553 matches
-
că vorbește. Artiștii să fie atenți când îi laudă proștii. Este luptă și vor sta veșnic oameni deoparte și de alta a baricadei: deoparte cei mai puțini; de cealaltă proștii, care dela Adam s-au organizat în majoritate. Prostul nu asudă nici la deal, nici la vale, atâta moșie i-a rămas dela părinți. Prostia din născare n-are leac. Cei răi n-au niciodată bucurie adevărată. Copiii sfarmă jucăriile, ca să le descopere secretul. Scandalurile și răcnetele care umplu țara nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nudul nu e o operă de artă. (Observația Mariei Baskircef) Filosofii și criticii s-au scremut atâta ca să dovedească ceva în chestia artei pentru artă, au umplut bibliotecile cu mii și mii de volume, s-au străduit chinuindu-se și asudând, încât au realizat infernul pe pământ pentru existența lor fragilă și trecătoare. Iago, lui Roderigo: Corpul mi-e grădină; voința grădinar. Orgoliosul e un nou Prometeu, în înțelesul că e vultur care-și roade singur măruntaiele. Altădată stilul suferea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
noștri s-au subțiat, nu mai avem răbdare. În literatură, m-a întrebat ea, simțindu-mi rezistența la unele din aprecierile sale, cine mai stă să compună „miniaturi”, să-și pigulească textul, să șteargă trei din patru cuvinte scrise, să asude la a douăsprezecea variantă? Cîți mai disperă că n-au găsit „cuvîntul ce exprimă adevărul”? *Șezătoarea literară de aseară mi-a dovedit, o dată în plus, că aluziile alimentare au astăzi, la o parte a publicului, un succes aproape egal cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la Vaslui de la Bârlad cu greaua lui slujbă de „dolce far niente”), care i-a dat-o imediat. c.r. Oare toate partidele muncitorești și comuniste sînt socialiste? Dilema În care căzuse colegul lui P. Necula, Ion Andrei (cel ce asudase din greu la cerebel din cauza „neatenției” ideologice a profesorului V. Adăscăliței), fusese cauzată de o știre apărută În numărul 1305/7 mai 1972, știre preluată prost dintr-un buletin informativ al agenției oficiale românești Agerpres. Greșeala fusese făcută de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Era apoi o categorie care nu discuta decât la ureche și nu prezenta nici o lucrare. Pe aceasta, A. Naum a numit-o „Caracuda”, iar Slavici o caracterizează astfel: „Caracuda-i caracudă Și la Iași și la Sibiu: Nu lucrează, nu asudă: Dar un lucru pot să știu: Că se pune-n fruntea mesei Când e vremea de-nchinat Pentru cei ce până acum Multe bune au lucrat”. La începuturile Junimii, ședințele se țineau la Titu Maiorescu, întâi în casele din curtea Trei
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Brustureanu, și celelalte mai greu. Erau colege de-a soției mele Eugenia care au învățat școala primară în Târgu Neamț, la Doamna Moțoc. Însă una foarte frumoasă și voinică, nu se dă învârtitului nici de feli. O chema Isăcescu. Am asudat cât m-am năcăjit s-o învârt, și dacă nu putea ea mă învârteam eu în jurul ei, ca să ajung și s-o pun pe scaun, lângă masa de unde am luat-o, căci nici o fată nu era venită singură de capul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cuprins de o întristare de moarte“ - spune El (Matei, 26, 38, Marcu, 14, 34). Ucenicii sunt și ei „adormiți de întristare“ (Luca, 22, 45). Iisus merge până la a încerca să se eschiveze de la perspectiva martiriului („depărtează de la Mine paharul acesta“), asudă de spaimă, și vede cum sudoarea i se preface în sânge. Iar pe cruce, cu puțin înainte de a-și da duhul, El pare să-și fi pierdut orice speranță: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce m-ai părăsit?“ (În realitate
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
vita bolnavă. Reumatism. Bolnavului i se fac băi cu flori de ghiocei, de odolean, de fruze de nuc sau de boz. După ce s a aburit ori s-a scăldat, bolnavul se culcă și se acoperă cu o învelitoare groasă ca să asude. Operația se repetă mai multe zile. Umflăturile articulare reumatice se mai trataează cu oțet și sare. Bolnavul se freacă cu acestea pe unde are dureri. Sângerătura la oi. Oile bolnave de sângerătură se pun să alerge mult, apoi li se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
