziarul „Cuvântul românesc” (Hamilton, Canada), al cărui colaborator permanent a fost. P. debutează în 1935, la numai paisprezece ani, cu versuri în „Lumina”, revista Liceului Comercial din Silistra. Tot atunci publică prima poezie în grai aromân, în revista „Armatolii” din București. Urmărit de neșansă, își vede imprimată o culegere de poeme, Înmuguriri, în 1940, dar, în învălmășeala evacuării Cadrilaterului, volumul se pierde la tipografie. Altă culegere, Doruri zăbrelite, alcătuită în închisoare, nu a ajuns să fie
PANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
de poeme, Înmuguriri, în 1940, dar, în învălmășeala evacuării Cadrilaterului, volumul se pierde la tipografie. Altă culegere, Doruri zăbrelite, alcătuită în închisoare, nu a ajuns să fie tipărită, dispărându-i la locul detenției. Câteva poezii îi apar în Antologie lirică aromână (1975), altă încercare de a-l include în antologia Un veac de poezie aromână (1985) eșuând, fiindcă autorul părăsise țara. Abia în 1989 P. își publică prima carte de poeme, Cu acul pe săpun, în editura revistei „Cuvântul românesc”. Scrise
PANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
tipografie. Altă culegere, Doruri zăbrelite, alcătuită în închisoare, nu a ajuns să fie tipărită, dispărându-i la locul detenției. Câteva poezii îi apar în Antologie lirică aromână (1975), altă încercare de a-l include în antologia Un veac de poezie aromână (1985) eșuând, fiindcă autorul părăsise țara. Abia în 1989 P. își publică prima carte de poeme, Cu acul pe săpun, în editura revistei „Cuvântul românesc”. Scrise în clipe de suferință atroce, de disperare și de năzuință spre lumină, versurile poartă
PANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
În imagini opulente, pline de culoare, este „pictată” o lume „exotică”, aceea a amestecului de neamuri din Dobrogea sudică, ale cărei reflexe răzbat și la alți autori, de la Ion Pillat la Vladimir Cavarnali și Virgil Carianopol. P. publică și versuri aromâne, adunate într-o substanțială carte, Avnănghipsiri, apărută în 1996. Poetul nu putea să nu cânte soarta aromânilor, locurile unde trăiesc de milenii, prigoniți de învingători. O face în sonuri înfiorate, de bocet, ca în Niho, inflexiunile trimițând parcă la Doina
PANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
trimițând parcă la Doina eminesciană: „Di Avlona pân’ Sărună,/ mași lăieț armânlu adună! Di Catrina-Elbasan,/ jalea creaști an di an.../ Di Aminciu la Tricol,/ Padea-i arsă, loclu gol.../ Di Giumaia pân’ Curceaua,/ cântă-n casi cucuveaua...”. P. a cules folclor aromân, editând chiar un disc de muzică polifonică al grupului vocal „Fârșeroții”. A mai publicat, în 1982, antologia Poezii din închisori, reunind, în peste șase sute de pagini, versurile mai multor poeți trecuți prin gulagul românesc. SCRIERI: Cu acul pe săpun, Hamilton
PANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]