754 matches
-
opt linii roșu-albastre care pornesc din centrul cercului, străpungând circumferința sa, și care se termină în mici cercuri tip "gămălie" în colțurile, respectiv la mijlocul laturilor dreptunghiului. Laturile dreptunghiului/pătratului sunt tivite cu roșu, respectiv albastru închis. Steagul, țesut de femeile aromâne, nu a avut niciodată vre-un caracter oficial, fiind în variantele lui (poziția culorilor și "gămăliilor")doar praporul unor mari familii din Macedonia, transmis prin tradiție, din generație în generație. Aceste flamuri nu erau arborate ca drapele naționale în locuri
Steagul aromânilor () [Corola-website/Science/309664_a_310993]
-
nunți. La pompele funebre, se arătau înfășurate și legate cu panglici negre. Din puține detalii cunoscute privitoare la istoria concretă a steagurilor, se pare că cel cu cercul la mijloc a fost semnalizat pentru prima oară în jurul anilor 1860 printre aromânii "cipani" (denumiți și "țipani", "țopani" sau "Torvlahi") care populau un colț din nord-estul provinciei otomane Macedonia, teritoriu aflat azi sub jurisdicția Bulgariei. Această ramură a aromânilor, originară în ultimă instanță din regiunea muntelui Gramos, s-a aflat pentru o vreme
Steagul aromânilor () [Corola-website/Science/309664_a_310993]
-
și de delegația aromânilor din Grecia la Conferința de pace de la Paris în 1919 pentru a-și revendica drepturile culturale. Mai recent, în a doua jumătate a anilor 1990, o parte a aromânilor din diaspora a propus un nou steag aromân, constând în alăturarea oarecum artificială de simboluri considerate a fi relevante pentru presupusa origine a lor: steaua macedonienilor antici de la Vergina, uneori cu o cruce în colțul de stânga sus simbolizând religia lor creștin-ortodoxă, lupoaica romană, acvile bicefale și altele
Steagul aromânilor () [Corola-website/Science/309664_a_310993]
-
altele. Pe măsură ce ipoteza originii exclusive din macedonienii antici ai lui Filip și Alexandru cel Mare s-a răspândit printre unii aromâni, mai ales cei rezidând în mijlocul populaților slave majoritare în Balcani, simbolurile latinității sunt abandonate. Exceptând diferitele versiuni ale drapelelor aromâne sus menționate, a mai existat un steag aromân folosit oficial de efemerul Principatul de Pind, formațiune statală susținută de regimul mareșalului Antonescu, care a existat între 1941 și 1943 pe teritoriul Greciei ocupată de Italia fascistă. Drapelul avea crucea lui
Steagul aromânilor () [Corola-website/Science/309664_a_310993]
-
ai lui Filip și Alexandru cel Mare s-a răspândit printre unii aromâni, mai ales cei rezidând în mijlocul populaților slave majoritare în Balcani, simbolurile latinității sunt abandonate. Exceptând diferitele versiuni ale drapelelor aromâne sus menționate, a mai existat un steag aromân folosit oficial de efemerul Principatul de Pind, formațiune statală susținută de regimul mareșalului Antonescu, care a existat între 1941 și 1943 pe teritoriul Greciei ocupată de Italia fascistă. Drapelul avea crucea lui Sf. Andrei roșie pe fond verde, dar ulterior
Steagul aromânilor () [Corola-website/Science/309664_a_310993]
-
1989-1991), lider al demonstrației studențești din Piața Universității, 1990. Este autorul unor cercetări și studii de etnologie, antropologie și folclor, vizând în principal configurarea unei "etnologii a libertății". s-a născut într-o familie de intelectuali cu rădăcini moldave și aromâne. Tatăl său, Vladimir Munteanu (1930-1992), de profesie inginer, era originar din sudul Basarabiei (Chilia Nouă, județul Ismail), iar mama, Maria Munteanu, profesoară de limba română, este născută în 1940, în Piatra Neamț, județul Neamț, fiind descendentă, pe linie maternă, a unei
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
