5,033 matches
-
-nlătur greul Chiar spini de port pe ochi-mi, în cununi!!... Dar ochiul meu de simplu muritor Se arde-n cancelarii și zapisuri... Și plâng cu ochii-ntregului popor Ce nu mai are dreptul nici la visuri... Mi-s ochii arși! Mă dor, dar vreau să văd! Vreau să pricep de ce pe astă lume, Acestui neam, i s-a țesut năvod, Și vreau, ca răului, să-i spun pe nume...! Așa, să înțeleagă orișicare... Și ochii-mi arși de-atâta ne
VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Mi_s_ochii_arsi_lacrimi_vii_pentru_doruri_moarte_versuri_lucia_secosanu_1327148594.html [Corola-blog/BlogPost/360681_a_362010]
-
Mi-s ochii arși! Mă dor, dar vreau să văd! Vreau să pricep de ce pe astă lume, Acestui neam, i s-a țesut năvod, Și vreau, ca răului, să-i spun pe nume...! Așa, să înțeleagă orișicare... Și ochii-mi arși de-atâta ne-nțeles, Să-și poată plâge lacrima ce-l doare Și alunga pe cei ce văluri țes... Referință Bibliografică: Mi-s ochii arși...- lacrimi vii pentru doruri moarte - versuri / Lucia Secoșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 386
VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Mi_s_ochii_arsi_lacrimi_vii_pentru_doruri_moarte_versuri_lucia_secosanu_1327148594.html [Corola-blog/BlogPost/360681_a_362010]
-
vreau, ca răului, să-i spun pe nume...! Așa, să înțeleagă orișicare... Și ochii-mi arși de-atâta ne-nțeles, Să-și poată plâge lacrima ce-l doare Și alunga pe cei ce văluri țes... Referință Bibliografică: Mi-s ochii arși...- lacrimi vii pentru doruri moarte - versuri / Lucia Secoșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 386, Anul II, 21 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Lucia Secoșanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Mi_s_ochii_arsi_lacrimi_vii_pentru_doruri_moarte_versuri_lucia_secosanu_1327148594.html [Corola-blog/BlogPost/360681_a_362010]
-
Muha Publicat în: Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Prin noi trecutul trece gol și absurd am devenit biserici fără sfinți Nu mai avem icoane pe chipuri sufletul ne-a denunțat Oasele ne străpung pielea gândirii arsă avortăm ce-am fost și ne punem drept satane pe cruce Am devenit noroi, plini de dorințe, vrem numai bani nu mai suntem capabili să fim, nici măcar un ieri să fim un șubred ruginit sau un ceas de remușcare în
SĂ NU-MI MAI FIE SETE MÂINE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 by http://confluente.ro/viorel_muha_1493565376.html [Corola-blog/BlogPost/383521_a_384850]
-
Cer senin și negru, pământ pârjolit, Tarpe vujo thai kalo, phuv thabardi, si albii de ape unde apa Thai vodre lenengă kai o păi curge totdeauna așa încet, thavdiol sagda kadea lokhes, Cristul negru, O kalo Iisus, Cu păr lung, ars, Kale phabarde balența, Pomeți proeminenți Chamengă dume bare kokalența, si pupilele albe. thai parne yakha. Privește unde merge! Dikh kai jeal! Dans Khelimos În grădina Petenera Ande bar Petenera În grădina nopții Ande e bar la ratiaki Șase fecioare gitane
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478848275.html [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
parneste dansează. Khelen. În grădina nopții Ande e bar la ratiaki Încoronate Chalmaventsa pe shărende Cu hârtie roșie Loliasa ramomaski Și iasomie. Thai nilaki . În grădina nopții. Ande e bar la ratiaki Dinții lor- sidef- Lengă dând - shankuno- Zgârâie umbră arsă. Shingăren e uchalin e thabardi. Și în grădina nopții, Thai ande ratiaki bar, Umbrele lor se lungesc Lengă uchalinaa dîlgiardion Și ajung până la cer, Thai aresen ji k'o tarpe, Toate violete. Savore chednile Două fețe tinere Dui ternia sheia
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478848275.html [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
