52,493 matches
-
rezervat în fața zgomotului însă comunicativ în intimitate și gata oricînd să transmită fără emfază ceea ce știe, în raporturi bune cu lumea vizibilă și cu normele raționale pe care toate meseriile, chiar și cele creatoare, le au. Decalogul său uman și artistic este, aproximativ, acesta: 1. să nu ai alți dumnezei în afara celor văzute, a marilor maeștri și a meșteșugului bine stăpînit, 2. să nu-ți faci ție însuți chip cioplit și să nu te lași amăgit de fantasme, 3. să nu
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14503_a_15828]
-
1. să nu ai alți dumnezei în afara celor văzute, a marilor maeștri și a meșteșugului bine stăpînit, 2. să nu-ți faci ție însuți chip cioplit și să nu te lași amăgit de fantasme, 3. să nu te închini idolilor artistici care încă nu s-au așezat cum se cuvine, că răzbunarea artei verificate poate fi necruțătoare, 4. să nu iei numele artei în deșert, căci ea nu-l va lăsa nepedepsit pe cel necugetat, 5. cinstește-i pe maeștrii tăi
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14503_a_15828]
-
să nu mărturisești strîmb împotriva breaslei și a vecinului tău de atelier, 10. să nu dorești stilul confratelui tău, nici cromatica lui, nici cumpărătorii lui și nici măcar junele pe care el le pregătește pentru admitere. Confortabil sau nu, acest strat artistic este vital ca aerul. El ține în echilibru arta însăși, aruncă în slavă marile energii și protejează în permanență ochiul de zoaiele corozive ale imposturii.
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14503_a_15828]
-
traducerea versurilor. Însușindu-și îndemnul lui Nicolae Bălcescu: "Să dăm ochire acestor evenimente", Andrei Rusu, cu experiența sa îndelung aplicată pe manuscrise, responsabil editor și textolog, a readus în conștiința românilor, o lucrare importantă și ca informare, și ca expresivitate artistică, și cu atât mai mult ca simbol și mărturie a idealului înfăptuit de Mihai Viteazul. Aportul lui Nicolae Bălcescu este definitiv pus în valoare științific prin această valoroasă ediție.
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
alt stil, noi ambiții și motivații pe scena Teatrului Țăndărică, unde majoritatea dintre ei și-a găsit un loc deschis creației. Mihaela Tonița Iordache, fostul director al Teatrului, și Călin Mocanu, actualul manager, au stimulat și au sprijinit diferite voci artistice care să se exprime aici, să imprime dinamism și anvergură noilor tendințe ale mișcării de teatru pentru păpuși și marionete. Aici au pus în scenă Silviu Purcărete și Ion Caramitru, de pildă, spectacole cu succes de public, remarcate de critica
Portocalele lui Pepino by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14500_a_15825]
-
Mă întreb și acum dacă aceste prea numeroase festivaluri își au cu adevărat rostul și dacă prezintă, dacă pun în pagină, realitatea teatrală. Mi se pare că această efervescență se opune drastic mișcării noastre teatrale în picaj, cuprinsă de sărăcie artistică și de lipsa expresivității. Spectacolele majore sînt tot mai rare. Masa specolelor bune, corecte se reduce, și ea, simțitor. De multe ori, un festival ține locul turneelor, prilejuri cu care un spectacol circulă prin țară și poate fi văzut în
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
multă vreme, că Festivalul Național de Teatru I. L. Caragiale 2002 nu se va ține. Cu nici o lună înainte de 30 noiembrie, data deschiderii, nu circula nici-o veste cu privire la selecție, la program, la intențiile ediției, nu știam precis nici cine este directorul artistic, selecționerul sau selecționerii și nici cine sînt organizatorii. Sau cel puțin eu nu am avut habar. În mod normal, peste tot în lume, la festivaluri celebre, dar și la cele mai mititele, precum și la noi în doar cîteva cazuri, staff
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
mai mititele, precum și la noi în doar cîteva cazuri, staff-ul este cunoscut și are o longevitate de cîțiva ani. S-au încercat, din '90 încoace, diferite variante. Cred în continuare că cea mai eficientă este aceea în care directorul artistic al festivalului coincide cu persoana selecționerului unic. Profilul ediției devine astfel personalizat, asumarea responsabilităților precum și a ofertei nu se mai mută, românește, de la unii, la alții, fără să fie cu putință să aflăm vreodată cui aparțin meritele, disfuncționalitățile, pe cine
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
ale Festivalului Național de teatru organizat de Ministerul Culturii și Cultelor, Uniter. Co-organizator a fost Televiziunea română. Ediția s-a realizat în parteneriat cu Asociația Internațională a Criticilor de Teatru - secția română și Catedra de Teatrologie U.N.A.T.C. București. Directorul artistic și selecționerul unic a fost criticul de teatru Ludmila Patlanjoglu, care, bănuiesc că a decis printre atîtea, și instalarea lui Ian Herbert - Președinte al Asociației Internaționale a Criticilor de teatru, cel care i-a succedat acum un an lui George
