419 matches
-
modernistă din Cercuri la Elsinore și Călărețul de aer (1976) - întemeiat pe contragerea extremă a expresiei, plurivalența semantică, muzicalitatea sugestiv-sinestezică și artificiul sintactic - se întoarce către formele tradiționale ale încifrării alchimice și ale simbolisticii astrologice, distilând poetic ecouri din etapele ascensionale presupuse de „Marea Operă” și îndrumând cititorul de-a lungul coridoarelor misterioase ale puterilor zodiacale. Elaborate în spirit baroc - sub patronajul lui Dimitrie Cantemir și al Istoriei ieroglifice -, poemele din Casa a Noua urmează, cu acuratețe matematică, coordonatele structurale și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
politic, traiectoria sa era legată de sfera politicului, În special prin expertiza sa guvernamentală. Stolojan a Început să lucreze ca expert la Ministerul Agriculturii În 1966, iar În 1972 a trecut la Ministerul de Finanțe, unde a urmat o carieră ascensională. Așa cum a declarat el Însuși: Am fost angajat ca economist, am devenit economist-șef și apoi șef de seviciu la Direcția bugetului de stat, după accea am fost promovat director adjunct și director la Direcția Vămilor și a Relațiilor Financiare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
sunt produse de mamă, cele ale fetusului de mamă și de copilul însuși). Lichidele organice provin din substanțe nutritive solide și lichide. Partea grea extrasă din alimente este separată de reziduuri prin intestinul subțire și rinichi, în timp ce splina controlează mișcarea ascensională a celei mai ușoare părți spre plămâni. Jin sunt lichide fluide, sub controlul plămânilor și al Focarului superior, în timp ce Ye sunt lichide mai dense, administrate atât de splină și de rinichi, cât și de Focarul mediu. Funcții generale ale lichidelor
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
reînvesti mitul ca liant comunitar. Prin această transformare, cuvântul mitului devine asumat ca o sentință emanând de la o instanță principială. „Reducția” mitului la religie (celebra „cenzură” platoniciană invocată vizavi de izgonirea poeților din cetate) e întru totul coerentă cu parcursul ascensional al sufletului (descris în „mitul peșterii” - celălalt episod îndeobște citat al Republicii). Corelația dintre aceste două episoade - inaparentă lectorului modern - este absolut evidentă în intenția lui Platon. „(...) gardienii (...) nu pot trăi în mit. Ei trebuie să se obișnuiască dintru început
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ci aceea a deschiderii efective și a contactului pe care îl realizăm cu „obiectul” gândirii. În acest sens, praxis-ul filosofiei nu constă într-o tehnică a gândirii (a cărei proiecție concretă ar fi comentariul de text), ci în mișcarea ascensională a sufletului și în impregnarea lui cu elementele constitutive ale polului spre care tinde. Care e acesta? Într-o formulă concisă, am putea spune: ceea ce este cu adevărat. Cum trebuie înțeleasă această expresie? Ce înseamnă „ceea ce este”? Și ce înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a vrea să fii în unitate cu tine însuți” (p. 201). „A fi” și „unitate” sunt, la acest nivel, interșanjabile. Ceea ce realizează ulterior Aristotel este - consideră Patočka - o reîntoarcere în peșteră: pentru Stagirit „materia și forma nu sunt integrate ierarhiei ascensionale a modurilor de a fi despre care e vorba la Platon” (p. 203). Lucrurile sunt ceea ce sunt în manifestarea lor. „Manifestarea ființei este pentru el (pentru Aristotel - n.a.) manifestarea lucrului” (ibidem). Cu aceasta, perspectiva se schimbă: dacă pentru Platon ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
demers? În ce măsură lucrurile acestea fundamentează proiectul istoric al lumii europene? Și în ce măsură ne pot ele ajuta în situația în care ne aflăm noi înșine astăzi? Mai întâi, e semnificativ faptul că, pentru Patočka, gândirea lui Platon e o ordine structurată ascensional și inteligibilă (ceea ce înseamnă că poate fi asumată și desfășurată) din perspectiva punctului ei focal: grija față de suflet. Sufletul este deschidere - deopotrivă către lucruri și către Idei, iar grija vizează orientarea sufletului către bine și menținerea lui în acesta. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
unde G. Bachelard plasează "contemplarea monarhică", dar putem vorbi și de legătura cu transcendentul: "ochiul sau privirea sunt întotdeauna legate de transcendență", ori de percepția dintre "a vedea" și "a ști"7. Indiscutabil că magul trebuie legat de un psihism ascensional, marcat în opera lui Eminescu de locuri în care "nimic nu se interpune între om și cer"8, între viață și moarte. Magul simbolizează inițierea. Dacă în practicile șamanice sau ale taoiștilor 9 urcușul anevoios, muntele, este legat de rituri
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
