1,401 matches
-
august 1986. Genul de roman istoric cultivat de Domnul Mihail Diaconescu facilitează invazia documentului în ficțiune. Munca de preparație, investigarea arhivelor și a locurilor trebuie să fie copleșitoare. Nevrând să deformeze adevărul istoric prozatorul se supune cu bună știință acestei asceze. Este admirabilă în acest caz voința de construcție, fiindcă pare incomparabil mai dificil să ordonezi un vast material decât să strunești telegarii fanteziei. Autorul îmbracă, în funcție de nevoile eposului, când hainele protocolare ale istoricului, când straiele familiale ale povestitorului. Dinamismul poveștii
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Mihail_diaconescu_un_artizan_al_cuvan_stelian_gombos_1331297631.html [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
exemplu, Scara raiului a Sfântului Ioan Scărarul, prezentată în modul cel mai practic posibil, ci, mai degrabă, o încercare mai redusă și mai teoretică de a arăta că omul se poate despărți de păcate prin jertfa de sine și prin asceză cu o singură condiție: să creadă în puterea Celui ce s-a făcut om pentru ca omul să se îndumnezeiască - Iisus Hristos, exemplul suprem al iertării. Pe de altă parte, se încearcă scoaterea în evidență o realității lumii în care trăim
ÎNDEMN LA IERTARE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1451212570.html [Corola-blog/BlogPost/378422_a_379751]
-
morții, el îi ierta și se ruga pentru ucigași: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta!”. În consecință, de la omul păcătos, prin omul jertfelnic, prin iertarea dumnezeiască către dragoste, aceasta este calea. Fiindcă fără iertare sau renunțarea la sine, fără asceza împotriva patimilor, orice dragoste este doar iubire egoistă de sine care nu are nimic de-a face cu adevărata dragoste cerută de Dumnezeu oamenilor prin porunca pe care a dat-o prin Domnul Iisus Hristos. Este lesne de înțeles faptul
ÎNDEMN LA IERTARE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1451212570.html [Corola-blog/BlogPost/378422_a_379751]
-
omul acceptă și acest stadiu, gândul devine poftă și-i hrănește mintea, imaginația și simțurile. Până aici fiind războiul nevăzut” - iată Școala Filocaliei și a Spiritualității Răsăritene autentice, pe care acești cultivatori ai Duhului și stăruitori într-ale Rugăciunii și Ascezei au învățat-o acolo unde te așteptai probabil cel mai puțin, adică în temnițele „cruciadei roșii”!... Altfel spus, deprinderea persoanei în lupta duhovnicească, parcurgând toate treptele ascezei creștine, în cadrul războiului nevăzut și văzut în care au fost angrenați acești slujitori
DIN SERIA „PRO MEMORIA – ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DE LA TEMNIŢĂ SPRE SINAXARE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII? de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486456613.html [Corola-blog/BlogPost/384831_a_386160]
-
autentice, pe care acești cultivatori ai Duhului și stăruitori într-ale Rugăciunii și Ascezei au învățat-o acolo unde te așteptai probabil cel mai puțin, adică în temnițele „cruciadei roșii”!... Altfel spus, deprinderea persoanei în lupta duhovnicească, parcurgând toate treptele ascezei creștine, în cadrul războiului nevăzut și văzut în care au fost angrenați acești slujitori ai lui Iisus Hristos și iubitori ai aproapelui, duce la o asemenea analiză ce „nu putea fi făcută de către acești tineri decât numai prin prezența Duhului Sfânt
DIN SERIA „PRO MEMORIA – ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DE LA TEMNIŢĂ SPRE SINAXARE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII? de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486456613.html [Corola-blog/BlogPost/384831_a_386160]
-
întâlnire parohială convențională care înlocuiește cunoscutele întruniri lumești privind reglementarea nesemnificativelor oportunități zilnice, cotidiene. Biserica Ortodoxă își fundamentează slujirea socială față de aproapele pe spiritualitatea ei, adică pe legătura continuă cu sfântul și dumnezeiescul Har cu Energiile Divine necreate, în parametrii ascezei, a misticii și a comuniunii tainice. În consecință, responsabilizarea acțiunilor personale, instituționale și comunitare la nivelul persoanei, a familiei, a poporului dreptcredincios și - în final - a eclesiei, este o cerință a situației, a locului și a momentului, deoarece Ortodoxia are
