677 matches
-
Olt. Îmi mai aduc aminte, cum, în stână, sau culcat pe cojoc afară lângă oi, la lumina focului de seară, mâncam talmeș-balmeș, brânză de burduf în cocoloș pe jar, alături de o bucată bună de pastramă uscată de oaie, apoi, îmi astâmpăram setea cu o înghițitură zdravănă de jintiță acră, ascultând poveștile și legendele ciobanilor, iar într-un târziu, cu ochii obosiți, ațipeam pe cojocul gros, până când moș Ene, atingându-mi pleoapele, îmi spunea încetișor: -Dormi copile! .........................................................Va urma. P.S: Pentru
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
formă, cea moleculară să zicem, la cea universală, a planetelor , a steluțelor. Taty, dar energia poți să o vezi ? De ce zice Mamy că mă lasă să îmi consum energia, de unde vede Ea că eu am energie ? Păi, daca nu te astâmperi toată ziua? Îmi dădea Mamy (deșteaptă) replică imediat. Adică, energie este un fel de necumințenie, după mintea voastră de părinți deștepți? La tine cam așa este, îi ținea și Taty isonul să strice el tot farmecul cu lingvistică lui. Bravo
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI CAP 3 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369592_a_370921]
-
deț ce sliboviță, și aprins tăcut țigara și a început să pufăie încet, încet scoțând rotocoale de fum, în crâșmă fiecare își vedea de ale lui, a scuipat în palme, ptiu, curva dracului, asta cu zile mă omoară, nu se astâmpără nici să o pici cu ceară, iar am prins-o cu dascălul în păpușoi, după ce săptămâna trecută am prins-o pe fânul din pod cu popa din satul vecin, mai dă-mi un deț, cere bătrânul, birtașului, mai bine stau
O CURVĂ DE MUIERE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362699_a_364028]
-
bazinul plin de apă din fața casei. Aici se opri o clipă, după care tot atât de brusc pe cât ieșise din casă, se urcă pe balustrada de beton, continuând să sară de-a lungul havuzului, când pe un picior, când pe celălalt. - Costele, astâmpără-te, Costele!, veni tânguirea prin ușa întredeschisă. - M-am săturat să stau în casă! M-am săturat! Auzi? strigă băiatul continuând să alerge ca un ied pe conturul betonat și învechit al bazinului. Atunci, ușa se deschise cu încetineală, cu
HAVUZUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362733_a_364062]
-
câteva fotografii cu domnul învățător, amintiri dragi din albumul familiei. Unde, oare, altundeva, să se nască spiritualitatea decât la sate?! Și azi, îmi reamintesc spusele d-lui învățător:” Muzica e pâinea poporului nostru ce l-a hrănit și i-a astâmpărat dorurile. Atenție , la mine”: și începea a da tonul la cântece: „Eu sunt Barbu Lăutaru Starostele și cobzaru` Ce-am cântat pe la domnii Și la mândre cununii.” sau „Suflă vântul, suflă tare Marea Neagră e-n mișcare Al Constanței marinar Stă
ISTORIA LOCALITĂŢII PURANI DE VIDELE(CONTINUARE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370238_a_371567]
-
umple De credință și Duh. Cluj Npoca 17 noiembrie 2015 Îmbrățișare M-a îmbrățișat duios Adevărul Strângându-mă tandru la pieptul Său Mi-a prins în palmă lacrima din gene Mi-a spus să mă încred mereu în El. M-astâmpără cu apa Lui cerească Și mă conduce printre mărăcini Am în pășire prezență îngerească Și zbor deasupra orișicărui chin. Pe buze mi-a pus mâna Adevărul... Și m-a îmbălsămat cu al Său har Cu ochii Lui în ochii mei
IUBIREA CA UN CURCUBEU de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353272_a_354601]
-
