257 matches
-
bucure de trai în zilele domniei lui („cât va mai fi viu") și-i enumără scutirile de care va beneficia: „să nu dea nici o dare; să nu robotească nici o robotă; să nu plătească nici iliș; să nu dea cei 50 aspri; să nu dea slugiu, să nu dea stetie; să nu fie învăluit de podvoade; să nu dea groștină de mascuri, să nu fie năpăstuit în afacerile sale, de negoț cu datoriile altor oameni nici pentru zeciuirile altor sate (un fel
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aproape 2 lei. În Descrierea Moldovei se spune că în timpul lui Cantemir talerul era egal cu doi lei și zece parale; - galbini, la o nevoie mai mare, zice același cercetător, locuitorii plăteau câte un galbin care avea valoarea a 200 aspri sau 2 lei și 20 parale; prin galbini venetici se înțegea galbenii genovezi sau zloții tătărăști, aduși în circulația monetară în Moldova din Kaffa prin intermediul neguțătorilor tătari; - orți (ortu), însemna plata a 10 parale; ort - „monedă de argint, valorând a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
despre „Monedele vechi în folclorul românesc" (II) - publicația Dunărea de Jos nr. 58, editată de Consiliul județului Galați; „Leul vechi avea 40 de parale; paraua veche are 3 bani; deci un leu avea 120 bani, iar mai din vechime 120 aspri; bugetele secolului al XVUI-lea țineau socoteală până la bani, căci subîmpărțirile le făceau pe bani, nu pe parale; atât de mult era prețuită - paraua! Cu o para cumpărai o pâne, o ocă de vin sau câteva ocă de făină, de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nou", care „nu mai fusese", boierimea, mazilii și mănăstirile aveau de dat „deseatină de stupi și de mascuri câte doi potronici", deși acest soi de bani erau tot mai rari, deoarece după anul 1500 „bănăria scotea exemplare" tot mai puține, asprii turcești fiind atunci în căutare, semn al supremației politice și economice a imperiului Otoman în Principate. Patronicul era moneda veche poloneză de argint, în valoare de 100 bani sau 1 crăițar și jumătate; costanda era o monedă veche, măruntă, în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
167 * trad. rom. citată, p. 60 (nota trad.). 168 Baucis, kind soul,was palsied, withered and bent, /Philemon,too, was ten years impotent. 169 Tibor Dery, "Philemon et Baucis", în Jeu de bascule, Seuil, 1966. 170 El întinde o mână asprită de odgoane și de cârmă, iar pielea îi e tăbăcită de vânt, de căldură și de zăpadă/ Ai spune că vrea să ne elibereze de monstruosul ciclop, de sirenele al căror cântec aduce uitarea, de Charybda și de Scylla/ Toți
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și uitat că i-ați plătit drumu-! - Crezi? întrebă brusc tînărul paroh. Și, parcă rușinîndu-se de asemenea izbucnire, își băgă iarăși nasul în cană. - Eu văd bine cum e părintele paroh, suspină Céleste, prea bun, prea cumsecade! Aicea, oameni-s aspri. Părintele paroh trebuie să țină seama de asta, altminterea... Și mimă, cu gesturi comice, că se dezbracă de fustă și de bluză... - Domnișoară Céleste, spuse numaidecît parohul pe un ton neobișnuit de cald, deși stăpînit, cred că vom fi prieteni
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
bara de antrenare. Bulonul este încărcat la 360 newtoni. Discurile de porțelan sunt din porțelan tehnic alb și au dimensiunile următoare: lungime: 25 milimetri x lățime: 25 milimetri x grosime: 5 milimetri. Cele două fețe de frecare ale discurilor se aspresc (adâncime brută: 9 la 32 μm) înainte de încălzire prin frecarea cu un burete. Bulonul cilindric este, de asemenea, din porțelan alb tehnic: lungime: 15 milimetri, diametru: 10 milimetri, fețe cu extremități sferice, rugoase (rază de curbură 10 mm). 1.6
jrc904as1984 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86043_a_86830]
-
unei mântuiri îndepărtate. Dar cum să rămână numai în- tr-o lume sălbăticită de-ale ei? Câtă nebunie în acest handicap demonic defilând pe toate țărmurile sub cerul hipnotic al lunii văzută ca o țintă de neatins? Cum să nu mă aspresc, larma e de neîndurat unde Marea depune pe nisip texte efemere, fără urmași și fără cititori. Câtă ză- dărnicie. Lumea-i umbrită fără scăpare. Și nu de indexul lui Dumnezeu... * Când mi l-au înapoiat valurile, mi l-au ciugulit
Despre derută by Constanța Buzea () [Corola-website/Imaginative/8625_a_9950]
-
celelalte sate din Ocolul Bacăului și satul Valea Seacă este scos și vândut, în ultimul sfert al secolului al XVI-lea de Petru Șchiopul, în prima sau în a doua domnie (1574-1579 ;1582-1591) lui Paos vornicul pentru „caii buni" sau „aspri". De la acesta satul trece prin moștenire la feciorii săi Ionașco, Pătrașco și Gavrilaș. Aceștia împovărați de greutăți și nevoi, sărăcesc și vând satul lui Dumitrașcu Ștefan, mare logofăt (1623-1630) și soției sale Zinica, fat lui Mogâldea vornicul, cu 400 de