roze/ după steaua cu lumini și poze./ Dar zadarnic cearcă: steaua nu-i,/ Moșul a plecat în drumul lui/ și-a lăsat ca un amar descântec,/ numai somnul legănat de cântec-/ cântecul de leagăn fără mamă/ să-i închidă ochii arși de teamă:/ Nani, suflet de zăpadă,/ lasă genele să cadă./ Lasă fruntea, ca o undă,/ între perne să se-ascundă,/ căci în lumea asta rea/ nu mai arde nici o stea./ Steaua magilor, albastră,/ a fugit de la fereastră/ și s-a
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
contra 200 de conducători (RP & SL), adică 1 la de cinci ori populația României. Așadar, șansa de a deveni un posibil Cârmuitor Eonic și Mesager, își are rolul ei de jucător. Acum, să mă dau iar de mâncare (măcinat, tescuit, ars, înnobilat, simplificat și purificat), aici, în țara Lupilor argintii, urlători la lună pe plaiurile mioritice, ar fi o greșeală fatală. Adică, urlători la lună după Diane-Lune și Hecate? Sau după Lupoaicele lor angelice, câte or mai fi rămas pe la noi
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1355908750.html [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
secolele al VIII-lea și al al IX-lea, fiind înlocuită cu o simplă așezare de pescari. Ea a fost parțial reclădită în secolul al XI-lea, odată cu reintrarea Dobrogei sub stăpânirea bizantină, dar a dispărut din nou în 1225, arsă, de data aceasta de tătari, care și-au stabilit aici o tabără, crescând cai și oi, fiind și stăpânii unui mic grup de pescari greci, puși să pescuiască pentru ei. În perioada 1890-1892, localitatea a fost populată cu coloniști de
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445446540.html [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
între 1843-1916). Carol I vizitează în 1866 prin luna august un sătuc de munte numit Podul Negru, Sinaia de astăzi și, rămânând încântat de frumusețea locului, cumpără o mie de pogoane (aproximativ cinci sute de hectare) prin 1872 la Piatra Arsă și în 1873 pornește sub conducerea unor arhitecți germani, deschiderea lucrărilor pentru ridicarea castelului, însă cu adevărat piatra de temelie se pune abia în 1875, piatră sub care Carol I depune câteva monezi din aur de 20 lei, primele monezi
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XIII LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392227449.html [Corola-blog/BlogPost/341933_a_343262]
-
printre brazi privirea-mi naște nostalgii celeste precum zisese-odată Malateste, pe brațul meu, frumoaso, tu să cazi. ne soarbe umbra timpului întoarsă cu zimții lui de lacrimă și gând, din vise sterpe ne trezim plângând, ca frunza toamna cu nervura arsă. cu liniști moi azurul se întoarce, tu calci pe-un pod de fluturi prin văzduh, e un blestem al vremii de la Parce. ai fost dulceața mea dar și otravă, prin foșnetul de frunze scăpărând, tot mai străină-mi ești și
SONET de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1407337659.html [Corola-blog/BlogPost/361084_a_362413]
-
am luat de gânduri: „Ce i s-o fi-ntâmplat?” Pe el nu-l apuca niciodată răsăritul soarelui în pat, se scula cu noaptea-n cap. Am sărit poarta și, când am ajuns în pridvor, mi-a mirosit a lână arsă. N-am mai stat pe gânduri, și am spart ușa. Era întins pe vatră, și gemea de ți se rupea inima. - Ce nenorocire căzu pe capul lui!... parcă-i un blestem pe casa asta? Spuse țârcovnicul Predoiu Ilie, și se
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
Autorului nu nu sunt eu e strigătul unui răsărit pe țărmul pustiu un crez uriaș străpunge marea ici-colo îngenunchează în petice de tine mă ridic pe vârfuri părul meu e plin de săgeți albe miroase a busuioc și a spice arse dacă mai socotesc și pescărușii care lenevesc pe jumătatea mea de corabie sunt un înotător norocos scoicile din zaruri îmi fac cu ochiul mă îndeamnă să le botez într-un fel grația nu știe să coboare prin sete decât în
