234 matches
-
6 mm Erupe în intervalul 7-8 ani. Coroana are o formă caracteristică asemănătoare unei lopeți cu patru fete laterale și o margine incizală. Fața vestibulară are un contur trapezoidal, dreptunghiular, ovoidal, corespunzător formei generale a feței, specifică tipului constituțional atletic, astenic sau picnic. Marginile feței vestibulare sunt: cervicală concă ă spre incizal, mezială - mai puțin convexă și coriver-geni . spre colet, mai lungă decât cea distală. Unghiul format de marginea mezială cu cea incizală este aproape drept; marginea distală este mai scurtă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
să Întorc și vin la loc, Sporesc cele viitoare, arz și mă frig ca pe foc. Amar mie, că nu trece noaptea asta de durere, Plîng oftez, suspin, mă vaiet, lumina nu-i la vedere.” Conachi este primul nostru poet astenic. Conachi este primul nostru poem astenic. Romanticii vor da o mai mare identitate lirică acestor nuanțe ale suferinței erotice. Melancolia, sentimentul solitudinii, angoasa sînt simptome curente În poezia lor. N-a dispărut nici plăcerea chinului erotic. Sihleanu spune Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Sporesc cele viitoare, arz și mă frig ca pe foc. Amar mie, că nu trece noaptea asta de durere, Plîng oftez, suspin, mă vaiet, lumina nu-i la vedere.” Conachi este primul nostru poet astenic. Conachi este primul nostru poem astenic. Romanticii vor da o mai mare identitate lirică acestor nuanțe ale suferinței erotice. Melancolia, sentimentul solitudinii, angoasa sînt simptome curente În poezia lor. N-a dispărut nici plăcerea chinului erotic. Sihleanu spune Într-un vers: „iubesc a mele chinuri și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu timpul cosmic. Conachi, ca profesionist al amorului, iubește „zi și noapte”, fără răgaz, indiferent la rotirea anotimpurilor. „Nopți și zile lăcrămez” - serie el Într-un loc. Sau, În altă parte: „toată noaptea-i priveghere, ziua-i toată În năcaz”... Astenic din cauza Îndelungatei suferințe, petrece noaptea În plîns și În oftat. Precizarea se repetă În poezie, Încît putem zice că momentul de priveghere (și jeluire) al marelui logofăt este mai ales noaptea. Zorile Îl prind, În orice caz, cu ochii deschiși
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
strâns legată de o anumită constituție somato-psihică, "fapt ce reiese din studiile referitoare la constituția somatică a acestor bolnavi făcute în mod independent Kretschmer și de mine însumi și confirmate ulterior de numeroși autori". El vede în această constituție, denumită astenică, existența, în special, unor aspecte de ordin hipoplazic. Este vorba de o deficiență formativă, de o stare hipoplazică, de un deficit asimilator. Astenia acestor bolnavi este corelativul acestei situații somatice. Astenia bolnavilor, excesul lor de sensibilitate în unele cazuri, de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Cullen, care în vindecare, pune accent pe resursele nervoase, pe stimularea lor. Dar Stahl are și discipoli. John Brown (1735 - 1788) susține că excitabilitatea sistemului nervos răspunde la stimulii exteriori și interni care, în funcție de intensitate, pot produce „boli stenice“ și „astenice“, ținând seamă și de sensibilitatea organismului. Concepția lui Brown a avut ecou în Europa, ca și vitalismul lui Stahl. Ecoul avut la Montpellier desprinde „forța vitală“ de suflet și de legile fizico chimice și o distribuie, în concepția lui Theophile
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
rușii Efren Muhin, Nikolai Pirogov. În prima parte a sec. XIX se resuscită unele din teoriile medicale ale secolului precedent, ajunse desuete, ca de exemplu teoria flogistică a lui Stahl, cea a lui Brown, care clasează bolile în stenice și astenice. Pe linia acestor teorii încep să apară noi lucrări. Chiar Bichat susține tonifierea spirituală a pacientului, cerință a eficientizării tratamentului. Opus lui Bichat, dar și vitalismului, animismului și spiritualismului în special este François Magendie (1783 - 1855). Pasionat fiziolog și experimentalist
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
personalității patologice, sensibilizind-o la factorii psihotraumatizanți. Și, În sfîrșit, printre factorii agravanți care predispun către agresivitate un rol important Îl au și somatogeniile. Acestea scad posibilitățile adaptative și compensatorii a personalităților patologice, măresc sensibilitatea lor față de factorii provocatori. Pe fundalul astenic apărut după bolile somatice descărcările afective apar mai ușor, fiind Însoțite de dispoziție disforică. Analiza comparativă a acțiunilor agresive În lotul neagravat și cel agravat prin factori nocivi dovedește că În cel agravat predomonă acțiuni agresive cu consecințe grele. Așa
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
fără zvâcnetul conștiinței rănite de limitări, anxietate, nedumeriri. În prozodie predilect tradițională, cu o scenografie calofilă riscând desuetudinea („Geea se scufundă în mări, reapărând/ cu insule albastre de cer și de cuvânt/ prin ochiul apei care o visează”), se articulează astenic un lamento pentru osânda „morții în care prea viu am s-ajung” și în care, „ciudat” decolorate, au căzut toate lucrurile. Un strigăt surd e ridicat „pentru însuflețirea/ lumii rămasă oarbă în cuvânt”. Dobândind prestigiu inițiatic, alveola secată a lumii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]