flori de fete mari, Iar alt joc din ce mai este, Tot de cruci de mari voinici. Și văzui din depărtare D-un voinic venind călare. Și dacă s-apropiară, Iacă-i (Gheorghe), bun băiatu, P-un cal dalbu-i de-asudatu. De asudat și de-nspumatu, Și împodobit cu flori, Tot cu flori de fete mari. Când la joc el mi a sositu, De pe cal s-o coborâtu Ș-încă-n horă mi-o intratu Și-ncepură a juca, A juca și a
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fete mari, Iar alt joc din ce mai este, Tot de cruci de mari voinici. Și văzui din depărtare D-un voinic venind călare. Și dacă s-apropiară, Iacă-i (Gheorghe), bun băiatu, P-un cal dalbu-i de-asudatu. De asudat și de-nspumatu, Și împodobit cu flori, Tot cu flori de fete mari. Când la joc el mi a sositu, De pe cal s-o coborâtu Ș-încă-n horă mi-o intratu Și-ncepură a juca, A juca și a striga. Murgu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pentru că nu-mi plăcea căptușeala albă, am dăruit numaidecât căciula unei prietene. Cămășuța era dintr-un nylon străveziu, scrâșnitor, și fusese fabricată în Ungaria. Într-un apartament de bloc socialist era numai bună de clănțănit din dinți iarna și de asudat zdravăn vara, dar nu să dormi în ea. Semăna cu o perdea dantelată fără bretele, retezată la înălțimea pulpei. Măcar că fața și spatele erau cusute sus, materialul ajunsese totuși și pentru două mânecuțe croite în formă de clopot. Cămășuța de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
campus și o parcare mare străjuită de pini. Mașina ei nu va fi acolo. Vei rătăci prin parcare în căutarea ei, dar n-o vei găsi nicicum (pentru că fusese dusă de la Orsic Motel și părăsită undeva) și atunci îți vor asuda palmele care astfel vor aluneca de pe volan. Luna va fi o oglindă care va reflecta tot ce se înalță deasupra, iar mirosul de frunze arse va invada aerul în timp ce vei reflecta asupra zilei care a trecut mult prea rapid. Vei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
a sosit să facă carieră și apostolat, în vatra târgului, care pare încheiată, unde căsuțele albe se risipesc pretutindeni, unde ulița principală este cuprinsă de dughene vechi, strâmbate de trecerea timpului și care par să se prăbușească, locul unde unii asudă muncind iar alții își risipesc chiverniseala, comândurile, unde propietatea circulă tot mai des și mai ieftin de la răzeșul împovărat de datorii către înavuțiții așezărilor, mereu nesătui de avere și satisfacții ieftine care, totuși, le macină și lor viețile. Cea mai
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
sună : ca o conversație feminină de trei minute, transcrisă de o mînă inconfundabil masculină (și cam tremurîndă, aș aprecia eu) și reluată iar și iar, prostioară cu prostioară, de două minți la fel de masculine și de febrile ca mîna care a asudat inițial, una mai convinsă ca alta că toate studentele vorbesc așa tot timpul. Dar să revenim la plăcerile lui Margo. Ea are o cameră video, pe care o folosește ca jurnal și pe care o aduce și la petrecerile alea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
I. „Președintele României socialiste sintetizează magistral ideile, pătrunse de un profund umanism, pe care le-au promovat cu strălucire marii noștri înaintași. Astfel, Avram Iancu, marele revoluționar de la 1848, scria: «Firea ne-a așezat într-o patrie ca împreună să asudăm cultivând-o, împreună să gustăm dulceața fructelor ei.» În anii glorioși ai socialismului aceste cuvinte au căpătat în România concretizarea cea mai elocventă, toți fiii patriei bucurându-se de drepturi egale, putând să-și afirme din plin personalitatea.“ („O politică
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și rolul filozofiei în activitatea conștientă a poporului nostru.“ (Revista de filozofie, mai- iunie, 1978) FLORIAN M.N. „Prin el simțind că noi românii nu putem rămâne la greul lumii nicicând indiferenți, căci pentru noi toți, omul cu nume de patrie asudă ca lumii libertatea numită România să-i fie suflet și minte deopotrivă când, în ianuarie, semințele-ncep să se declare ființe pe sub pământ, iar fulgii de zăpadă se visează muguri pe ram, nașterea omului cu nume de patrie a venit
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