prințul) nu urcă muntele într-un act de orgoliu (romantic), cât pentru a intermedia. Profetul lui F. Nietzsche este un "vânător de Dumnezeu": "Mai sus ca om și fiare-ajuns, / Vorbesc și nu primesc răspuns" (Pin și trăsnet). În imaginarul său ascensional, la Eminescu nu întâlnim doar un singur om, ci mai mulți prinț, călugăr, monarh, sihastru în care se dedublează, întârzie prin ei ca pe niște trepte, pentru a arde toate etapele umanului: Și cine-enigma vieții voiește s-o descuie, / Acela
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
deja un intermediar între divin și rostul neamului său pentru care este investit să tălmăcească, mai departe, semnele din "cartea vremii". Poporul său nu trebuie să bâjbâie prin lume, el trebuie să-și găsească și cunoască înscrisul din astre. Calea ascensională, zice M. Eliade, este adevărata atitudine religioasă și mitologică a poporului român. Prințul este magul ("învățătorul") care se va întoarce, fructele științei lui vor cădea pe pământ. Astfel că muntele, călătoria ascensională la M. Eminescu este o cumpănă în viața
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
-și găsească și cunoască înscrisul din astre. Calea ascensională, zice M. Eliade, este adevărata atitudine religioasă și mitologică a poporului român. Prințul este magul ("învățătorul") care se va întoarce, fructele științei lui vor cădea pe pământ. Astfel că muntele, călătoria ascensională la M. Eminescu este o cumpănă în viața eroului, atingerea unui loc energetic unde "puterile principiilor bune și ale celor rele ar fi fost egale"21 pentru o clipă. Capacitatea sa de alegere este decisă și de puterea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
adâncă sufletească, Acolo vei găsi adevărata, Unica frumusețe..." (Odin și Poetul) III Cronica funerară a "zidirilor antice" (Zidul piramida, cetatea • Ruina nisipul, mușuroiul cenușa praful • Personaje: regi, "populi" • Galbenul asfințitului • Sarmisegetuza "un vis de piatră...") 1. Piramida (mausuleum, domă) Semn ascensional, piramida condensează pentru Eminescu însăși noțiunea zidului ca rivalitate demiurgică, "gândiri arhitectonici" ale omenirii: Colo se ridic trufașe Și eterne ca și moartea piramidele-uriașe, Racle ce încap în ele fantezia unui Scald" " Și la vântul din pustie, la răcoarea nopții
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
sânul cosmic": o "impulsiune inconștientă de a se trage spre un embrion de întuneric, spre un loc originar, cavernos, în care orice ecou al vieții din afară să se stingă"10. Zidul "carapace" este dublat însă, în permanență, de "simbolurile ascensionale": castel, palat, cetate, tumul, dom, turn, clopotniță, boltă, schele, arcuri.11 Toate aceste geometrii sacre sunt verigi ale ciclului etern, "sigilii" ale faptei umane. Ridicarea lor, conviețuirea lângă ele, meditația, conferă după același Călinescu personajelor (regi, magi) "propria forță și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
mag", conf. Egdar Papu, Motive literare românești, Ed. Eminescu, 1983, p. 169. 7 Baudouin, V. Hugo, p. 47, 179, conf. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Ed. Univers Enciclopedic, Buc., 2000, trad. de Marcel Aderca, p. 149. 8 Despre "simbolurile ascensionale" se pot consulta: G. Durand, Op.cit., p. 127 și passim; M. Eliade, cu referire la "tehnici ascensionale" în: Images et symboles, Gallimard, 1952, Le Chamanisme et les Techniques archaiques de l'Extase, Payot, 1951. 9 Așa numiții Xian (nemuritorii taoiști
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
47, 179, conf. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Ed. Univers Enciclopedic, Buc., 2000, trad. de Marcel Aderca, p. 149. 8 Despre "simbolurile ascensionale" se pot consulta: G. Durand, Op.cit., p. 127 și passim; M. Eliade, cu referire la "tehnici ascensionale" în: Images et symboles, Gallimard, 1952, Le Chamanisme et les Techniques archaiques de l'Extase, Payot, 1951. 9 Așa numiții Xian (nemuritorii taoiști) sunt propriu-zis "oameni ai munților": ei intră în munte "identificându-se cu Calea Cerească" / Tindao, apud Jean
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
1957, cap. "Tiroirs coffres armoires", La coquille et les carapaces", III, V, VI, p. 79, 205, 130. 9 Bachelard, G Repos, p. 18, conf. G. Durand, Op.cit., p. 245. 10 Călinescu, G. Op.cit., vol. III, p. 207. 11 Despre simbolurile ascensionale: G. Durand, Op.cit., cap. I, "Simboluri ascensionale". Partea a doua, pp. 127-143. 12 Călinescu, G. Op.cit., vol. IV, p. 27. 13 Perpessicius: "Nimic din ce-a căzut pe paginile acestea sacre n-a fost zvârlit la întâmplare. Aici și piatra
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
et les carapaces", III, V, VI, p. 79, 205, 130. 9 Bachelard, G Repos, p. 18, conf. G. Durand, Op.cit., p. 245. 10 Călinescu, G. Op.cit., vol. III, p. 207. 11 Despre simbolurile ascensionale: G. Durand, Op.cit., cap. I, "Simboluri ascensionale". Partea a doua, pp. 127-143. 12 Călinescu, G. Op.cit., vol. IV, p. 27. 13 Perpessicius: "Nimic din ce-a căzut pe paginile acestea sacre n-a fost zvârlit la întâmplare. Aici și piatra rodește. Orice sămânță germinează. Apleacă-te și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