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
aceasta putând aduna laolaltă scriitori cu diferite convingeri, "indiferent de școlile literare". Alte țeluri ale S.S.R. (cele mai multe atinse, fie și parțial) au fost: dobândirea unui sediu propriu, o editură proprie (neobținută), remunerarea echitabilă a muncii literare, legea proprietății literare și artistice (votată de parlament în 1923), reglementarea impozitării scriitorilor, premii literare anuale, constituirea unui fond de pensii pentru scriitori și, în unele cazuri, pentru urmașii acestora (văduvele scriitorilor căzuți în război). După cum vedem, preocupările S.S.R. au vizat prioritar aspecte sociale și
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
topos al creației nu lipsesc: Academia dispune de o editură proprie, de un program editorial, de un program lunar de lecturi literare, Concerte, prelegeri, spectacole de teatru. Un așa-numit consiliu de administrație alcătuit din reprezentanți ai vieții culturale și artistice internaționale și de reprezentanți ai instituțiilor și vieții publice veghează asupra bunei activități a Academiei care, an de an, dispune de un alt juriu - căruia îi revine menirea de a propune candidații la bursă. În sfîrșit, posibilitatea de a face
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
nu mi le-am putut imagina vreodată. Sunt aici tineri de 25-30 de ani care fac niște lucruri uluitoare pe care noi în România nu le cunoaștem și habar n-avem că există așa ceva. Or, acest impact între diferitele ramuri artistice este extraordinar și te influențează și pe tine ca scriitor. R.B.: Dar - Nora Iuga, d-voastră ați fost și înainte de a avea experiența unui "Schloss Solitude" sau unor deplasări de creație în străinătate anticipativă în ceea ce ați scris - anticipativă și
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
D. Dinu Pillat e serios orientat în meșteșugul scrisului, pentru a realiza ficțiuni fără o semnificație umană. D-sa are o viziune cutremurător de adâncită a vieții, ale cărei aspecte știe să le rețină și să le utilizeze în scopuri artistice. Observator atent, d. Dinu Pillat a reținut un material bogat, colorat, divers, frapant. Iată de ce personajele cărții sale, adunate între coperțile romanului, sunt neobișnuit de animate, deși notația sobră a scriitorului nu ne-ar fi îndrituit să credem la început
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
acea verbozitate obositoare, aproape terifiantă. Ne place să credem că, și pe viitor, d. Dinu Pillat va păstra aceeași sicativitate de stil, care asigură nu numai o ținută scrisului său și un realism de cea mai bună calitate viziunilor sale artistice, dar și o cale deschisă către marea și buna literatură. Dacă formula de prezentare a mănunchiului de personaje și detalii epice nu poartă amprenta ineditului ("Moartea cotidiană" ne amintește, din acest punct de vedere, destule romane din Apus), personajele se
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
Cronicar Arborele lui Nichita În ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC din 19 noiembrie, dl Daniel Cristea Enache îi ia un interviu poetei Ileana Mălăncioiu. Necruțătoare, cum o știm, poeta nu-și menajează colegii de breaslă. Un foarte interesant text publică dl Mircea Coloșenco despre ascendenții lui Nichita Stănescu. Pe linie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
de muzică din lume) este intim legat de spiritualitatea britanică, în sfârșit, că magnitudinea renumelui său de interpret faimos (poate cel mai mare trombonist de la Vinko Globokar încoace) este relevabilă în bună măsură unui spațiu geografic deosebit de bogat în ospețe artistice la care vin să se înfrupte mare parte din corifeii protipendadei legislativului și executivului muzicii contemporane. Or, probabil că Barrie însuși ne-a făcut amnezici la toate aceste realități, amintindu-ne în schimb să ne cruțăm reciproc interesele și să
Barrie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14527_a_15852]
-
pseudoconcept dăunător creației, rod al ignoranței și tendențiozității imorale: "Principialiștii cer lucruri despre care nici ei nu au habar. Realismul socialist e, în fond, propagandism socialist și, ca atare poate duce la izbînzi de ordin propagandistic, nu însă la opere artistice valabile sau capodopere. Tot ce e operă vie și viabilă în literatura lagărului socialist nu are decît contingențe de conținut, contingențe tematice cu eticheta "realism socialist", încolo e artă. Dacă ar fi să te iei după confuziile sau prostiile unor
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
