299 matches
-
rândul lui, Castelanul era tot un necunoscut: locuia, din copilărie, pe o insulă sau într-o altă țară, era un fel de legendă fără cap și fără coadă; tatăl său, Clarvăzătorul, îl trimisese departe, la mii de kilometri, pentru că - asemenea Astrologului, peste ani - prevăzuse dezastrul Stațiunii și vroia, astfel, să-și salveze urmașul. Cel plecat - Castelanul, cum dintr-o nevoie de romantic îl numeau localnicii - urma să fie inițiat în stăpânirea forțelor telurice. Trebuia, la întoarcere, să salveze Stațiunea. Sau, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
de seamă invitați, Ministrul Provinciilor. Demnitarul s-a apropiat de cel căzut și a strigat după ajutor. De la bal la spital, numai petrecere nu mai era. Ministrul vroia să afle făptașul; Magistratul dădea ordin, pe ascuns, să nu fie găsit. Astrologul și-a revenit; nu prea mult; într-atâta încât să spună, suficient de tare, ceea ce nimeni nu era dispus să audă: „Stațiunea nu va mai dura până la...”. Atât. Și a murit. Cu adevărat; l-au sucit câțiva inși pe toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
oarecare învăluit într-o țesătură de capilare. § Cititorul va fi curios să afle cine e Masca. Nu vei dezvălui. Un fatum. Orice loc are un fatum. Masca e piaza rea a locului. Așa ai hotărât. Poate era Castelanul. Sau dublul Astrologului. Al Eremitului. Cei uciși rătăcesc, uneori... Chestia cu dublul e pentru naivi! Cititorul se va gândi și la Actor, priceput, desigur, în arta deghizării. Ori la Romancier, capabil de orice... Nu te interesează supozițiile, scrii: nu mai faci altceva, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
răzbat prin creier surle. Nici un om, după trei zile și trei nopți de Carnaval, nu mai e tocmai zdravăn; după nouă, mulți cad la pat; unii mor. Nici liniștea care s-a lăsat nu-mi place, se va întâmpla ceva. Astrologul nu a venit aici de capul lui. Stațiunea, dacă nu se va prăbuși în vale, în urma unui cutremur, va fi distrusă de către Castelan. Pentru asta s-a întors. Domeniul e o primejdie permanentă. Acolo, mereu au dospit lucruri nefirești. Ascunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
niciodată. Ai în minte un final pe măsura lucrurilor; posibilitatea de a-l schimba în ultima clipă, totodată. Nici un Magistrat, Dictator sau Profet nu a avut asupra vreunei mase de oameni o putere mai mare. Poți să declanșezi - după prorocirile Astrologului, tot de tine zămislit - un cataclism comparabil cu cel abătut peste cele două preaștiute cetăți păcătoase. După ce ai sodomizat după cum ai vrut Stațiunea, e-n putința ta să o faci una cu pământul. Forța creează dreptul. § Încă un afiș; cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
plecat nu de mult - așa a răspândit cineva vorba -, nimeni nu știe cum arată. Poate acela a fost chiar Mesagerul, care mi-a trimis avertismentul său. Chestia cu Intendentul încurcă și mai mult lucrurile... Sfânta Treime! Pătrime; nu știu câți într-Unul! Astrologul e mort, iese din calcul; Romancierul e viu, uneltește zi și noapte. A luat pulsul plebei, îl accelerează sau îl încetinește după cum vrea. A hotărât îndepărtarea mea, apoi m-a readus în scaun, după ce l-a înlăturat pe Castelan. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
aere... ROMANCIERUL. Dobitocenia Caravellei este evidentă. Femeie publică; am umblat după ea fără să mă omor cu dorința, a fost mai mult o experiență. Crede, acum, că toată Stațiunea este la picioarele ei. Când vânturam, noaptea, străzile, eram în căutarea Astrologului; încercam, totodată, să aflu ceva despre Magistrat. Fufa asta își închipuie că dacă am fost de câteva ori în patul ei, mi-am făcut din asta un scop. Mă bucur că și-a dat în petic și nu am plecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
aceea de a se informa asupra componenței fiecărei solii, de a-i sufla vizirului numele și poziția celor care se Îndreaptă spre el. Ei m-au Întrebat de numele tău, s-au asigurat că erai chiar Khayyam din Nishapur, savantul, astrologul, n-a existat nici o confuzie În privința identității tale. De altminteri, În aceea ce-l privește pe Nizam al-Mulk, nu există niciodată o altă confuzie decât aceea pe care consideră el util să o creeze. Drumul este neted, acoperit cu pietriș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
