22,132 matches
-
cu angină pectorală la efort prezentă dar cu electrocardiogramă normală vor fi trimiși la medicul cardiolog pentru investigații suplimentare (EKG efort) și confirmarea diagnosticului de boală coronariană cronică, cei cu modificări de repolarizare pe electrocardiogramă au fost diagnosticați cu boală arterială cronică, iar cei cu electrocar diogramă normală și fără crize anginoase au fost considerați fără boală coronariană cronică Pacienții cu indicele gleznă-braț mai mic de 0,9 au fost diagnosticați cu arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare și au fost trimiși
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
prezența plăcilor ateromatoase la nivelul arterei carotide interne cu potențial emboligen important. Grosimea intimă medie carotidiană exprimată în mm s-a corelat pozitiv la nivelul întregului lot de pacienți cu vârsta acestora (r 0,35 și p 0), cu tensiunea arterială sistolică (r 0,47 și p 0), cu tensiunea arterială diastolică (r 0,21 și p 0.,02), cu diferența tensională dintre brațe (r 0,513 și p 0), cu valoarea colesterolului total (r 0,33 p 0), cu LDL
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
emboligen important. Grosimea intimă medie carotidiană exprimată în mm s-a corelat pozitiv la nivelul întregului lot de pacienți cu vârsta acestora (r 0,35 și p 0), cu tensiunea arterială sistolică (r 0,47 și p 0), cu tensiunea arterială diastolică (r 0,21 și p 0.,02), cu diferența tensională dintre brațe (r 0,513 și p 0), cu valoarea colesterolului total (r 0,33 p 0), cu LDL colesterolul (r 0,35 și p 0), cu fumatul (r
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
carotidiană evaluată prin grosimea peretelui arterei carotide comune mai mare de 0,9 mm s-a corelat pozitiv cu vârsta pacienților din studiu (r 0,368 și p 0), cu fumatul (r 0,233 și p 0,014), cu tensiunea arterială sistolică (r 0,39 și p 0), cu diferența tensională între membrele superioare (r 0,543 și p 0), cu boala cardiacă ischemică (r 0,378 și p 0), cu valoarea colesterolului total seric (r 0,305 și p 0
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
IMT peste 0,9 mm. Prin aplicarea testului corelației bivariate am obținut următorii coeficienți de corelație cu semnificație statistică: pozitivi pentru vârsta pacienților (r 0,467 și p 0), pentru fumat (r 0,229 și p 0,015), pentru tensiunea arterială sistolică (r 0,422 și p), pentru diferența tensională dintre membrele superioare (r 0,547 și p 0), pentru nivelul seric al LDL colesterolului (r 0,283 și p 0,003), pentru nivelul colesterolului total seric (r 0,3 și
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
cardiovasculară fatală evaluat prin riscograma SCORE (r 0,5 și p 0), pentru riscul de boală coronariană ischemică evaluat conform criteriilor NICE (r 0,492 și p 0), pentru boala cardiacă ischemică (r 0,552 și p 0), pentru boala arterială periferică (r 0,35 și p 0) și negativi pentru activitatea fizică efectuată săptămânal evaluată prin consumul de energie MET-minute (r - 0,244 și p 0,01), pentru consumul de fructe și legume (r0,372 și p 0), pentru indicele
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
BCI și AOMI, 1,8% pacienți doar cu AOMI și 29,73% pacienți ce nu prezentau nici BCI și nici AOMI. Astfel, se observă că ponderea bolii cardiovasculare aterosclerotice cea mai mare este reprezentată de boala coronariană ischemică, în timp ce boala arterială aterosclerotică a membrelor inferioare de sine stătătoare are ponderea cea mai mică, această diferență de distribuție având și semnificație statistică (p = 0). De asemenea, proporția în lotul de studiu dintre pacienții cu boală cardiovasculară (70%) și cei indemni fără boală
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
a membrelor inferioare în lotul de cercetare a fost de 27,9% ceea ce corespunde unui număr de 31 de pacienți ce au avut un indice gleznă-braț mai mic de 0,9. Prezența concomitentă a bolii coronariene aterosclerotice și a bolii arteriale periferice a fost întâlnită la 38,15% dintre pacienții cu boală coronariană, ceea ce corespunde unui număr de 29 de pacienți. Între boala coronariană ischemică și boala arterială periferică există o corelație de putere medie semnificativă statistic (r = 0,336 și
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
mic de 0,9. Prezența concomitentă a bolii coronariene aterosclerotice și a bolii arteriale periferice a fost întâlnită la 38,15% dintre pacienții cu boală coronariană, ceea ce corespunde unui număr de 29 de pacienți. Între boala coronariană ischemică și boala arterială periferică există o corelație de putere medie semnificativă statistic (r = 0,336 și p 0). În grupul pacienților cu boală cardiacă ischemică se regăsesc 93,55% din pacienții cu AOMI, cele două afecțiuni coexistând, față de 6,45% cât se regăsesc
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