1930-1992), de profesie inginer, era originar din sudul Basarabiei (Chilia Nouă, județul Ismail), iar mama, Maria Munteanu, profesoară de limba română, este născută în 1940, în Piatra Neamț, județul Neamț, fiind descendentă, pe linie maternă, a unei vechi familii de origine aromână (Moga). Bunicul său pe linie paternă, Teofan Munteanu (1905 - 1957), învățător și ofițer al armatei române, a fost deținut politic (1940-1956) în lagărele de concentrare de la Vorkuta și Norilsk (Siberia). Bunicii și părinții săi nu au activat în vreun partid
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
greci și 0,23% pentru alte minorități. Conform recensământului din 2011, populația Albaniei a declarat următoarele afilieri etnice: albanezi 2.312.356 (82,6% din total), greci 24.243 (0,9%), macedoneni 5.512 (0,2%), muntenegreni 366 (0,01%), aromâni 8.266 (0,30%), romi 8.301 (0,3%), egipteni balcanici 3.368 (0,1%), alte etnii 2.644 (0,1%), etnia nefiind declarată de 390.938 de persoane (14%), și irelevantă în cazul a 44.144 (1,6%). Se
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
Băneasa. Putem spune că actualitățile cinematografice românești au o veche tradiție. În total, Paul Menu a filmat în România 17 subiecte, dintre care se mai păstrează și astăzi două, în catalogul Lumière, la nr. 551 și 552. În Macedonia, "frații aromâni Manakia" fac carieră cu reportajele lor de actualități, sociale și etnografice ( A.N.F.). Dar... " „De vânzare un cinematograf Lumiere cu 12 vederi, dintre care 6 din țară și 6 din străinătate echipat pentru a lua vederi noi”" („L'Indépendance Roumaine
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
(n. 1910, Muloviște, aproape de Bitolia, Macedonia - d. 1938) a fost un legionar român, care a participat la asasinarea premierului Ion Gh. Duca. De origine aromân, a fost licențiat al Facultății de Litere din București și student la Facultatea de Drept din București. După Primul Război Mondial, familia sa s-a stabilit în București, unde tatăl său a lucrat ca portar la hotelul „Excelsior”. împreună cu alți
Doru Belimace () [Corola-website/Science/323695_a_325024]
-
interbelică, localitatea a aparținut României Mari, constituind una dintre cele trei comune urbane sau orașe (împreună cu Silistra și Ostrov) ale județului Durostor. Turtucaia era reședința plășii omonime, ce includea 43 de sate. Majoritatea populației orașului era constituită din români (inclusiv aromâni). La recensământul din 1930, orașul avea o populație totală de 11.175 de locuitori, dintre care 6.871 români, 2.591 turci, 1.358 bulgari, alături de alte minorități. Turtucaia a fost oraș românesc timp de aproape trei decenii, până în anul
Turtucaia () [Corola-website/Science/301502_a_302831]
-
socotit o singură limbă, denumită „română”, în care caz limba română este denumită „dialectul dacoromân”). Toți însă împărtășesc, precum Matilda Caragiu Marioțeanu, opinia generală potrivit căreia aromâna provine din protoromână (limba est-romanică comună veche). Există de asemenea discuții printre intelectualii aromâni asupra denumirii limbii, legate de discuțiile politice asupra statutului vorbitorilor, între „integraționiști” și „naționaliști”. Primii se vor, în țările unde trăiesc, membri ai națiunilor respective, dar de limbă aromână, definindu-se ca aromâni albanezi, aromâni bulgari, aromâni greci, aromâni macedoneni
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
protoromână (limba est-romanică comună veche). Există de asemenea discuții printre intelectualii aromâni asupra denumirii limbii, legate de discuțiile politice asupra statutului vorbitorilor, între „integraționiști” și „naționaliști”. Primii se vor, în țările unde trăiesc, membri ai națiunilor respective, dar de limbă aromână, definindu-se ca aromâni albanezi, aromâni bulgari, aromâni greci, aromâni macedoneni sau aromâni români; ceilalți vor să fie recunoscuți oficial ca minoritate etnică, definindu-se ca macedoromâni, macedoni sau machedoni de limbă "macedoromână". Aceștia din urmă folosesc ca stindard „Soarele