șansele de a-mi lua, Într-o bună zi, zborul din această colivie. De altminteri, ar fi o minciună, pentru că individul e nebun pe de-a-ntregul și, pe deasupra un criminal primejdios, bănuitor la modul bolnăvicios, lăsat cu totul la mâna astrologului său din Alep. — Nu vă temeți, n-am să scriu nimic din toate astea. Am profitat de moment ca să risipesc o neînțelegere. — Trebuie să vă spun că nu sunt ziarist. Domnul Rochefort, care e vărul bunicului meu, m-a povățuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mama. Asemenea majorității romanilor culți, nu se încredea în nici o religie, însă raționalismul lui era completat bizar de o idee confuză despre niște puteri astrale de nepătruns, care dirijau soarta oamenilor. Se spunea că asupra lui avea o mare influență astrologul Thrasyllus, pe care-l cunoscuse în exil și care îi stătea alături pentru consultații zilnice. Între timp, Elius Sejanus, devenit praefectus al cohortelor, fusese vrăjit fără putință de scăpare de măreția puterii. Se născuse pe colinele sărace de lângă Volsinii, luptase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
că acele cărți erau o rafinată invenție a lui Augustus. Cine putea să le consulte, dacă erau închise acolo? Le citeau doar preoții răspunzători de ele, cu siguranță. Dar de ce Augustus, atât de rațional, îl consultase atât de des pe astrologul Theogenes? De ce imprimase pe monede constelația sa, Capricornus? De ce publicase horoscopul său triumfal? Credea oare cu adevărat? Sau poate că, de la înălțimea geniului său, voia ca toți ceilalți să creadă și să considere că era inutil să lupte împotriva lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
întoarcă, fără să vorbească. Înalt, adus de spate, cu mâinile greoaie. Singur. Ce forțe, ce demoni dezlănțuia oare puterea? Ce simțea acela care o deținea? În spatele lui mergea grăbit, pentru audiența din fiecare dimineață, mic, cu părul cărunt și rar, astrologul Thrasyllus, pe care Tiberius îl adusese din vremea exilului la Rhodos. Era înfășurat mereu, chiar și vara, într-un pallium de lână cenușie. „Din cauza frigului din timpul nopții, când cercetează stelele“, spuneau ironic unii. Însă le era teamă de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
în unchiul Thrasyllus care făcea profeții. Câini slabi, care mârâie fiindcă lanțul îi gâtuie. Însă Thrasyllus, profețindu-i lui Tiberius că eu nu aveam să ajung la putere, mi-a salvat viața.“ În ce cameră avusese oare loc discuția dintre astrologul cel șiret și bătrânul împărat asaltat de suspiciuni, pe când el, așezat în bibliotecă, nu avea habar de nimic? La urma urmelor, Ennia dăduse dovadă de curaj și demnitate; fusese mai puternică decât soțiile senatorilor. Aceștia erau primii morți din timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
le scanda cu scurte semne din mână. Poetul, după surpriza inițială, cântă strofa a doua, iar apoi din nou Cecco intonă versurile următoare, până la sfârșit. După câteva momente de tăcere, În care armonia glasurilor parcă Își păstră ecourile În sală, astrologul Își reluă vorba. — Ai nemurit obiectul pământesc al pasiunilor dumitale. Vai, timpurile nenorocite pe care le trăim Împiedică așa ceva, dar, Într-o altă epocă, Beatrice a dumitale ar fi fost Înălțată la treapta de stea, În virtutea versurilor extraordinare ale domniei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
au precedat pe Pământ și care acum nu se mai află aici, dar sunt gata să se Întoarcă? Și că prin observarea astrelor pot fi evocate acele ființe? Asta crezi? — Am ascultat și eu cuvintele lui messer Bruno, răspunse tărăgănat astrologul. Nu sunt ideile științei noastre. Ele provin de departe, din pământurile de la Răsărit, unde teologul a predicat În tinerețe. Dar nu trebuie să le acorzi mai multă importanță decât li se cuvine: ele nu sunt primejdioase pentru nimeni, În afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ale vieții. Mânia lui Marte, triumful lui Jupiter și mai cu seamă energia de neoprit a lui Venus, steaua pentagonală, care năruiește porțile cetăților, ultima dintre zeitățile care nu au pierit... Stăpânitoarea Celui de al Treilea Cer, murmură poetul. Cuvintele astrologului Îi amintiseră de un amănunt. Ambrogio, În planurile lui, reprezentase și el o mică stea cu cinci colțuri. Iar Bruno, În biserică, vorbise de un astru cvintuplu. Cecco Încuviințase din cap. Iar apoi Începu, scandând cuvintele și făcând câte o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
