514 matches
-
din această lume veleitară care vrea să se muleze pe lumea excelenței, din această lume în care cresc zadarnicele visuri ale omenirii, în care domnește falsul, ignorarea sau minciuna de sine, chinul năpraznic al izbânzilor inaccesibile, nefericirea, sfâșierea, invidia, resentimentul, asuprirea de sine și asuprirea celorlalți - din această lume populată de patimi se nasc maladiile de destin. Ratarea decurge din duelul nefericit cu limita care te desparte pe tine de tine însuți. Ceea ce înseamnă că ratarea nu se poate naște decât
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care vrea să se muleze pe lumea excelenței, din această lume în care cresc zadarnicele visuri ale omenirii, în care domnește falsul, ignorarea sau minciuna de sine, chinul năpraznic al izbânzilor inaccesibile, nefericirea, sfâșierea, invidia, resentimentul, asuprirea de sine și asuprirea celorlalți - din această lume populată de patimi se nasc maladiile de destin. Ratarea decurge din duelul nefericit cu limita care te desparte pe tine de tine însuți. Ceea ce înseamnă că ratarea nu se poate naște decât într-un univers care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Ion Trușan reclamă pe Diaconu Darie pe motivul că-i „cere dijmă”, deși locuiește - scrie Ion Trușan - „de mic copil și are moșie din vechi bătrâni”, fără să fi fost supărat cândva „nici cu o ceriri de dijmă sau altă asupriri”. El își revendică dreptul de stăpânire în virtutea faptului că e băștinaș și „la cheltuiala moșii am tras împreună analogul ce m-au agiuns pe 10 stânjeni din bătrânul Manea cu toți ceilalți răzăși.” Până la urmă, cei doi se înțeleg și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pripășitul, tutunărit 9, fumăritul 10, merticul 11, năpasta 12. Din catastiful de cisle 13 de la țărani din 1591 rezultă că regimul fiscal al țăranilor era deosebit de acela al altor categorii de impozabili. Metodele de impunere a contribuabililor erau dureroase din cauza asupririi și a cerințelor turcești, dările mărindu-se mereu. Abia în sec. al XVIII-lea, C. Mavrocordat, în a patra domnie a sa, introduce principiul generalizării la impozite. Țăranul se leagă de pământ în ceea ce privește fiscul și nu are voie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
public numeros și eterogen, așa-numiții oameni de bună credință, considerați din oficiu patrioți și, implicit, niște competențe indiscutabile. În acest caz lansarea de carte este un prilej pentru a vorbi despre orice: „destin ingrat”, „unire”, „trădători de neam”, „martiri”, „asuprire rusească”, „solidaritate moldovenească”, „guvern antinațional și anticultural”, „președinte filorus”, „opoziție divizată”, „ambasada română prietenă” etc. Din puținele cuvinte ale vorbitorilor care au vizat chiar cartea și autorul ei, înțelegem că asistăm la lansarea unei opere monumentale, datorată unei personalități de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
cu titluri pe măsură: "Cum a trăit populația Daciei după eliberarea ei de sub jugul roman", "Răscoala țăranilor de la Bobâlna" (proaspăt adăugată la istoria răscoalelor și revoluțiilor autohtone), "Cum erau exploatați țăranii de către domni, de către boieri și de către cotropitorii turci", "Întărirea asupririi boierești și turcești", "Lupta P.C.R. ..." și, într-un final apoteotic, "Republica noastră luptă pentru pace" (s.n. C.M.) (Ibidem, pp. 197-200). 317 Istoria Patriei pentru clasa a IV-a elementară, (responsabil de carte, Constanța Teodorescu), Editura de Stat Didactică și Pedagogică
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
p.Chr.). Însă evanghelistul Luca (10-93 p.Chr.) nu a scris pentru iudei și nici pentru soldatul evreu; adresându-se cititorilor săi păgâno-creștini, ar fi voit să spună că un soldat creștin își arată credința păstrându-se la distanță de asupriri și abuzuri. Biserica timpurie, inspirată din învățăturile biblice, nu și-a pus niciodată problema morală a serviciului militar, neconstituind obiectul normelor dictate de Isus, de Ioan Botezătorul și de apostoli. Cu toate acestea, unii intelectuali creștini, spirite neliniștite și irascibile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
spiritului latin în mijlocul lor. Renumitele civilizații antice, perșii, frigienii și parții, nu s-au lăsat niciodată latinizați; când n-au putut lupta împotriva Romei cu armele, au combătut-o prin doctrinele lor revoluționare sau religioase, privind-o totdeauna ca originea asupririi și acceptându-i stăpânirea doar în silă. Ca o reacție la atitudinea oprimantă și la veleitățile statului roman, a apărut și atitudinea subversivă a creștinilor Bisericii primare, care și-a arătat primele indicii pe vremea scriitorului păgân Celsus, care nu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