VINO SĂ VEZI SIPETUL CUM PLÂNGE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gina_zaharia_1403444819.html [Corola-blog/BlogPost/343072_a_344401]
-
strigat cu putere, peste tot vacarmul ce se crease în sala de la „sugestia cu înghesuirea”, la d-na din Coslada, responsabilă cu organizarea spectacolului: „Doamna: Nu suntem în campania electorală! Cum permiteți așa ceva? E împotriva legii!” Doamna sare repede, ca arsă, cu gura pe mine: „Domnule, dumneata în loc să faci aicea agitație, mai bine m-ai ajuta, strigând la oamenii de pe scaune să-i primească pe cei de pe margine care stau în picioare, ca să putem da drumul spectacolului!” „Aha-aaa! Vreți să strig
PARTIDELE, PANA SI DE ZIUA NOASTRA NATIONALA... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Partidele_pana_si_de_ziua_noastra_nationala_.html [Corola-blog/BlogPost/357988_a_359317]
-
Zănoaga, se află barajul și Lacul de acumulare de la Bolboci. Cei care vin doar pentru o plimbare relaxantă și tonifiere cu aer montan urcă din Sinaia la Cota 1500. Alții mai îndrăzneți, cu rucsacul în spate se îndreaptă către Piatra Arsă, de unde aleg ori să coboare pe Jepii Mari și să treacă la Cascada Urlătoare, ori să urce la Babele. Cei care poposesc în Sinaia este păcat să nu viziteze unul dintre cele mai frumoase monumente din țară, Castelul Peleș”. (capitolul
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
Zănoaga, se află barajul și Lacul de acumulare de la Bolboci. Cei care vin doar pentru o plimbare relaxantă și tonifiere cu aer montan urcă din Sinaia la Cota 1500. Alții mai îndrăzneți, cu rucsacul în spate se îndreaptă către Piatra Arsă, de unde aleg ori să coboare pe Jepii Mari și să treacă la Cascada Urlătoare, ori să urce la Babele. Cei care poposesc în Sinaia este păcat să nu viziteze unul dintre cele mai frumoase monumente din țară, Castelul Peleș”. (Capitolul
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
aer colorate-n curcubeie la răsăritul soarelui, arată că mierea-i gata. Aromată, avînd culoarea chihlimbarului și consistența mierii de albine sau a celei din trestie de zahăr mierea din pepeni verzi va fi depozitată în vase smălțuite din lut ars, urmând ca alături de magiunul din struguri să constituie un dulce plin de savoare, în lungile zile din post, care să le dea forță și putere de muncă. Dintr-un castron din ceramică-nflorată, luăm miere cu cătrunițe galbene, dungate-n
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Miere_din_pepeni_verzi.html [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > FEMEIA Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 806 din 16 martie 2013 Toate Articolele Autorului Ea singură poate fi pusă pe rană și sufletul ars se vindecă. Umbra-i din preajmă aduce liniște și mai mult de atât iubire. Iubirea-i lacrimă, după ce cade limpezește ochii. Referință Bibliografică: Femeia / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 806, Anul III, 16 martie 2013. Drepturi
FEMEIA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 806 din 16 martie 2013 by http://confluente.ro/Femeia_llelu_nicolae_valareanu_1363464175.html [Corola-blog/BlogPost/345280_a_346609]
-
ai mai mâncat o astfel de bunătate, dar apoi te-oi asculta cu ce vrei tu să mă întrebi. În timpul mesei, nu a scos nimeni niciun cuvânt, se auzeau doar lingurile de lemn care loveau străchinile frumos ornamentate, din lut ars, desfacerea cepei de frunzele uscate care fâșâiau sub degetele noastre și plescăirea apăsată a unchiului Mărin. Baciul s-a ridicat și a coborât în pivnița pe care și-o săpase în dreapta ușii de la intrare, în interiorul casei, acoperită cu un chepeng
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
