479 matches
-
renunțare și nici lipsă de combativitate. Răspunsul asertiv presupune alegere conștientă, decizie clară, flexibilitate, curaj și Încredere În procesul comunicării. Pe măsură ce se conștientizează Într-un grad mai mare pattern-urile proprii de comunicare, se poate analiza opțiunea pentru un comportament asertiv sau non-asertiv (Cornelius Helena, Faire Shoshana, 1996, 93). Asertivitatea nu presupune: COMPORTAMENT AGRESIV COMPORTAMENT PASIV A-i ataca pe ceilalți A câștiga prin impunere cu forța A ignora dorințele celorlalți Pierderea autocontrolului Dorința de a fi permanent pe placul celorlalți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cu forța A ignora dorințele celorlalți Pierderea autocontrolului Dorința de a fi permanent pe placul celorlalți Incapacitatea de a spune "nu" Găsirea unor scuze pentru acțiunile Întreprinse Credința că ceilalți au Întotdeauna dreptate Neexprimarea sentimentelor Această paralelă Între comportamentele non asertive realizată de J. Fleming (1998, 14-15) dă posibilitatea evidențierii celei de-a treia opțiuni. Asertivitatea exprimată prin aserțiunea "Eu" contribuie la menținerea poziției și a propriului punct de vedere fără a ataca cealaltă persoană (Cornelius Helena, Faire Shoshana, 1996, 93
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se axează pe atenuarea manifestărilor anxioase și pe Însușirea comportamentelor de comunicare și punere În valoare a propriei persoane putându se realiza atât in grup cât și individual. Ansamblul de tehnici și strategii ce contribuie la impunerea printr-un comportament asertiv deține atât tehnici specifice asertivității cât și tehnici utilizate În comunicare sau În dezvoltarea empatiei. Acestea diminuează blocajele ce intervin În relaționare și mijlocesc atingerea competenței. Preluând, În scopul structurării asertivității, tehnici ale comunicării se asigură aspectele de corelare dintre
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la perspectiva interlocutorului, pentru a-i sprijini autodezvăluirea, pentru a-l Încuraja În procesul comunicării și a-l asigura că semnificația mesajului transmis este percepută atât cognitiv cât și emoțional. Instrumentele propuse de Charly Cungi ( 1999, 94 ) pentru a deveni asertiv le include pe cele prezentate anterior, adăugându-se și alte tehnici a căror utilizare trebuie Învățată și antrenată. Acestea sunt: Tehnica "discului zgâriat" care se folosește frecvent În afirmarea de sine și constă În repetarea unei acțiuni ori de câte ori este necesar
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Cialdini (1984/2004, 13) vorbește despre acei profesioniști ai puterii de convingere care utilizează regulile reciprocității, angajamentului, simpatiei, autorității, rarității pentru atingerea intereselor personale și sunt capabili În același timp de a recunoaște și contracara Încercările de exploatare interpersonală. Persoana asertivă este capabilă să traseze limita Între convingere și manipulare reușind să se racordeze unei rețele sociale benefice ascensiunii și dezvoltării sale profesionale. CAPITOLUL IV. METODE ȘI STRATEGII ALE CREATIVITĂȚII/INVENTICII ÎN DETERMINAREA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI 4.1. Formarea continuă prin creativitate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care tehnicile reclamei și mirajul ce Învăluie bunurile și serviciile oferite consumatorului, individul se manifestă ca observator care percepe influențele, dar mai mult decât atât, exercită influență, fiind el Însuși determinant al creativității și schimbării, creator de tendințe prin exprimarea asertivă a dorințelor și nevoilor sale. Comportamentul consumatorului poate fi stimulat de structuri atitudinale și motivaționale care Îl definesc ca personalitate, Însă se poate dezvolta și circumstanțial. Stresul societății contemporane Îi determină pe indivizi să descopere noi metode de copping. Comportamentul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
în tipul, numărul și complexitatea operațiilor de relaționare (între segmentele oricărui enunț/discurs conectate) pe care conectorul respectiv le impune în calculul semantic global al secvenței. Relaționarea logico-semantică poate avea loc într-un singur plan al enunțării (cel al universului asertiv) sau poate antrena și un plan de fundal (universul opiniilor, cel în care operează presupozițiile); ca atare, vom avea conectori cu semantism monoplan//biplan. Astfel, un conector ca sau este monoplan, întrucât pune segmentele conectate într-o relație de disjuncție
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
fundal (universul opiniilor, cel în care operează presupozițiile); ca atare, vom avea conectori cu semantism monoplan//biplan. Astfel, un conector ca sau este monoplan, întrucât pune segmentele conectate într-o relație de disjuncție instituită de locutor prin mesaj (în universul asertiv), în timp ce, de pildă, deși este biplan, funcționând la ambele nivele: în universul asertiv, ca o conjuncție de propoziții (A∩B), care contrazice o presupoziție de tip AB, instituită în universul opiniilor. În același timp, între doi conectori monoplani, în
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