îl întrebai eu, pe când el admira ghibăcia turcului în meșteșugul văcsuitului 122. Am înjghebat pe mâni, dac-a fi vreme bună, un vânat la urși. Numaidecât la urși. Mai jos nu vrai s-o lași? Da' ce, socoți că eu asud dinaintea ursului. Eh! He! de-aș avea eu atâtea moșii câți urși am la răbușul 123 meu, mare bogataș aș fi. Ia slăbește-mă, Codrene!... Ba nicidecum. Iaca, dacă vrai, vino și tu. Am să te duc într-o potică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pancardele și steagurile. Deasupra, printre baloane, se vedea cerul și norii care se mișcau. Tréiascé Marele Octombrie! Cauza Partidului Comunist al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste s-o Îndeplinim În viațé! Nu rézboaielor și lumii nucleare! Tremurau cravatele și gulerele. MÎinile asudau pe pancarde și pe buchetele de flori. Inimile zvîcneau. Pentru Pace și Dezarmare! Lésați Hulubașul Pécii sé se ridice deasupra lumii! Sé moaré corbul negru al capitalismului! - Sé fie pace Într-una! - Sé moaré corbul negru al capitalismului! - Sé fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
mai toți samănă cu ai regelui Lear. Și Dumnezeu îl știe că el nu era omul care să ceară lucruri mari de la gineri - său. Un loc la masă și unul la sobă și acel cuviincios respect. El își ridicase fesul asudat de pe fruntea asudată și netedă pe cari erau urcate de dinapoia capului vițe de păr alb ca argintul, și-și scoase din sânii * antiriului basmaua mare, neagră cu flori verzi, și tabacherea [de] tinichea zugrăvită c-o turcoaică cu ciubucu-n
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
într-un portic împodobit cu trandafiri, stătea o femeie cu părul negru despletit, îmbrăcată cu o rochie diafană. Pe când Zogru plutea fără grijă pe deasupra patului pictat, ușa de la intrare s-a deschis vijelios și Achile a intrat fără veste. Era asudat, după ce umblase toată dimineața cu sacoul pe umeri, deși toată lumea îi spunea lasă, măi, Achile, haina pe capul scaunului că nu ți-o ia nimeni, și nu voia decât să se vadă sub dușul lui englezesc. Din salonul mare se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
și niscaiva explicații, dar de obicei nu se produc asemenea minuni. Vine nervos, înjurându-i pe comercianții care pun pe piață numai porcării. Sosește din partea cealaltă a orașului, deoarece mare noroc ai avut! tocmai acolo a găsit cele trebuincioase. E asudat și, în consecință, tare însetat. N-ai și matale o bere, ceva? Păi, n-ai. Dar ai un suc, o apă minerală... "Prostii! Ce dracu', doar suntem oameni mari!" Te repezi să iei o bere. Ia și mata una la
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
uitam de sus, vizavi, în piață, la țăranii și precupeții care-și descărcau legumele, fructele sau alte genuri de produse din mașinile hârbuite. Începusem să-mi mai revin. Puține lucruri sunt atât de plăcute cum e privitul la unii care asudă și se spetesc muncind în timp ce tu stai și lenevești, degustând tacticos ceva bunuț. Mă simțeam din ce în ce mai bine, iar nefericitele pățanii nocturne se estompaseră până aproape de dispariție. Eram ca un gândăcel cocoțat sus, pe o bibliotecă, pe un tablou, și mă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
să te mai bagi și dumneata, strigă Saliatov în timp ce dădea din mâini ca și cum Porfiri era o muscă pe care încerca să o alunge. Cu fața roșie și cu venele de la tâmple umflate, acesta se mișca întruna, fără scop. Începea să asude și își descheie gulerul. ă Bineînțeles, bineînțeles... Dar știi, nu vreau să mă bag, eu vreau doar să îți ofer ajutorul meu. ă Iar eu îți sunt recunoscător. Totuși... Saliatov fusese locotenent în armată. Se pare că acolo învățase să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
copil mai mult decât grăsuț. Înceată, greoaie și fricoasă, ea privi bicicleta cu spaimă. Nici nu-i trecea prin cap să-și urce trupul mare pe șaua mică ce se legăna înfiorător. Tatăl ei o convinse, cu greu, să încalece. Asudă îngrozitor încercând s-o învețe să-și țină echilibrul, își ieși din fire de nenumărate ori și se congestionă periculos în urma efortului pe care-l făcea împingând, la deal și la vale, cele câteva kilograme bune ale Emei. Copilul, lipsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
facă baie împreună. Dezbrăcați la chiloței, Ema, Dan și Luana așteptau, chiuind de bucurie, ca Bica să umple "cada" răsturnând în ea cele câteva zeci de găleți cu apă fierbinte, încălzită la toate aragazurile din gospodărie. Cocoșată din pricina greutății și asudată de căldură, Bica le scutura picioarele de praf și îi băga în balie. Începea, astfel, cel mai îngrozitor coșmar al ei. Întâi, urletele insuportabile la contactul cu apa. Mai apoi, se trezea câte unul că e prea fierbinte. Femeia înhăța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]