văduvelor, numiți-l mai degrabă negustor decât cleric. Și nu putem nici să ne apărăm, spunând: „Nimeni nu ne-a acuzat vreodată de invadatori; nimeni nu ne-a acuzat de violență“, ca și cum învârtelile nu smulg banii văduvelor căzute pradă acelorași asupriri; nu-l interesează nici măcar pe Dumnezeu, în cel fel se înstăpânește cineva de bunurile altuia, dacă cu violența sau prin înșelătorie, atâta timp cât deține bunurile altuia. Având de-a face cu o lume primitivă, rustică, și dedicată meseriei armelor, sfântul episcop
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
armelor, sfântul episcop a crezut necesar să se refere și la îndeletnicirile militare pentru a obține cele mai mari efecte din învățăturile sale religioase, dar și pentru a insufla curaj credincioșilor săi, adesea puși la încercare de invaziile și de asupririle armatelor străine: Soldații duc steagul armatei lor, iar creștinii trebuie să ducă Crucifixul, steagul oștirii lor; ostașii se înarmează cu armele lor, iar creștinii au arme mult mai puternice decât cele ale soldaților. Nu trebuie să se teamă de soldatul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
virtuțile romanilor și insistă asupra unor probleme morale, care interesau îndeosebi această creștinătate. Apostolul i-a îndemnat să aibă compasiune față de cei săraci și să nu se complacă în propria tărie (Rom 15, 1), să-l iubească pe aproapele evitând asuprirea acestuia (cf. Rom 13, 9-10), să se îmbrace cu armele luminii și să fie supuși conducătorilor lor mai mult din sentimentul datoriei decât din cel al temerii (cf. Rom 13, 3-4), să respecte autoritățile constituite (cf. Rom 13, 1-2), să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
profesor, dacă acesta are obiceiul să judece sau să eticheteze elevul În fața colegilor, și datorită mediului familial. 10. Modul de manifestare al profesorului. Există mai multe atitudini inadecvate ale profesorului, care pot crea probleme de disciplină, ca de exemplu: 9 Asuprirea elevilor, 9 Ignorarea lor disprețuitoare, 9 Evaluarea constant negativă a anumitor elevi sau a Întregii clase. X. Agresivitatea Agresivitatea este considerată În psihopedagogie un comportament distructiv și violent orientat spre persoane, obiecte sau spre sine (Popescu Neveanu). Datorită stresului și
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
cinstire și închinare în fața bătrîneții ne amăraște lumea în anii cei mai frumoși, ne ține averile departe de noi pînă cînd bătrînețea noastră nu se mai poate bucura de ele. Încep să găsesc o sclavie prosteasca și prea îngăduitoare în asuprirea bătrîneții tiranice, care ne conduce nu pentru că are putere, ci pentru că îi permitem. Vino pe la mine, să-ți spun mai multe despre asta. Dacă tata ar dormi pînă l-oi deștepta eu, te-ai bucură pe veci de jumătate din
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
dar chiar pentru semănături. Oamenii din vechimecare purtau în ei obișnuița agriculturiiau ales tăpșanele însorite, întrucât acolo, pe cărări întortocheate, nu ajungeau sau ajungeau rar atât oștile puse pe distrugeri și jaf, cât și oamenii vitregilor stăpâniri străine, puși pe asuprire și pe dajdii grele. Povârnișurile nordice, dominate de pădurea întunecată de făgete în amestec cu rășinoase, era lumea fiarelor și a vânătorilor. Se mai adaugă încă o taină a munților care la împins pe om spre înălțimile luminate. Sunt inversiunile
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
s-au întâmplat vrodată în Rusia", atunci se va striga: "Jos țarul!" Și asta o scria, subliniază Eminescu, un conservativ, adică un "moderat" și un "politicos". Problema orientală devenea din ce în ce mai acută și mai complicată. În Balcani, se produceau rebeliuni împotriva asupririi turcești, susținute de Rusia din solidaritate slavă. Carol I se menține în rezervă față de mișcările din sudul Dunării și guvernul ia măsuri de a stopa traficul de arme în Balcani. Cuvântul de ordine este neutralitatea, deocamdată. În context, puterile europene
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Piotr Ceaadaev, scriitorul și filosoful Alexandr Herțen, care a susținut moral răscoala polonezilor de la 1863-1864, poetul și publicistul Nicolai Ogariov), oamenii de cultură ruși, ca și generalii ruși, ca și politicienii ruși, sunt bolnavi de febra cuceririlor pământurilor străine, de asuprirea altor popoare."145 Așa-zisa "cestiune orientală", confirmă Eminescu, nu-i pentru Rusia decât poftă de deșertificare și a popoarelor răsăritene: "De mult, dar mai cu seamă de o sută cincizeci de ani încoace, ținta cuceririlor rusești sunt țările răsăritene
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
delir sacru, și-au ucis soțiile dragi, copiii mult iubiți pentru a-i feri batjocură și a-i salva de la apostazie". Sée continuă descriind istoria evreilor ca pe o "odisee funebră și sângeroasă", ca pe "o istorie de doliu și asuprire, de suferințe fără număr". Și se lasă purtat de această notă încrezătoare: "În epocile cele mai dezastruoase au fost evreii persecutați cel mai mult; iar în epocile cele mai fericite au trăit liniștiți"81. Noua definire a iudaismului secular era
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