apeleze la alt cântec patriotic, mai stimulativ și mai solemn: "Un răsunet" ("Deșteaptă-te române!"), versuri de Andrei Mureșanu, pe muzică de G. Ucenescu (nu Anton Pann, cum se știa până mai deunăzi, deși nici unul, nici celălalt nu vădesc calitățile artistice ale lui Ed. Hübsch). Se cunoaște că versurile au fost scrise în toiul evenimentelor revoluționare de la 1848 și, deși nu întruchipează o creație artistică aparte, a devenit marșul revoluționarilor transilvăneni, o aievea marseilleză românească (cum a denumit-o N. Bălcescu
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
nu Anton Pann, cum se știa până mai deunăzi, deși nici unul, nici celălalt nu vădesc calitățile artistice ale lui Ed. Hübsch). Se cunoaște că versurile au fost scrise în toiul evenimentelor revoluționare de la 1848 și, deși nu întruchipează o creație artistică aparte, a devenit marșul revoluționarilor transilvăneni, o aievea marseilleză românească (cum a denumit-o N. Bălcescu), care a antrenat pe români la luptă și i-a adus lui A. Mureșanu un renume și o popularitate care n-a încetat, nici
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
atras respectivul reproș - ci filmele care nu au justificat materialul filmat printr-o coerență epică ori intențională, dacă nu chiar printr-o mizanscenă. Pe de altă parte, un paradoxal efect secundar a fost acela că la asemenea lungimi de film "artistic", faptele s-au integrat parcă singure unei intrigi ficționale - au forțat, cu alte cuvinte, marginile documentului, au intrat într-o relație imaginară unele cu altele, mai mult sau mai puțin clară, și l-au împins pe spectator la invenție dincolo de
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
câștigându-și existența și... cântând prin restaurante, împreună cu fratele său, melodii românești și franceze!), Tzara intră în contact cu societatea boemă, destul de pestriță, a tinerilor refugiați în "oaza elvețiană": cu Hugo Ball, care deschide un cabaret literar, "centru de divertisment artistic", decorat de către plasticianul român, cu Richard Huelsenbeck, cu alsacianul Hans Arp și alții. Starea de spirit mărturisită de poetul pus pe fapte mari și gata de îndrăznețe aventuri este însă, la început, destul de curioasă: pornirilor lui curajoase li se asociază
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
cinic"... Fapt este că Tzara ajunge foarte repede protagonistul "insurecției de la Zürich", va conduce revista "Dada" iar spectaculoasele Manifeste îi vor asigura foarte repede un prestigiu cvasi legendar. De pe acum, el intră în legătură cu figuri de frunte ale modernității literare și artistice, de la Marinetti, Apollinaire, F. Picabia la Max Jacob, apoi André Breton și confrații săi parizieni, ce urmau să alcătuiască gruparea suprarealistă - Aragon, Soupault, Eluard, Ribemont-Dessaignes... în capitala Franței, era deja cunoscut și admirat în cercurile avangardiste, Breton îi declară poemele
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
nu se poate angaja decât față de ansamblul vieții, în măsura în care poetul recunoaște în om centrul preocupărilor sale"... Cartea lui François Buot aduce, pe de altă parte, numeroase informații legate de evoluția operei și de receptarea ei, de contextul socio-cultural, de lumea artistică pariziană de care Tzara a fost mereu aproape și, desigur, de viața familială, nescutită nici ea de zigzaguri. Densul tom reușește, prin aportul a numeroase documente valorificate inteligent și expresiv, cu judecăți echilibrate și atente la nuanțe, să readucă în
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
forma plastică, statutul său de artist ,,de frontieră", situat în zona de confluență a două tendințe sau chiar a două mari paradigme culturale care au marcat ultimele decenii: pe de o parte, spiritualismul, aspirația metafizică și scrutarea în profunzimile formei artistice, specifice generației șaptezeci (Horia Bernea, Teodor Moraru, Marin Gherasim, Sorin Dumitrescu etc.), după ce limbajul plastic fusese recuperat și reinstaurat de către generația lui Pacea și Alin Gheorghiu, și, pe de altă parte, luciditatea, scepticismul, asumarea reprezentării la nivel de convenție și
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]
-
a fi un spirit teoretic și fără a-și ambala retoric programul de creație, Dumitriu lucrează exclusiv în perimetrul lucidității, al deliberării și al deplinei conștiințe a gestului său. Toate aceste elemente sunt enunțate ferm încă din perioada începuturilor sale artistice, iar acest lucru se poate vedea fără echivoc în schițele expuse acum la Galeria Sabina & Jean Negulescu. Chiar dacă el pare oscilant în acest moment, oarecum indecis în ceea ce privește natura exprimării - elementele simboliste, citatele arheologice, cruzimile fove, cenzura geometriei și notațiile pleneriste
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]