neclintit în protoerie, să vegheze soarta bisericii și a credincioșilor săi. A rămas într-o zonă a Ardealului sfâșiat din trupul țării, unde se dezlănțuiau cu fanatism teroarea, prigoana, deznaționalizarea, expulzarea românilor. Acolo unde multe dintre bisericile românilor erau închise, arse ori dărâmate, iar românii deposedați de toate drepturile, fără apărare, loviți în demnitatea și destinele lor, după cuvântul asupritorilor „fără îndurare”. Mulți dintre credincioșii năpăstuiți care se zbăteau în neputința în care i-au împins evenimentele, porneau la drum, la
PE URMELE MARTIRULUI AUREL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1422728330.html [Corola-blog/BlogPost/377029_a_378358]
-
ori ești neprihănit, Nimic n-o privește; E dură, căpoasă și feroce, Neiertătoare, rea și dușmănoasă, Știe că re de-a face cu un neam urgisit de veacuri, Supraviețuind, în chip miraculos. Acum gata, s-a terminat! Cu toții pe ruguri, arși să fie pînă la unul! Moartea a primit această „nobilă” misiune De la mai-marii din Berlin; Ei au investit-o cu puteri depline Să ucidă, fără milă, Copii, femei, bărbați, bătrîni, Nici numele să nu le rămînă înscris pe un răboj
AUSCHWITZ (POEME) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/harry_ross_1422335228.html [Corola-blog/BlogPost/359096_a_360425]
-
angel will be found to intercede for you, It will bring you dew drops, and fly you to the shores of the river of life. ÎNGER CU STROPI DE ROUA Coarne de vite, poate de la vre-un bivol, pește câmpul ars - doar coarnele au mai rămas netopite. Un aer hoituit care-ți gheruie nările, biruie zarea și-ți țintuiește soarele în creștetul capului. Cadavre dospite, colcăinde încă cu viața putrezindă Ce se descompune în țărâna crăpata, cum s-a descompus ultima
BILINGUAL POEMS (1) / POEME BILINGVE (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_poeme_biling_daniel_ionita_1363694042.html [Corola-blog/BlogPost/345339_a_346668]
-
vâslind corabia-mi pe obraz... nu ai știut să-i dezlegi nodul gordian și nici nu te-ai priceput! Te întreb Cititorule câtă răbdare să am? Dacă ne mor dorințele râzând! Dacă ni se opresc ideile ultimile spaime pe buzele arse ale acestui pământ? (Paris 18 februarie 2012) Referință Bibliografică: Primul delir / Maria Cozma : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 448, Anul II, 23 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Maria Cozma : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PRIMUL DELIR de MARIA COZMA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Primul_delir_maria_cozma_1332549964.html [Corola-blog/BlogPost/361948_a_363277]
-
ÎNCEPE ZIUA Autor: Gabriela Ana Bălan Publicat în: Ediția nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Rupe-mi buzele în petale Lipește-le de pistilul dimineților Fură-mă pune pe masă indiferentei un argint Că pe o coaja arsă de măr copt Acopaniază-mă la pian la plecare Mă voi întoarce când cerul Va fi colivia absenței tale Arde-mă pe rug dacă te-am vrăjit Curăță-mă de ghimpi când mă respiri Rupe-mi cerul în franjuri Mâna mea
ÎNCEPE ZIUA de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1452239764.html [Corola-blog/BlogPost/343058_a_344387]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > BĂTRÂNI... Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 415 din 19 februarie 2012 Toate Articolele Autorului BĂTRÂNI... Am rămas doar, Două străchini de lut, Ciobite de vreme, Mușcate de timp, Una arsă și neagră, Din transilvanul Corund, Cealaltă albă, Cumpărată demult. Avem fețe brăzdate, De plugul anilor mulți, Smochine uscate, Ochii martori tăcuți. Vocile ne sunt, Sugrumate, De amintirea, Anilor trecuți. *** TĂCEREA Tăcerea nu e De aur Plăcută nu e, Căci nimeni
BĂTRÂNI... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Batrani_mihai_leonte_1329666347.html [Corola-blog/BlogPost/345232_a_346561]