cu semantism monoplan//biplan. Astfel, un conector ca sau este monoplan, întrucât pune segmentele conectate într-o relație de disjuncție instituită de locutor prin mesaj (în universul asertiv), în timp ce, de pildă, deși este biplan, funcționând la ambele nivele: în universul asertiv, ca o conjuncție de propoziții (A∩B), care contrazice o presupoziție de tip AB, instituită în universul opiniilor. În același timp, între doi conectori monoplani, în plus din aceeași familie logico-semantică (a copulativelor), ca și și nu numai... ci
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
forțeze mâna/să încerce să-mi îngrădească libertatea" - în caz contrar fiind rejectat ca mesaj nonvalid (noncooperant). În schimb, în Dacă mă iubești, mă lași în pace, neexistând o presupoziție declanșată de conector (relația de implicație este propusă la nivel asertiv), nu avem nici vreo implicatură convențională vizând acceptarea acesteia, destinatarul putând foarte bine să conteste faptul asertat, fără să conteste și validitatea mesajului ca atare ("Ba, te iubesc și-ți vreau binele, așa că nu te las în pace deloc"). 4
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
tentativa de a explica, în cheie scalară, substituțiile discursive efectiv reperate, cu prezență masivă în materialul studiat. 4.4.1. Din punct de vedere logico-semantic, doi conectori pot fi echivalenți (impun același tip de relaționare a segmentelor conectate, la nivel asertiv și la nivel presupozițional 11 - caz în care sunt intersubstituibili nerestricționat), ori pot fi doar compatibili (matricea logică a unuia include, ca un caz particular, matricea logică a celuilalt - caz în care substituirea discursivă este permisă direcționat). 4.4.1
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
nega ceva din informația factuală conținută în forma conjunctivă, pierzând doar ceva din aceasta (efectele pragmatice ale substituției le vom discuta mai jos). La fel, între deși și chiar dacă există compatibilitate, deci convertibilitate direcționată: la același tipar concesiv (biplan 12: asertiv și presupozițional), deși adaugă caracterul factiv 13, chiar dacă fiind neutru față de acest parametru, deci vom putea substitui pe deși cu chiar dacă. Nu voi putea însă proceda invers, spunând, de pildă, Deși era securist, era cumsecade în loc de Chiar dacă a fost securist
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
iar acestea par a epuiza lista ipotezelor posibile, ceea ce contrazice expectația interlocutorilor, în ambele lecțiuni. Așa stând lucrurile, structurile condiționale în cauză devin asemănătoare 7, din punct de vedere logico-semantic și pragmatic, celor concesive (în care aserțiunea contrazice presupoziția, universul asertiv infirmând parțial universul opiniilor prealabile aserțiunii). Aceasta este una dintre sursele procesului de hibridizare în care intră structurile "condiționalului indiferenței": convertirea condiționalului disjunctiv la o formă metisată de concesiv, pentru care selectează două dintre procedeele sale de construcție: chiar dacă și
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
condiționalului indiferenței": convertirea condiționalului disjunctiv la o formă metisată de concesiv, pentru care selectează două dintre procedeele sale de construcție: chiar dacă și fie. 3. CONECTORII CONCESIVI 3.1. Concesivele propriu-zise sunt, spre deosebire de condiționale, conectori presupoziționali, semantismul lor cuprinzând, pe lângă nivelul asertiv, și un nivel al opiniilor prealabile aserțiunii, ca o condiție a acceptabilității enunțului pe care îl construiesc; raportul de implicație este, în acest caz, prezent la nivel presupozițional și este contrazis de ceea ce se asertează 8: (13) Deși am făcút
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
A= 3.2. Conectorul concesiv prototipic (deși) este factiv. Spre deosebire de acesta, chiar dacă nu este factiv (fără a fi nici contrafactiv)9; indiferent de utilizarea (±) factivă, valoarea sa concesivă este mai puternică decât cea a lui deși (implicația presupusă - și infirmată asertiv - este resimțită ca o implicație "forte"): (14) Chiar dácă o iubește din tot sufletul, o tratează impardonabil (factiv). [chiar dacă] B,A= (14') Chiar dacă mi-ar promite marea cu sárea, l-aș refuza categoric (nonfactiv). [chiar dacă] B,A= Se poate observa
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
personal, persoana I plural: noi inclusiv (cu includerea alocutorului) vs noi exclusiv (cu excluderea acestuia). 10 Vezi supra, 2, comentariul legat de acuratețea terminologică. 11 Definițiile clasicizate ale echivalenței logico-semantice (cf. Carnap 1960, Vasiliu 1978) au în vedere doar planul asertiv; am extins conceptul pentru o analiză biplană a semantismului conectorilor - vezi Gorăscu (1975) și (2007). 12 Vezi supra, 4.1.2.1. 13 Putem vorbi de factivitate/contrafactivitate/nonfactivitate a conectorilor, aceștia fiind functori logico-semantici, deci predicate de grad înalt
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