pacienții cu AOMI, cele două afecțiuni coexistând, față de 6,45% cât se regăsesc în grupul celor fără boală cardiacă ischemică. Astfel, în grupul pacienților cu boală cardiacă ischemică există procentual semnificativ statistic mai mulți pacienți dintre cei care asociază boala arterială periferică față de grupul celor fără boală coronariană ischemică (p = 0). Între procesul de ateroscleroză evaluat prin grosimea intimă-medie la nivelul arterei carotide comune mai mare de 0,9 mm și boala arterială periferică există corelație semnificativă statistic r = 0,299
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
mai mulți pacienți dintre cei care asociază boala arterială periferică față de grupul celor fără boală coronariană ischemică (p = 0). Între procesul de ateroscleroză evaluat prin grosimea intimă-medie la nivelul arterei carotide comune mai mare de 0,9 mm și boala arterială periferică există corelație semnificativă statistic r = 0,299 și p = 0,001. Dacă luăm în considerare, pe lângă IMT arterei carotide comune, și prezența plăcilor de aterom de la nivelul arterei carotide interne, atunci puterea de corelație dintre procesul de ateroscleroză și
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
corelație semnificativă statistic r = 0,299 și p = 0,001. Dacă luăm în considerare, pe lângă IMT arterei carotide comune, și prezența plăcilor de aterom de la nivelul arterei carotide interne, atunci puterea de corelație dintre procesul de ateroscleroză și prezența bolii arteriale periferice crește la r = 0,35,legătura fiind semnificativă statistic p = 0. În grupul pacienților cu ateroscleroză evaluată prin IMT mai mare de 0,9 mm avem procentual 58,06% din pacienții cu arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare față de 41
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
celor sănătoși, pacienții cu boală coronariană ischemică înregistrând o valoare intermediară. Curba ROC pentru AOMI pe baza IMT carotidiană are o AUC de 0,659, ceea ce corespunde unui model corect de predicție. Cel mai mare procent al pacienților cu boală arterială periferică de 58,06% și cel mai mic procent dintre cei sănătoși de 26,25% s-a regăsit în grupul celor cu ateroscleroză constituită care aveau IMT la nivelul arterei carotide comune mai mare de 0,9 mm, în timp ce procentul
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
dintre cei sănătoși de 26,25% s-a regăsit în grupul celor cu ateroscleroză constituită care aveau IMT la nivelul arterei carotide comune mai mare de 0,9 mm, în timp ce procentul cel mai mic 6,45% dintre pacienți cu boală arterială periferică l-am regăsit în grupul celor fără ateroscleroză cu IMT sub 0,9 mm și fără plăci ateromatoase la nivelul arterelor carotide interne, această diferență procentuală fiind și semnificativă statistic (p = 0). Deși procentul celor cu boală arterială periferică
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
boală arterială periferică l-am regăsit în grupul celor fără ateroscleroză cu IMT sub 0,9 mm și fără plăci ateromatoase la nivelul arterelor carotide interne, această diferență procentuală fiind și semnificativă statistic (p = 0). Deși procentul celor cu boală arterială periferică a membrelor inferioare este mai mare în grupa cu IMT normal și cu plăci de aterom pe artera carotidă internă - 35,48% față de grupul celor cu IMT normal - această diferență nu este semificativă statistic (p = 0,057). De asemenea
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
dinamica procesului, cât de timpul de acțiune și nivelul factorilor de risc implicați în procesul de ateroscleroză. De asemenea, ponderea pacienților cu boală cardiovasculară a fost semnificativ statistic mai mare decât a celor fără boală cardiovasculară, ceea ce reflectă riscul hipertensiunii arteriale asupra bolilor cardiovasculare. Din punct de vedere al bolii cardio vasculare prezente pe primul plan se află boala coronariană ischemică într-un procent de 42,3%, urmată fiind de asocierea boală coronariană ischemică și arteriopatie periferică a membrelor inferioare - 26
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
condiții de efort de apariția claudicației intermitente. Natura aterosclerotică a arteriopatiei periferice a membrelor inferioare la pacienții din studiu este dovedită și de relația liniară pozitivă care există între grosimea intimă-medie mai mare de 0,9 mm și prezența bolii arteriale periferice evaluată pe baza indicelui gleznă-braț. Tot în acest sens ponderea procentuală a cazurilor cu arteriopatie periferică a membrelor inferioare este statistic superioară în grupul cu IMT mai mare de 0,9 mm față de grupul cu IMT mai mic de
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