DESPRE PARTICIPAREA TINERILOR CRESTINI IN U.E.... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_participarea_tinerilor_crestini_in_u_e_.html [Corola-blog/BlogPost/371248_a_372577]
-
fainoșag îl înmoaie. Cu Ketchup și E-uri e bun de mâncat. Iar de cumva un dinte se-ndoaie, Cu trei pensii, îți faci o nouă proteză. Și-o să vezi cum moșnegii se-nfoaie, Precum un curcan dup-o lungă asceză. Azi Casa noastră de pe Steo e plină, Nici n-am simțit cum optșpe s-au dus! Acum ne lipsește doar o mică piscină! Atunci din Caritas, doar o budă ne-a pus. Beți și mâncați și apoi să dansați Bucurie
CLUBUL PENSIONARILOR LA MAJORAT de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1468432334.html [Corola-blog/BlogPost/380987_a_382316]
-
poezie, sau, mai mult, că poemul e suflet și sufletul e poem. Poate că numai în contextul acesta al sublimării iubirii, dar, în condiția umană prezentă, trebuie înțeles cel puțin unul dintre sensurile acestui titlu, „Păcatul neliniștii“, ce trimite la asceza părinților pustiei. Că marele poem al acestui volum este o „cântare a cântărilor“ o spune însăși poeta: „Am scris primul cânt...“ (p. 40). Neliniștea iubirii, apropos de titlu, este prezentă și în Cântarea cântărilor, și nu în sensul de păcat
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ by http://balabanesti.net/2014/03/21/emisferele-androginului-bisturiul-zeus-chirurgului-si-%e2%80%9ecantarea-cantarilor%e2%80%9c/ [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
de a înțelege și folosi lumea sau de a trăi în ea. Părintele Stăniloae vorbește explicit despre un nou ascetism. Cu alte cuvinte, pentru teologul român, viziunea lumii și a vieții în ea este indispensabil legată de purificarea spirituală și asceza omului. Cea mai carcateristică atitudine teologică a Părintelui Dumitru Stăniloae este convingerea sa că experiența mistică ori apofatică nemijlocită a lui Dumnezeu, influențează sau chiar schimbă viziunea și înțelegerea umană a lumii. El nu-L privește pe Dumnezeu doar din
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_.html [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
toți cei care au promis la botez că „se leapădă de Satana și se unesc cu Iisus Hristos” (din rânduiala botezului). Prin botez devenim așadar mădulare ale Trupului lui Iisus Hristos care este Biserica în care creștem spiritual, prin rugăciune, asceză și împărtășirea cu Sfintele Taine, până când vom ajunge „la starea bărbatului desăvârșit, la măsura vârstei deplinătății lui Iisus Hristos” (Efeseni 4, 13). După cum mlădița ruptă din tulpină se usucă și nu poate să aducă roadă, tot astfel creștinul care nu
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_spovedanie_si_dumnezeias_stelian_gombos_1330074848.html [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
haină de nuntă a fost exclus de la cină. Liturghia este nunta Mielului lui Dumnezeu la care trebuie să participăm împodobiți în haină de nuntă. Iar haina de nuntă constă în curăția sufletului pe care o câștigăm prin multă rugăciune și asceză, ca și prin faptele bune, ca expresie a iubirii concrete a semenilor, precum și prin mărturisirea păcatelor în fața preotului duhovnic. O tradiție care s-a impus din Evul Mediu, cere ca împărtășirea cu Sfintele Taine să se facă de patru ori
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_spovedanie_si_dumnezeias_stelian_gombos_1330074848.html [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
că la spovedanie făgăduim lui Dumnezeu să nu mai repetăm, cu ajutorul Lui, păcatele săvârșite. Astfel haina de nuntă sau haina luminoasă a botezului pătată de păcat se curăță prin spovedanie care ne angajează totodată la și mai multă rugăciune și asceză. Conștienți de păcatele noastre, ne angajăm tot mai mult pe drumul rugăciunii și ascezei. Căci rugăciunea și asceza ne purifică sufletul și ne unește cu Dumnezeu. Rugăciunea trebuie să devină respirația omului credincios, pentru că pe Dumnezeu nu-l putem simți