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
veche). Există de asemenea discuții printre intelectualii aromâni asupra denumirii limbii, legate de discuțiile politice asupra statutului vorbitorilor, între „integraționiști” și „naționaliști”. Primii se vor, în țările unde trăiesc, membri ai națiunilor respective, dar de limbă aromână, definindu-se ca aromâni albanezi, aromâni bulgari, aromâni greci, aromâni macedoneni sau aromâni români; ceilalți vor să fie recunoscuți oficial ca minoritate etnică, definindu-se ca macedoromâni, macedoni sau machedoni de limbă "macedoromână". Aceștia din urmă folosesc ca stindard „Soarele de la Vergina” (un simbol
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
discuții printre intelectualii aromâni asupra denumirii limbii, legate de discuțiile politice asupra statutului vorbitorilor, între „integraționiști” și „naționaliști”. Primii se vor, în țările unde trăiesc, membri ai națiunilor respective, dar de limbă aromână, definindu-se ca aromâni albanezi, aromâni bulgari, aromâni greci, aromâni macedoneni sau aromâni români; ceilalți vor să fie recunoscuți oficial ca minoritate etnică, definindu-se ca macedoromâni, macedoni sau machedoni de limbă "macedoromână". Aceștia din urmă folosesc ca stindard „Soarele de la Vergina” (un simbol al regalității Macedoniei antice
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
un popor slav de sud vorbind limba macedoneană), iar pe de altă parte aromânii trăiesc numeroși și în afara Macedoniei: în Albania, în regiunea Olimpului, în regiunea Pindului ș.a. Din aceste motive, majoritatea autorilor folosesc denumirile de aromâni și de limbă aromână care sunt oficial înregistrate în codurile internaționale. La înșiși vorbitorii ei, denumirea limbii aromâne nu este unitară: în funcție de graiuri, aromânii vorbesc "limba armănească", "armâneșce", "armâneaști", "rămănește" (fărșeroții) sau "vlăheaște" (cei din Olimp). Despre numărul total de vorbitori ai aromânei există
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
trăiesc numeroși și în afara Macedoniei: în Albania, în regiunea Olimpului, în regiunea Pindului ș.a. Din aceste motive, majoritatea autorilor folosesc denumirile de aromâni și de limbă aromână care sunt oficial înregistrate în codurile internaționale. La înșiși vorbitorii ei, denumirea limbii aromâne nu este unitară: în funcție de graiuri, aromânii vorbesc "limba armănească", "armâneșce", "armâneaști", "rămănește" (fărșeroții) sau "vlăheaște" (cei din Olimp). Despre numărul total de vorbitori ai aromânei există numai estimări. Un document al Consiliului Europei dă numărul de circa 250.000 de
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
Europei dă numărul de circa 250.000 de vorbitori din aproximativ 500.000 de etnici aromâni. Singura dată exactă se găsește printre cele ale recensământului populației din 2011 din Albania, unde 3.848 de persoane se declară de limbă maternă aromână, din 8.266 care se declară de etnie aromână. În urma emigrărilor din regiunile natale, aromâna se mai vorbește și în Europa Occidentală (Franța, Germania), S.U.A., Canada, America Latină și Australia. Istoria externă a aromânei cuprinde trei perioade. Prima perioadă, cea preliterară
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
din aproximativ 500.000 de etnici aromâni. Singura dată exactă se găsește printre cele ale recensământului populației din 2011 din Albania, unde 3.848 de persoane se declară de limbă maternă aromână, din 8.266 care se declară de etnie aromână. În urma emigrărilor din regiunile natale, aromâna se mai vorbește și în Europa Occidentală (Franța, Germania), S.U.A., Canada, America Latină și Australia. Istoria externă a aromânei cuprinde trei perioade. Prima perioadă, cea preliterară, de la formarea idiomului până la începutul secolului al XVIII-lea