adresează - 10 % flexibilitate în activitate; - 6 % elemente de ordin moral ce guvernează acțiunile. Dar, se pune întrebarea cum putem comunica eficient, astfel încât să se reducă stress-ul la locul de muncă? Câteva dintre soluțiile posibile în acest caz sunt următoarele: -comunicarea asertivă (element de control); -generarea suportului social prin organizarea mediului muncii (element de organizare); -administrarea (planificarea) timpului prin folosirea unor tehnici specifice (element de planificare); -delegarea competentă de sarcini (elementul de conducere). Vom detalia numai două dintre aceste soluții, pe care
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
mediului muncii (element de organizare); -administrarea (planificarea) timpului prin folosirea unor tehnici specifice (element de planificare); -delegarea competentă de sarcini (elementul de conducere). Vom detalia numai două dintre aceste soluții, pe care le considerăm definitorii în contextul dat: 1. Comunicarea asertivă este o comunicare de tip pozitiv, responsabilă, plină de încredere în sine, care permite oamenilor să fie ei înșiși ca indivizi unici, valoroși, importanți, să-și susțină propriile drepturi fără a nega însă unicitatea, valoarea, importanța și drepturile celorlalți semeni
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
de tip pozitiv, responsabilă, plină de încredere în sine, care permite oamenilor să fie ei înșiși ca indivizi unici, valoroși, importanți, să-și susțină propriile drepturi fără a nega însă unicitatea, valoarea, importanța și drepturile celorlalți semeni ai lor. Comunicarea asertivă se caracterizează prin mai multe trăsături: - consideră că o anumită solicitare prezentată devine o pretenție și că nu avem nici un cuvânt de spus în legătură cu acceptarea ei, fapt ce conduce la stress; - a face ceva din obligație poate fi stresant, pe când
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
bonne femme. În limba română, exemple de acest tip nu sunt înregistrate în mod curent. Iată însă că o construcție care funcționa exclusiv exclamativ, neintegrată propozițional - Mama ta de...!/ Fir-ar mama ta de...! - este integrată sintactic într-o propoziție asertivă și apare chiar cu o formă modificată, în care N1 este la plural: Gigi Becali l-a consacrat, în sfârșit, pe Dumnezeu pe post de titular, după o lungă carieră în care a apelat paști, cristoși, anafure, grijanii, cristelnițe și
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
măsură de înțelegerea și cunoașterea realității la care aceasta se referă; de adevărul celor spuse cu privire la aceasta. 3.5.1. Corespondența, condiție semantică a adevărului Adecvarea limbajului la lume poate fi înțeleasă ca fiind corespondența dinte un enunț de tip asertiv și realitatea sau starea de lucruri la care el se referă, ca „adecvare materială”. Corespondență ce este o condiție semantică a cunoașterii sau adevărului, care este totdeauna relativ la un enunț. Frege spunea că năzuința noastră către adevăr este aceea care
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
forma “persuasiunii clandestine” sau manipulării prin cuvinte. În actul persuadării accentul cade pe rezultatul obținut și mai puțin pe modalitățile prin care se ajunge la el. Uneori, însă, persuadarea este mai puțin un act argumentativ și mai mult un act asertiv, fiind, mai curând, o asertare sugestivă. Argumentarea, totuși, poate fi văzută și ca o conjugare de aserțiuni. “Problema delicată” este că “orice intervenție discursivă performativă este și persuasivă și convingătoare în același timp. Numai această întrepătrundere poate asigura creșterea performanței
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de Searle și Vanderveken. Astfel, există patru direcții posibile de adecvare: a limbajului la lume, a lumii la limbaj, combinarea lor, inexistența lor. (cf. Moeschler, 1999:61 și Romedea, 1999:30). Adecvarea limbajului la lume este direcția specifică întrebuințării referențiale, asertive a limbajului, rolul acesteia fiind aceea „de a reprezenta modul de a fi a lucrurilor în lume”. Ajustarea lumii la cuvinte este o direcție proprie întrebuințării performative a instanțelor de discurs, scopul locutorului fiind acela de a transforma lumea, mai
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
mari șanse ca și elevii la rândul lor prin imitație să îl folosească. Limbajul responsabilității se folosește atât pentru a comunica sentimentele pozitive, cât și pentru comunicarea lucrurilor sau situațiilor care ne deranjează. Altfel spus, trebuie să învățăm să comunicăm asertiv. Comunicarea asertivă s-a dezvoltat ca o modalitate de adaptare la situații conflictuale intrepersonale. Asertivitatea este rezultatul unui set de atitudini și comportamente învățate care au ca și consecințe pe termen lung: îmbunătățirea relațiilor sociale, dezvoltarea încrederii în sine, respectarea
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
ca și elevii la rândul lor prin imitație să îl folosească. Limbajul responsabilității se folosește atât pentru a comunica sentimentele pozitive, cât și pentru comunicarea lucrurilor sau situațiilor care ne deranjează. Altfel spus, trebuie să învățăm să comunicăm asertiv. Comunicarea asertivă s-a dezvoltat ca o modalitate de adaptare la situații conflictuale intrepersonale. Asertivitatea este rezultatul unui set de atitudini și comportamente învățate care au ca și consecințe pe termen lung: îmbunătățirea relațiilor sociale, dezvoltarea încrederii în sine, respectarea drepturilor personale
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]