Mereu îmi este dor de umbra pașilor tăi, Înodați printre paginile inimii îngălbenite, Rămase deschise între semnele adunate, Prin iernile grele, se dezlănțuie al sufletului văpăi. E multă iubire și multă durere, concentrată pe umbra pașilor tăi, Pași repezi, ce astâmpără setea din pădurile tropicale, Etajate pe imense balansoare, din a inimii puncte cardinale, Rupând suferințele dimineților matinale. Printre nori aleargă strigătul mut al înfometaților dulăi, Eu totuși mă apropii fără teamă de umbra pașilor tăi. Dimineți matinale în umbra pașilor
CLAUDIA BOTA de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353422_a_354751]
-
dacă mă așez lângă tine? -Nu zise Ionașcu,de fapt chiar am chief să socializez și oricum frumusețea naturii o poti savură doar în prezența altui suflet,spune-mi tu cum vezi această zi? -Păi,mai întâi vreau să-mi astâmpăr dorința și curiozitatea de a te cunoaște,eu sunt... -Mai bine nu zise Ionașcu,întodeaua e mai interesant și mai romantic să fim doi străini atrași de frumusețe!... -Ai dreptate!...pentru mine,această zi seamănă cu un pastel ce se
TABLOU DE VARĂ de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352780_a_354109]
-
eram! COANA MARE: Ai făcut zgomot și l-ai trezit pe Mutulică. FIRICĂ: El a crezut că era capra din țarc și a zis odată cu năduf : Ța, capră, lasă-mă să dorm. COANA MARE: Dar tu ghiavole, nu te-ai astâmpărat și ai tras și mai tare de ață. FIRICĂ: De borangic. COANA MARE: Și l-ai înfuriat pe Mutulicăăăă. FIRICĂ: Nerăbdătoriu cum eram... COANA MARE: A mai zis Mutulică o dată: Ța capră că te belesc și s-a pus Mutulică
COANA MARE SE MĂRITĂ, PARTEA II de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354365_a_355694]
-
șa de călărit (galápagos, în spaniolă), de unde și denumirea arhipelagului. Naufragiați pe aceste insule deșertice, fără apă potabilă (decât în rare locuri, în eleșteie produse de ploaie), episcopul și echipajul vasului mestecau și sugeau bucăți de cactuși pentru a-și astâmpăra din sete. După o lună, au fost salvați de un alt vapor. * Tot în secolul al XVI-lea, au mai ajuns în Arhipelagul Galápagos conchistadorul Diego de Rivadeneira și englezul Sir John Hawkins. Iar pe harta lumii (Orbis Terrarum) din
BROAȘTELE ȚESTOASE GIGANTICE DIN GALÁPAGOS de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354456_a_355785]
-
așa de săraci oamenii în satul acela? George a înțeles că nu era de stat un sejur întreg acolo, la taică'su, cu doi copii, care, de cum s-au văzut scoși din casă, i-a apucat o foame greu de astâmpărat. S-a decis să schimbăm locul de înnoptare, să ne ducem la unchiul care locuia câteva case mai încolo și care era, incomparabil, mai înstărit decât tatăl lui George. Intrasem în curte la acei oameni, a ieșit unchiul să ne
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
trecut O, prin regimuri de ocară... - Taică, ce dracu-ați făcut De e-atâta vrajbă-n țară?! V-ați pupat, v-ați lins în fund, De credeam că sunteți frați... Vă întreb: ce-aveți de gând Nu vreți să v-astâmpărați!? Voi să știți, nu vrem gâlceavă, Dar să nu umpleți paharul! Că zburați precum o pleavă, Și-o să vă muște hogarul Care nu cunoaște milă... Așa cum voi v-ați purtat; E prea mult, îmi faceți sil, Încetați, m-am săturat
Î N O G L I N D Ă ((CE MI-E TANDEA, E ŞI MANDEA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353666_a_354995]
-