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
găseau în satul Izvor, unde locuia și el, actualul sat Izvoarele. Broșteni - Radu Șerban, la 29 septembrie 1608, confirmă lui Mircea Armoș și soției sale Neacșa, stăpânire peste un țigan și fiul său, cumpărați de la Voica din Broșteni cu 1200 asprii. • Sărdănești - La întocmirea unui act din 10 februarie 1618 pentru cumpărarea unei ocine din Murgești, printre martori se află Berivoe și Radu din Sărdănești. • Olari - Radu Șerban, prin actul din 3 februarie 1609, întărește „Mănăstirii Strâmba” stăpânire peste jumătate din
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
și participarea la ceremoniile de investire a noului sultan Mehmed II aveau să schimbe optica lui Iancu de Hunedoara despre domnitorul valah. Iancu declanșează o serie represalii. Astfel în octombrie 1452 voievodul Transilvaniei cerea brașovenilor să nu mai primească „nici asprii, nici moneda voievodului transalpin“, pentru ca anul următor să își pună în practică și amenințările de anexare a celor două feude din Transilvania, Amlașul și Făgărașul, încredințând la 3 februarie 1453 Amlașul sibienilor. Cu toate acestea, Vladislav al II-lea respectă
Vladislav al II-lea () [Corola-website/Science/298781_a_300110]
-
o sală de mese (trapeză) și o bucătărie (cuhnie), pivnițe. Banul Mihai va înzestra mănăstirea cu mai multe moșii (13 sate dăruite de Mihai, dar și un sat dar din partea soției acestuia, doamna Stanca), cumpărate cu suma de 472.000 aspri. Podul peste râul Dâmbovița, care făcea legătura cu mănăstirea a fost construit tot în această perioadă, sub îndrumarea lui Mihai Viteazul. Conform unei inscripții de pe fronstispiciul bisericii: „La 1594 s-a zidit această biserică, iar ușa în anul 1711, pe timpul
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
Andronic al II-lea Paleologul (1282-1328) și Ioan al V-lea Paleologul (1341-1391). Ruinată din cauza condițiilor istorice, mănăstirea a cunoscut o perioadă de înflorire în secolul al XV-lea, datorită Mușatinilor. Alexandru cel Bun dădea ajutor anual mănăstirii câte 3000 aspri de argint (1429), precum și venitul câtorva metoace, printre care și al Mănăstirii Căpriana. Perioada de vârf a fost atinsă, însă, în timpul lui Ștefan cel Mare. Acesta a refăcut mănăstirea aproape integral, între anii 1466-1502. Între 1466-1471 Ștefan cel Mare dă
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
o icoană cu Sfântul Gheorghe și steagul de luptă al Moldovei, cusut cu aur și argint, care are pe o parte icoana Sfântului Gheorghe, iar pe partea cealaltă stema țării. În anul 1500 Radu cel Mare dădea Mănăstirii Zografu 3000 aspri ajutor anual. La fel făceau Neagoe Basarab (1515-1517), Vlad Vintilă (1534) și alți domni pământeni. Bogdan al III-lea repară pirgul mănăstirii; Petru Rareș face reparații și înnoiește pictura în anul 1546; fiica lui, Ruxanda, soția lui Alexandru Lăpușneanu, achită
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
-lea repară pirgul mănăstirii; Petru Rareș face reparații și înnoiește pictura în anul 1546; fiica lui, Ruxanda, soția lui Alexandru Lăpușneanu, achită impozitul anual de 100 galbeni pe care mănăstirea trebuia să-l plătească turcilor, și mai donează încă 52000 aspri de argint. Ultimele ajutoare le dau domnii fanarioți, care fac lucrări de întreținere în secolul al XVIII-lea. Zografu este chinovie bulgărească cu viață de obște, care număra în anii ’80 doar 15 călugări. Ei vorbesc bulgara și greaca, dar
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
a fost fondată prima rezervație naturală dedicată vidrelor de mare în SUA (insulele Aleutine). URSS a interzis vânarea vidrelor de mare în 1926, iar Japonia în 1946. În anul 1972 a fost adoptată Legea privind protecția mamiferelor marine, care a asprit pedepsele pentru vânarea lor. Astfel vânarea vidrelor de mare a fost interzisă în toate arealele ei de supraviețuire. Datorită măsurilor luate, populația vidrelor de mare a crescut anual cu 15%, atingând în 1990 o cincime din populația inițială. În perioada
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
anexă B , ce l-au caracterizat că "ocupație NATO". Întregul document a fost descris "fraudulos" pentru că partea militară a acordului a fost oferit tocmai la sfarsitul discuțiilor, fără prea multe posibilități pentru negociere, si pentru că cealaltă parte, condamnat în termeni asprii ca fiind o "delegație de separatism-terorism", a refuzat total să se întâlnească cu delegația RFI, si au negociat direct în timpul discuțiilor de la Rambouillet. În ziua următoare, 24 martie, NATO a început bombardarea. Campania de bombardare NATO a durat de la 24