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
vocabular grecesc-aromânesc-albanez, un ghid de conversație grecesc-albanez-aromânesc-bulgar, un abecedar, o culegere manuscrisă de traduceri religioase nedatate ("Codex Dimonie"). La începutul acestui secol, Dimitrie Cantemir scrie în "Descriptio Moldaviae" (1714-1716) despre limba aromână următoarele: După distrugerea Moscopolei în 1788, mulți cărturari aromâni trec în Imperiul Habsburgic și vin în contact cu ideile iluministe, fiind influențați de Școala Ardeleană. Odată cu secolul al XIX-lea începe a treia perioadă, cea modernă, a aromânei. Atunci se trece la alfabetul latin și apar lucrări filologice influențate
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
fost în general greaca, cu perioade în care s-a folosit parțial și aromâna. În toate țările în care trăiesc aromânii, tendințele de asimilare și, prin urmare, de pierdere a limbii și culturii au fost puternice. Cu toate acestea, limba aromână a continuat să existe, ba chiar, începând cu anii 1990, situația ei s-a îmbunătățit. Există o recomandare adoptată de Adunarea parlamentară a Consiliului Europei la 24 iunie 1997, adresată guvernelor din țările unde locuiesc aromâni, referitoare la facilitarea folosirii
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
Cu toate acestea, limba aromână a continuat să existe, ba chiar, începând cu anii 1990, situația ei s-a îmbunătățit. Există o recomandare adoptată de Adunarea parlamentară a Consiliului Europei la 24 iunie 1997, adresată guvernelor din țările unde locuiesc aromâni, referitoare la facilitarea folosirii limbii aromâne în învățământ, biserică și mediile de informare. Deși recomandarea nu este urmată întrutotul, se constată unele progrese în promovarea limbii aromâne. Aromânii sunt recunoscuți ca minoritate națională în Republica Macedonia, unde în anul 2001
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
continuat să existe, ba chiar, începând cu anii 1990, situația ei s-a îmbunătățit. Există o recomandare adoptată de Adunarea parlamentară a Consiliului Europei la 24 iunie 1997, adresată guvernelor din țările unde locuiesc aromâni, referitoare la facilitarea folosirii limbii aromâne în învățământ, biserică și mediile de informare. Deși recomandarea nu este urmată întrutotul, se constată unele progrese în promovarea limbii aromâne. Aromânii sunt recunoscuți ca minoritate națională în Republica Macedonia, unde în anul 2001 limba aromână a devenit oficială în
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
a Consiliului Europei la 24 iunie 1997, adresată guvernelor din țările unde locuiesc aromâni, referitoare la facilitarea folosirii limbii aromâne în învățământ, biserică și mediile de informare. Deși recomandarea nu este urmată întrutotul, se constată unele progrese în promovarea limbii aromâne. Aromânii sunt recunoscuți ca minoritate națională în Republica Macedonia, unde în anul 2001 limba aromână a devenit oficială în localitatea Kruševo (în aromână Crushuva). În Albania au statut de minoritate lingvistică. Lingvistul american Victor A. Friedman scria în anul 2001
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
la facilitarea folosirii limbii aromâne în învățământ, biserică și mediile de informare. Deși recomandarea nu este urmată întrutotul, se constată unele progrese în promovarea limbii aromâne. Aromânii sunt recunoscuți ca minoritate națională în Republica Macedonia, unde în anul 2001 limba aromână a devenit oficială în localitatea Kruševo (în aromână Crushuva). În Albania au statut de minoritate lingvistică. Lingvistul american Victor A. Friedman scria în anul 2001 despre predarea limbii aromâne în școli din localitățile Skopje, Štip, Bitolia, Kruševo, Kumanovo, Struga și
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]