iar Gl este greutatea lichidului dezlocuit de corp, iar FA reprezintă forța lui Arhimede. Cazuri particulare: 1), unde ac este accelerația de coborâre a corpului prin lichid; 2) → corpul rămâne în echilibru în orice punct din interiorul fluidului; 3) → forța ascensională, , unde au este accelerația la urcarea corpului prin lichid. Substituind pe , obținem pentru cele două accelerații: hidrodinamica B. Dinamica fluidelor: aerodinamica Studiază mișcarea fluidelor (lichide și gaze). staționară: forma liniilor de curent Curgerea lichidelor rămâne neschimbată în timp. turbulentă: aspectul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
care un procent ridicat îl formează bolnavii cu tulburări respiratorii sau suferințe cardiace sau toracice, care antrenează secundar tulburări respiratorii. Ca urmare, se impune proiectarea fitopeisagistică a trei zone: 1. Zona de protecție, care cuprinde perdele de vegetație cu caracter ascensional, la distanțe utile asigurării atenuării vântului și radiației solare excesive, filtrării prafului eolian, protecției sonore și vizuale spre linia ferată. 2. Zona spațiilor verzi curative, realizată după legile compoziției arhitecturii peisajelor, care va corespunde unui dublu scop: - gruparea de arbori
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
executate de Institutul de balneologie, rezultă că primul strat acvifer este situat la adâncimea de 8,70 - 10,60 m fiind format din nisipuri fine, cenușii, iar al doilea orizont acvifer are o adâncime de 40 m având un nivel ascensional până la 30m. Debitele puțurilor sunt relativ mici - 0,034 l/s și 0,1 l/s. Ultimele analize chimice efectuate în anul 1986 de Laboratorul de chimie anorganică a UMF Iași, arată că atât debitele cât și mineralizarea au scăzut
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
sinelui etc. Scriitorul ne dezvăluie un exemplu concret de natură neurobiologică, prin oglindirea unui tip de iubire pasională, ce poate fi studiat ca un caz clinic (sentimente erotice care mocnesc ardent, ucigând demnitatea unei femei frumoase și inteligente, transformându-o, ascensional, într-un sclav al propriilor impulsuri, ilogice). în egală măsură, interesantăși palpitantă (deși dureros de tristă) este configurația acestui tip feminin, supus unui „malaxor” (termen preluat din subtila și pertinenta prefață semnată de Mihail Gălățanu) psihopatologic, care zdrobește, până la umilire
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de viață politică (ibidem, p. 48). Canalele de recrutare variază de la o țară la alta în ceea ce privește instituțiile sau organizațiile specifice care le servesc drept suport. Partidele politice constituie, în mod frecvent, un rezervor de recrutare de unde se pot iniția cariere ascensionale. Administrația publică, în paralel cu rolul său în slujba statului, este foarte adesea un important canal de acces la cele mai însemnate posturi politice. Politica locală este o altă sursă de recrutare și o trambulină spre funcțiile cele mai influente
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
crescândă, cealaltă cramponându-se de privilegiile sale și refuzând strategia deschiderii ce ar fi stimulat circulația elitelor (Tocqueville, 1856, 1952, p. 110). În termenii lui Pareto, „elementele superioare” (adică elementele elitei) „se acumulaseră în straturile inferioare ale societății”, iar tendințele ascensionale manifestate în secolele precedente deveniseră insuficiente pentru a asigura în continuare echilibrul social. Dimpotrivă, acumularea de elemente inferioare în rândurile vechii elite (nobilimea era) demonstrată prin decăderea unui mare număr ai membrilor ei reduși la o viață de lipsuri, la
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Simeon Noul Teolog se împletește prin câteva sonore metafore nupțiale cu motivul depășirii doxologice a distanței dintre lumea creată și slava „dimprejurul” lui Dumnezeu (aici silezianul redând o imagine tipică pentru Grigorie de Nyssa, s. 234). Viziunea angelică a parcursului ascensional reverberează, măcar în parte, învățătura unui Dionisie Areopagitul. Ne vom reaminti aici că universul autorului bizantin prezintă rosturile îngerului în simfonia nesfârșit de bogată a întregii ierarhii cerești - „o comunitate mântuită și mijlocind mântuire”1. Ierarhiile sunt ferestre deschise luminii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pe transmigrația sufletelor, de la locașurile lor astrale spre "temnițele" corporale terestre. Pitagora a fost primul gânditor grec care a căutat în structurile corpului suportul material pentru fenomenele sufletești, care a formulat în termenii acelor vremuri relația suflet corp. Descrierea evoluției ascensionale a sufletului este făcută ezoteric, fiind exprimarea unui dualism conceptual: sufletul își construiește propriul corp mintal, pe care-l depune pe "carul subtil al sufletului", care, după moarte, va ridica sufletul în ceruri. Fenomenele sufletești sunt generate de "mișcarea" pneumei
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]