haitele care îi adulmecau, armăsarii tresăreau și nechezau de spaimă. În ascunzișuri, bidivii purtau pe șeaua lor haiduci care așteptau, răbdători, caleștile de boieri, pentru a le jefui. Cântați în balade, doinite din fluier, ortomanii erau jurați să rupă lanțul asupririi... Și să împartă dreptatea socială sub plumbii flintelor și tăișul hangerelor. Pe înserate, călătorul trăgea pentru adăpost prin hanuri dubioase, nădăjduind a se feri de bucluc. Bucuros că a mai scăpat o zi plină de pocinoage, asculta vrăjit muzica tarafului
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
lui David. Oprimarea noastră, îndurată vreme îndelungată ca popor, ar fi trebuit să ne fi fost pilduitoare. Dar atât de groaznică a fost spaima încât a avut puterea să ne împietrească inima. Am privit de la ferestre, ascunși după perdele, la asuprirea semenilor noștri, fără a interveni. Ne-am astupat urechile sau am dat volumul radioului mai tare pentru a acoperi strigătele lor de ajutor. Prea puțini am avut curajul să ne opunem nelegiuirii și mișeliei, înfăptuind un miracol în viața acestor
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
românească. Cele câteva exemple invocate în sprijinul afirmației sale (declarații ale unor lideri de opinie și politicieni preluate din presă) nu sunt prea convingătoare în acest sens. La fel de bine ar putea fi invocate declarațiile care invocă sărăcia din comunism sau asuprirea sovietică drept cauză a tuturor problemelor. Se poate adăuga și reacția imediată, stigmatizantă, a întregii societății la celebrele profeții din perioada cuprinsă între decembrie 1989-ianuarie 1990 ale lui Silviu Brucan (ulterior desemnat ironic drept „oracolul din Dămăroaia”), care spunea, pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Voicu, 2005a) că și în ceea ce privește modul de interpretare a tranziției, literatura românească (ca și cea internațională, de altfel) a fost marcată de la început de determinismul economic. Cred că aceasta este încă explicația dominantă în rândul populației alături de cea legată de asuprirea de către străini, așa cum voi detalia peste câteva paragrafe. În absența unei cercetări temeinice a chestiunii în cauză, aceasta rămâne doar o ipoteză, la fel cum se întâmplă cu o altă așteptare pe care o am: cred că „mentalitățile” vor deveni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
eu(2); inelelor(2); îngrijitor(2); înțelept(2); lord(2); mare(2); pămînt (2); părinți(2); posesor (2); proprietate(2); stăpînire(2); suveran(2); șmecher(2); tiran(2); vrednic(2); zeu(2); agresiv; alăturare; ambiție; angajat; angajator; Anglia; apă; ascultare; asuprire; atent; atotputernic; avar; a avea; babă; bani; baron; bazat; bărbat; Băsescu se crede; bătrîn; băț; biruință; boală; bogătan; bogăție; cap; capabil; carne; casei; castel; cățel; cel de sus; cel mai bun; pe cineva; de cîine; cîini; cîrmă; comandant; comandă; conducere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inserare a localului în globalitate, de împuternicire a diverselor tipuri de alteritate. Corpul, indiferent de culoare, poate fi împuternicit în rețea. De pildă, Chela Sandoval (2000Ă, cuplând feminismul digital cu feminismul postcolonial, lărgește noțiunea cyberfeminismului prin deschiderea acesteia înspre „metodologia asupririi”. E vorba de o asuprire din motive rasiale căreia îi contrapune o conștiință marginală opozițională pentru „supraviețuirea în condițiile tehnoumane” ale dominării transnaționale. Conștiința cyborgică devine în acest caz un concept legat de strategiile opoziționale ale grupurilor asuprite prin intermediul tehnologiilor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de împuternicire a diverselor tipuri de alteritate. Corpul, indiferent de culoare, poate fi împuternicit în rețea. De pildă, Chela Sandoval (2000Ă, cuplând feminismul digital cu feminismul postcolonial, lărgește noțiunea cyberfeminismului prin deschiderea acesteia înspre „metodologia asupririi”. E vorba de o asuprire din motive rasiale căreia îi contrapune o conștiință marginală opozițională pentru „supraviețuirea în condițiile tehnoumane” ale dominării transnaționale. Conștiința cyborgică devine în acest caz un concept legat de strategiile opoziționale ale grupurilor asuprite prin intermediul tehnologiilor comunicaționale ale puterii. Teoretizarea acestei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
marginea societății, e și el imun. Nici asupra lui nu au de unde exercita presiuni, nu au ce-i lua, nu au ce-i oferi. [...] Soluția a treia: a lui Winston Churchill și Vladimir Bukovski. Ea se rezumă: în prezența tiraniei, asupririi, mizeriei, nenorocirilor, urgiilor, năpastelor, primejdiilor nu numai că nu te dai bătut, ci dimpotrivă scoți din ele pofta nebună de a trăi și de a lupta." (Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii) FEED-BACK ATELIER "MAȘTILE OMULUI SOCIAL ȘI ALE OMULUI DE ȘTIINȚĂ
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]