deosebită a fost când am întâlnit familia Meiroș Marian și Onorina împreună cu cei cinci copii frumoși ai lor. Familie venită din Brăila și pe ai cărei membri nu-i mai văzusem de aproximativ 18 ani. Am depănat amintiri de acasă, astâmpărându-ne dorul dupa cei dragi rămași în România. După sfârșitul programului artistic, seara a continuat în aceeași armonie tradițională în jurul miilor de sarmale, cozonaci și prăjituri de casă, pregătite de gospodinele gazdă. Dumnezeu sa răsplătească și să binecuvânteze osteneala lor
COŞUL CU COLINDE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354586_a_355915]
-
a zâmbit prima dată Maicii Sale Preasfinte, până când și-a dăruit sufletul în mâinile Tatălui ceresc, dăruindu-ni-se nouă, în același timp în Tabernacolul Iubirii fără de început și fără de sfârșit? O Sfinte Iosife, tu de mii de ori ai astâmpărat foamea și setea acestui Dumnezeu pe care-L creșteai și hrăneai cu delicatețe, evlavie, grijă paternă! Potolește-mi și mie foamea și setea acerbă după Dumnezeu aflat în Sfânta Hostie! Și fă să nu simt altă nevoie mai mare decât
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354665_a_355994]
-
Un pumn! (atât și obstacolul dispare)...E ușor...un pumn...'' Ochii minții văd pâinea caldă ruptă-n dinți și mestecată cu lăcomie... Vede cum înghite mai mult pe nemestecate mușcătură după mușcătură, până când, gheara aia care-i sfâșâie măruntaiele se astâmpără... Pașii cuminți, (învățați de mult cu cumințenia), știu că nu trebuie să se opreasă! Pașii îl duc mai departe...Pe lângă el, trec alte geamuri, care feresc fel de fel de minuni...Unora nici nu le știe rostul. A auzit de
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
frica să nu se răzbune prea crunt iarba înghesuită sub talpa toamnei dădeam cu presupusul privirii despre ultima sinucidere în care a fost implicat un ecologist în costum verde de camuflaj sub turn pe lacul de la Chindie buzele secate își astâmpărau setea de iubire târzie mi-am mutat pasul lângă pas și am mângâiat o amintire căzută la pământul plâns din Turnul Chindiei ce pot să fac decât să scriu alunecând prin timp o piatră. Referință Bibliografică: pășesc prin timp / Valerică
PĂŞESC PRIN TIMP de VALERICĂ NIŢU în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357061_a_358390]
-
Să răsfoim o carte, Cuvântul să ne-aline, Dând fila mai departe, Fiorii reci de moarte. Ieși, copile, din mine Și trage-mă de mână! Tot mai adânc mă ține Înfipt - trupu-n țărână. Mai du-mă la izvoare, Ca să-mi astâmpăr dorul Și cântă-mi la răcoare, Căci mi s-a tors fuiorul... Ieși, copile, din mine, Vreau în brațe să te iau; Ce dor mi-a fost de tine! Spune-mi, vrei ceva să-ți dau? Copil crescut în mine
IEŞI, COPILE, DIN MINE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357099_a_358428]
-
zăpadă pe palton și fără căciulă, aruncam cu zăpadă în el și nemulțumit de bulgării reci cu care îl loveam, începea să alerge în jurul meu, să latre ca un nebun și până nu-mi fura căciula sau mănușile, nu se astâmpăra. În fiecare an de Crăciun avea și el un cadou care, adesea, era un os mare de porc la care rodea mai multe zile în șir în cușca lui. Iarna, mami ne tricota, la toți din curte, șosete și mănuși
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
mai galben că floarea de sulfina. în brațe vreau să-mi cazi ,iubirea să îmi stâmperi, pe trupul meu fii roua, fii stropul care cade ne-om ține-o-noapte-ntreagă de șarade o clipă să nu-ți treacă prin gând să te astâmperi. vreau gurii tale să-i culeg dulceața să-ți simt aproape trupul tău cel cald mă prindă lângă tine femeie dimineață în trupul tău vreau dragostea să-mi scald. tu fagure să-mi fii,și-n el eu să-ți