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
Stan și Radul, dintre această jumătate de moșia Albului, jumătate de la Albul drept 400 de aspri. Iar altă jumătate din jumătate din partea Albului ce s-au zis mai sus o au cumpărat Coman, feciorul lui Ursu, de la Albu drept 400 aspri însă și cu un pământ la "Câmpul Urlaților"... . Lăsând la o parte posibilitatea stabilirii în spațiu a terenului pomenit în document, mai importantă ni se pare cauza pentru care voievodul eliberează hrisovul celui interesat și anume: îi arseseră cărțile de
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
(Pulmonaria officinalis) este o plantă erbacee, perenă din familia Boraginaceae, cunoscută sub mai multe denumiri populare: "mierea ursului, țâța oii, albăstrea, cuscrișor, sudoare, tutun de pădure". Specie ierboasă perenă, înaltă de 15-25 cm, erectă, cu peri asprii, cu rizom orizontal și flori roșii, violete și arareori albe. Este răspândită în mod frecvent prin pădurile de foioase din zona de câmpie și până în cea montană inferioară, în stejărișuri și făgete. În scopuri medicinale se recoltează în perioada înfloririi
Plămânărică () [Corola-website/Science/323482_a_324811]
-
o proprietate. Originea merge până la bizantini sau la arabi. Termenul timar înseamnă „venit acordat de sultan unui supus otoman”. Există o clasificare a țimarelor: rural, uban, mixt; după natură serviciilor: timar civil, militar; după suma veniturilor : hass( peste 100.000 aspri), ze ameet( 20.000-99.999 aspri) și timar( 1000-19.999 aspri). În acest context, relația dintre stat și timariot era una destul de strânsă. În sec. XVII, sistemul timariot începe să decadă. Una din cauze era transformarea acestui sistem dintr-unul
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
sau la arabi. Termenul timar înseamnă „venit acordat de sultan unui supus otoman”. Există o clasificare a țimarelor: rural, uban, mixt; după natură serviciilor: timar civil, militar; după suma veniturilor : hass( peste 100.000 aspri), ze ameet( 20.000-99.999 aspri) și timar( 1000-19.999 aspri). În acest context, relația dintre stat și timariot era una destul de strânsă. În sec. XVII, sistemul timariot începe să decadă. Una din cauze era transformarea acestui sistem dintr-unul individual într-unul ereditar. De asemenea
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
înseamnă „venit acordat de sultan unui supus otoman”. Există o clasificare a țimarelor: rural, uban, mixt; după natură serviciilor: timar civil, militar; după suma veniturilor : hass( peste 100.000 aspri), ze ameet( 20.000-99.999 aspri) și timar( 1000-19.999 aspri). În acest context, relația dintre stat și timariot era una destul de strânsă. În sec. XVII, sistemul timariot începe să decadă. Una din cauze era transformarea acestui sistem dintr-unul individual într-unul ereditar. De asemenea, a apărut și o relație
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
realizată de Marcus Beneventanus și Bernard Wapowski. La acea vreme, orașul era al patrulea ca mărime din Țara Românească, și partener comercial al Brașovului. Între 1503 și 1515, negustorii din Buzău au comercializat marfă în valoare de 2.245.835 aspri (o monedă otomană). Un document datat 1536 arată că orașul era administrat de un "județ" (primar) și 12 "pârgari" aleși. Complexul episcopiei este legat de centrul orașului și de parcul Crâng (la vremea aceea, o pădure mare aflată lângă oraș
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
bătută pe la începutul secolului XIV, după o monedă bizantină, din argint, și valora o treime de para. În Țara Românească apare documentată în secolul XV, fiind folosită în comerțul cu amănuntul. În secolul XVI turcii au început să bată și aspri din aramă, care echivalau cu un ban. În Moldova au mai circulat "aspri genovezi", "tătărești", dar și un aspru local, bătut de Ioan Vodă cel Viteaz în 1573.” La 1093, împăratul bizantin Alexios I Comnen a emis o monedă de
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
monedă turcească de argint de pe vremuri, valorând în țările românești (în secolul al XVII-lea) a șasea parte dintr-un "potronic de argint" și a douăsprezecea dintr-un "florint de argint"”. În "Noul dicționar universal al limbii române" citim: „aspru, aspri m, veche monedă turcească de argint, care a circulat și în țările române: "Mircea cel Bătrân plătea Turciei în 1383 un tribut de 3.000 aspri."” Această veche monedă turcească de argint a circulat în țările române, începând cu secolul
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]