lentile se situează exact la jumătatea drumului Între sursa de lumină și punctul său de maximă iradiere? — Vrei să spui că virtutea astrelor, preaputernică În ceruri, e mai slabă pe suprafața terestră și se amplifică din nou coborând În adâncuri? Astrologul se lumină. — Cu siguranță așa e. In interiore terrae erimus sicut deos. — Dumnezeu a despărțit lumina de Întuneric, pământul de ape! Și ne-a dat lumina și Pământul În stăpânire, populând tenebrele și apele cu creaturi monstruoase. Măruntaiele planetei nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Exasperat, Dante se pregătea să obiecteze la acea teorie incoerentă, când o idee Îi veni prin minte. Își aminti de urmele din cripta de la San Giuda, semnele și litaniile de neînțeles despre care Îi vorbise Giannetto. Se concentră asupra chipului astrologului, asupra profilului său de acvilă. Așadar el fusese cel care coborâse sub pământ, În căutarea forței iradiante a astrelor? Glasul lui răsunase În acele galerii pline de oroare? Dar Ambrogio? Dar Teofilo? Ce putere le ceruse viețile? Atât de simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de trei ori în fața mea. Regret doar că n-am învățat s-o fac eu însumi, căci dintre toate științele oculte, ea este singura ale cărei rezultate sunt indiscutabile, chiar și în ochii unor ulema. După ce și-a isprăvit desenul, astrologul a întrebat-o pe mama ce căuta. A luat una câte una literele întrebării ei, le-a notat valoarea numerică și, printr-un calcul foarte complicat, a găsit elementul natural căruia îi corespunde fiecare dintre litere. După o oră petrecută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
concepție asemănătoare se întîlnește într-o cultură foarte evoluată, precum a Indiei, dar aici se poate remarca și celălalt mod de omologare a casei cu Cosmosul, pe care l-am amintit mai sus. Înainte ca zidarii să pună prima piatră, astrologul le indică punctul din temelie care se găsește deasupra Șarpelui ce susține lumea. Meșterul zidar cioplește un țăruș și-l înfige în pământ, chiar în locul arătat, spre a pironi capul șarpelui. Peste țăruș se pune apoi o piatră, Piatra de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ar avea ceva despre fluturi m-ar interesa. Apucă la întîmplare un volum și-l deschise. Raul Ionescu îl măsură iritat. ― Sper că nu te apuci acum să răsfoiești toată biblioteca! N-are nimic despre fluturi. ― De unde știi? ― Armeanul era astrolog, inventă inginerul. Citea în stele și ghicea în palmă... N-avea treabă cu insectele. ― Fluturele nu-i insectă! ― Elicopter sau ce vrei tu! Ai face mai bine să mă ajuți. Dascălu azvârli cartea și-și încrucișă brațele la piept. ― Eu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
sau de isteric. Misticismul oferă posibilitatea unor diletanți să își reinterpreteze, într-o aură misterioasă, vocația socio-profesională matamorfozându-și astfel obiectul natural de activitate. Prin urmare fizicianul se transformă în metafizician, chimistul în alchimist, artistul devine posedat de geniu, astromomul devine astrolog etc.. Toate aceste fenomene de misticism sunt explicate de Nordau prin prisma unei hiperexcitabilități morbide a unor regiuni a creierului uman. La grade moderate apar obsesiile pe care conștiința le recunoaște ca maladive, dar ele nu exclud o activitate cerebrală
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
Lusitania. A fost primul care i s-a alăturat lui Galba împotriva lui Nero și care l-a urmat pe Galba la Roma. Provine dintr-o familie veche și ilustră și știe să se facă iubit de soldați. — E adevărat. Astrologul Seleucos i-a prezis lui Otho că va ajunge împărat, iar Seleucos n-a greșit niciodată. A prezis moartea lui Caligula și pe cea a lui Nero. — Ce le vom spune ambasadorilor lui Vitellius? Vor veni cu siguranță și aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
bătrînă, zguduia toți noctambulii relatîndu-și legătura directă cu Nostradamus. Prin intermediul căruia a aflat că Anticristul s-a născut deja, parcă prin ’60, trăiește undeva prin Asia, și este un prosper om de afaceri, cu o foarte ridicată charismă. Și fiindcă astrologul și-a găsit puțin timp liber, În vreme ce căuta piatra filozofală În ceaun, să i-l descrie În amănunt, doamna a luat legătura cu un desenator profesionist de la poliție, care a făcut portretul robot al Anticristului. Ni l-au arătat. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Lui Kuei Hsiang i se dăruiește un set de cârlige smălțuite pentru cingătoare, ornamentate în partea de sus cu capete de dragon. De cârlige poate să-și agațe oglinda, săculețul de tutun, sigiliul, o armă sau punguța cu bani. Potrivit astrologului Curții, va trebui să intru în Orașul Interzis într-o anumită zi, la o anumită oră - gărzile imperiale vor veni să mă ia atunci când va sosi momentul potrivit. Căpetenia eunucilor îi prezintă familiei mele un set de instrucțiuni cu privire la ritualul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]