COBOARĂ SEARA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357323_a_358652]
-
copăcei pitici, jnepeni, ierburi perene, plante chircite, dar mai ales, o lume foarte felurita de cactuși care, mai ales pentru băștinași, au servit că hrană, din care făceau supe, mâncăruri, tot felul de preparate interesante, gemuri - și tot cactușii le astâmpărau și setea. Privind întinderile de cactuși și plante pitice, simți lupta eroica pentru supraviețuire și îți vine să iți strigi bucuria în fața negrăitoarei dovezi că viața este biruitoare. Câteva bogații ale acestor locuri din Arizona, arama, bumbacul, vitele și citricele
O LUME IVITA IN MIJLOCUL DESERTULUI de ELENA BUICĂ, TORONTO, CANADA în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357377_a_358706]
-
a fost cel mare, atâta este ăsta de năbădios, la aceeași vârstă. Ce le-o lipsi de nu se înțeleg copiii, nu știu...! Mereu trebuie să-i împac eu, până nu se supără Vasile și-i chelfănește puțin ca să-i astâmpere pe amândoi”. - Hai, vino la mama, că le tai pe urmă...! Ce fac ei la câmp acuma? l-a întrebat cu voce blândă, după ce el s-a apropiat încet, neîncrezător și o privit-o cu cea mai autentică nevinovăție afișată
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
octombrie face 18 ani și armata îi bate la ușă, asta e...! - Hm! Și pentru asta trebuia să ne sperii, f...i mama mă-sii de treabă! Prost obicei ai, bă, Viorele! Ți-am mai zis-o eu... Nu te astâmperi... Hai, ia paharu’ cela în mână și... noroc, să trăiești! l-a întrerupt bietul om, răsuflând ușurat după ce a umplut paharele cât să dea peste ele. - Noroc și sănătate la toată lumea, a închinat musafirul paharul și a ciocnit doar cu
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
umerii tăi... Până voi veni eu acasă, tu ești stâlpul casei...” Apoi, tu și cele trei surioare, strânși în brațele mamei, plângeați urmărind cu privirea polițiștii care...l-au arestat pe tatăl vostru...Nimeni și nimic nu putea să vă astâmpere durerea din inimile voastre...Anii au trecut...dar simți povara familiei pe umerii tăi.. Să nu-mi spui că nu ți-ai dori și tu măcar o mașinuță să te joci cu ea...sau o carte de colorat sau...o
MAMI...MAMI...PÎRRRRR.... de MIHAI ENEA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357873_a_359202]
-
o ierte! Ti poți puni cu ursâta! Așa i-o fost scris. Știe numai Cel di Sus ... Flăcăii ăștia mai neîmpliniți, căci ceilalți, care făcuseră războiul, erau mai așezați și se cam aciuaseră pe la casele lor de însurăței, se mai astâmpărară după tărășenia cu broasca lui Budacea ... Și degeaba încercau ei să scoată de la făptaș adevărul cel bănuit, că acesta nu recunoștea nici în ruptul capului. Știa el ce știa ... Că doar nu-l văzuse nici țipenie de om. De aceea
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
strănutului în ploi/ De zahăr și sare/ când combinațiile cer vreo schimbare/ aș putea spune: iată-mă trează/ Foamea suie încet de la brâu/ Adevărurile mele se lasă-nghițite/ E totuna cu a fi spânzurate/ Zile brodate-n cristalul legumei/ Supele dulci astâmpăra setea/ Comestibile droguri plutesc/ Într-un sanț impasibil de sos/ Ce timidă înot/ în lumina rugii teribile:/ Să fie odată duminica-n numele/ acestor palide stele de șorț/ Umărul meu (siguuur și singur)/ Va legăna/ Gurile-acestea nu se deschid decât
ANGELA NACHE. “DAMNATĂ” LA FERICIRE DE A.I.BRUMARU. REVISTA SĂPTĂMÂNA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357982_a_359311]