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_spovedanie_si_dumnezeias_stelian_gombos_1330074848.html [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
Astfel haina de nuntă sau haina luminoasă a botezului pătată de păcat se curăță prin spovedanie care ne angajează totodată la și mai multă rugăciune și asceză. Conștienți de păcatele noastre, ne angajăm tot mai mult pe drumul rugăciunii și ascezei. Căci rugăciunea și asceza ne purifică sufletul și ne unește cu Dumnezeu. Rugăciunea trebuie să devină respirația omului credincios, pentru că pe Dumnezeu nu-l putem simți ca pe realitatea cea mai profundă a existenței noastre decât rugându-ne mult, chiar
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_spovedanie_si_dumnezeias_stelian_gombos_1330074848.html [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
sau haina luminoasă a botezului pătată de păcat se curăță prin spovedanie care ne angajează totodată la și mai multă rugăciune și asceză. Conștienți de păcatele noastre, ne angajăm tot mai mult pe drumul rugăciunii și ascezei. Căci rugăciunea și asceza ne purifică sufletul și ne unește cu Dumnezeu. Rugăciunea trebuie să devină respirația omului credincios, pentru că pe Dumnezeu nu-l putem simți ca pe realitatea cea mai profundă a existenței noastre decât rugându-ne mult, chiar „neîncetat”, cum ne îndeamnă
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_spovedanie_si_dumnezeias_stelian_gombos_1330074848.html [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
Părinții Bisericii au alcătuit o sumedenie de rugăciuni, pentru toate împrejurările vieții, inclusiv pentru a ne împărtăși cu Sf. Taine ale lui Hristos. Canonul de Împărtășanie este de o frumusețe deosebită. Rugăciunea spontană nu este nici ea exclusă. Pe lângă rugăciune, asceza - adică postul alimentar, privegherile de noapte, metaniile, lupta împotriva păcatului sau pentru despătimire în cazul în care suntem stăpâniți de o patimă - toate acestea au în Biserica Ortodoxă un rol deosebit de important. Viața creștină este în fond o viață ascetică
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_spovedanie_si_dumnezeias_stelian_gombos_1330074848.html [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
să mă fac netrebnic” (I Corinteni 9, 27). Așadar, Euharistia și toate celelalte Sfinte Taine sunt darul lui Dumnezeu care ne sfințește și ne face una cu Iisus Hristos, dar numai în măsura angajării noastre în credință prin rugăciune și asceză. Câteva concluzii și încheierea Pe lângă evoluția firească, istorică, în spirit evanghelic și patristic, Sfânta Euharistie nu a suferit transformări, ea rămânând în continuare viața Bisericii; numai înțelegerea ei a suferit modificări și transformări atât în plan teoretic, cât și în
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_spovedanie_si_dumnezeias_stelian_gombos_1330074848.html [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 335 din 01 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului În veacul meu de sărăcie Cobor adâncurile de peșteri Cu filigranul meu la meșteri Ca-n propria biografie. Pledează versuri în instanță Între rigoare și asceză Și-n fiecare paranteză Veghează-acunsă o balanță. Argint și aur în retortă, Căruțe cu țigani, pe rând, Prin noaptea lumii trec cântând Cu Ursa mare în escortă. Imperiul meu de alchimie Supus la creșteri și descreșteri; Un filigran cu care
FILIGRAN de ION UNTARU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Filigran.html [Corola-blog/BlogPost/350926_a_352255]
-
creează iubirea interumană. Lipsa iubirii, ca premiză a comuniunii dintre oameni, dă cunoașterii un caracter exterior, limitat, mărginit. Cunoașterea lui Dumnezeu, pentru credința și evlavia ortodoxă, nu este o problemă de speculație teologică, ci de viață creștină, o problemă de asceză și nu de teorie, de lucrare și nu de speculație; ea implică deschidere și dialog, întâlnire și unire cu El, în spațiul chenotic a! iubirii. Problema cunoașterii lui Dumnezeu nu este, deci, una de gnoză, ci de trăire, de împlinire
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