punct de vedere ecografic ne raportăm doar la grosimea intimă-medie a arterei carotide comune. Astfel, efectuarea ecografiei Doppler carotidiene la persoanele cu factori de risc cardiovascular, dar asimptomatice, este foarte importantă deoarece reprezintă o probă martor pentru boala coronariană, boala arterială periferică, cât și pentru riscul tromboemboligen în teritoriul circulației intracraniene. În concluzie, putem afirma că pentru medicul de familie efectuarea ecografiei carotidiene la pacienții cu multipli factori de risc cardiovascular ar trebui să reprezinte un standard în funcție de care să trimită
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
factori de risc cardiovascular este un test neinvaziv ușor acceptat de pacient, necesar pentru evaluarea riscului de boală coronariană superioară algoritmului recomandat de ghidul NICE, în special la grupa de vârstă sub 65 de ani, sau a riscului de boală arterială periferică ce permite medicului de familie împreună cu medicul cardiolog, neurolog sau diabetolog aplicarea unor măsuri de profilaxie a factorilor de risc cardiovascular sau tratament al bolii cardiovasculare constituite și prevenirea apariției complicațiilor majore a bolii cardiovasculare precum infarctul miocardic, accidentul
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
nu are un impact semnificativ asupra nivelului de colesterol din organism. Nu trebuie, însă, să eliminăm ouăle din alimentația noastră zilnicâ. Acestea au multe calități nutriționale, pe care nu le putem regăsi în alte alimente. Ouăle ajută la reglarea tensiunii arteriale, spune Helen Bond într-un studiu publicat în American Journal of Clinical Nutrition. Cercetătorii de la Universitatea din Alberta au descoperit că gălbenușul de ou conține doi aminoacizi importanți, triptofanul și tirozina, și că două gălbenușuri crude conțin de aproape două
Oul, un aliment dăunător sau sănătos? by Badea Nicoleta () [Corola-journal/Journalistic/81922_a_83247]
-
eficiența strategică a cuibului tău apretat, după încă o victorie, binemeritată, îl aștepți pe prințul suflețelului tău, vestitul shangdi di liwu. bună dimineața ne trezim molatici în patul care miroase a tutunul pielii mele într-o altă zi, cu tensiune arterială de silabe, cu puls de viață agățată în cuie bătute cu bine într-un alt an, într-o altă mare care are curcubee de glazură peste alge, maree, valuri cu spumă, și un zenit dulce-amețitor deasupra noi am primit note
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
nejustificabilă. Dacă nu știți o să aflați de la mine, că și eu am aflat-o de la alții. Frica micșorează diametrul vaselor de sânge ca urmare a unei vărsări excesive de noradrenalină în sânge. Acest fapt duce la subalimentarea prelungită cu sânge arterial al creierului și altor organe (inima, ficatul, rinichii, măduva, pielea și sistemul nervos), ce poate duce la boli organice. Frica este flagelul numărul unu în producerea de boli, așa că eradicați frica cu ajutorul curajului, responsabilității și încrederii totale în Dumnezeu, în
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
Doar câțiva hadroni bătrâni Își aminteau vag de niște particule dense ca melasa, care existaseră doar o fracțiune de 1033 din secunda de după explozie și care le Încetiniseră atunci Înaintarea, conferindu-le masă și, În timp, suferințe precum varice, hipertensiune arterială sau platfus. Era o vreme frumoasă, numai bună pentru o ciocnire atomică: -271o Celsius În aer și Întuneric să-ți bagi degetele-n ochi. „Chéri, ai grijă să nu depășești viteza luminii“, l-a rugat mama pe tata, apoi, Întorcându
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
scăzut semnificativ, dar nu s-au normalizat, deoarece există desigur, o marcată creștere a rezistenței prin componenta fixă. HTP la bolnavii cu ciroză hepatică este produsă de creșterea rezistenței intrahepatice la fluxul portal, ca și de creșterea afluxului de sânge arterial din teritoriul splanhnic. Creșterea rezistenței intrahepatice se datorează, în primul rând, alterării angioarhitecturii hepatice, consecință atât a procesului de fibroză, cât și apariției nodulilor de regenerare compresivi. Creșterea rezistenței intrahepatice în ficatul cirotic este consecința, nu numai a alterării angioarhitecturii
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92029_a_92524]
-
toracală, normal percutoriu și auscultatoriu, murmur vezicular prezent bilateral, frecventa respiratorie = 14 respirații/minut. Aparat cardiovascular - matitate cardiacă în limite normale. Șoc apexian în spațiu V intercostal stg. Aa. Carotide și Vv. jugulare fără sufluri. Auscultatoriu - fără zgomote supraadăugate. hipotensiune arterială - TA= 80/60mmHg. AV-78/bpm, regulat. Abdomen mobil cu respirația nedureros spontan sau la palpare. Ficat cu marginea inferioară la rebordul costal, splina nepalpabilă. Fără mase abdominale palpabile, fără edeme sau lichid de ascită decelabile clinic. Giordano negativ bilateral, oligoanurie
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Journalistic/92030_a_92525]