aceasta duce la pocăință. Prin această pocaință și prin practicarea virtuților ia naștere în noi cunoștința duhovnicească. La fel, Sfântul Marcu Ascetul, spune că fără aducerea aminte de Dumnezeu, nu există cunoștința adevărată. Fără invocarea neîncetată a lui Dumnezeu prin asceză și rugăciune, orice raționament este cunoștința mincinoasă, ce îngâmfă pe om, este ispita diavolească. Cunoașterea duhovnicească adevărată constă în experiența trăită, fiind în afara și deasupra oricărui raționament sau judecăți omenești. De aceea Sfântul Maxim Mărturisitorul o consideră "simțirea Celui cunoscut
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
realizată prin sesizarea raționalității creației și a înțelesurilor adânci, duhovnicești, ale Sfintei Scripturi, este etapa și treapta premergătoare, absolut necesară pentru theoria sau gnoza duhovnicească. 4. Superioară cunoașterii naturale, cunoașterea duhovnicească este o cunoaștere experimentală, concretă. 5. Legată fundamental de asceză, de eforturile creștinului de curățire de patimi și de dobândire a virtuților, adevărata cunoaștere se dobândește în starea de rugăciune curată, neîncetată. În rugăciune, credinciosul se cunoaște pe sine în mod autentic și își dă seama de putința, capacitatea sau
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
arătau cu degetul. Înăuntru gazda i-a oferit o gustare de măsline, prăjituri de casă și vin. A mâncat puțin iar firea mea nesuferită nu s-a sfiit să observe că înghițea și sâmburii. Probabil că starea lui de permanentă asceză ajunsese să-și spună cuvântul fără să-și dea seama. Un pustnic, numai el știe cât se roagă, cât postește, cât veghează, așa că nu era de condamnat. Și fiindcă discuția alunecase pe generalități, l-am auzit la un moment dat
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_0.html [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
luciditate, dragoste și abnegație, deosebite!... Și dacă ai ajuns cumva, până la începutul anului 2011, prin acele locuri, așa cum au făcut și o fac în fiecare an foarte mulți români, te-a întâmpinat un bătrân înalt, puțin adus acum, slăbit de asceză dar foarte binevoitor, să știi că acela a fost Părintele nostru Petroniu Tănase - care, după cum am mai spus, s-a mutat la veșnicele lăcașuri în după amiaza zilei de 22.02.2011, în chilia sa athonită, din incinta Schitului Românesc
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_stelian_gombos_1392795132.html [Corola-blog/BlogPost/362126_a_363455]
-
cu conștiința nevredniciei. Numai atunci ea va lucra la tămăduirea firii de neputințele noastre sufletești și trupești, pe măsura credinței și efortului propriu pentru despătimire și sfințire a vieții. Sfânta Împărtășanie nu ne transformă decât în măsura angajării noastre prin asceză la despătimirea și sfințirea personală. Putem să ne împărtășim în fiecare zi, dar dacă nu ne luptăm prin rugăciune și înfrânare să ne curățim de patimi, nu vom scăpa de ele. Mai mult, ca în cazul lui Iuda, Împărtășania luată
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1401694782.html [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
contratimp Cu tine, fericirii-s căile nenumărate... Împreunează-ți mâinile spre cer Cerând cu iubire trecute-i vieți iertare, Vei înțelege visul unui înger, Noemă-i lumea lui și nevăzută-ți pare... Aprioric răspuns existenței încă mai cauți, Dar fără asceză-l vezi deghizat, Vei fi fără spirit doar un perpetuu travesti În al vieții și morții bal mascat... Ce-i fericirea unui suflet? Liniștea absolută.. Lasă să plece ce nu e miracol, Fii pacea ta, urmărește-ți forța izvorâtă Din
CE-I FERICIREA UNUI SUFLET?... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1492773979.html [Corola-blog/BlogPost/385082_a_386411]
-
Acasa > Cultural > Accente > ASCEZA Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 489 din 03 mai 2012 Toate Articolele Autorului Asceza Asceza nu are mădular, dar Ordinea? Oho! Dar Adevărul? Mă-nclin și m-ascund. Adulții să nu vorbească de adevăr. Cât despre foc, eu
ASCEZA de BORIS MEHR în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 by http://confluente.ro/Asceza_boris_mehr_1336053681.html [Corola-blog/BlogPost/358580_a_359909]