269 matches
-
mai lungi și mai turmentate ale carierei mele! - Învățătura și pilda Înaltă, estetică, a marilor scriitori umaniști, ca și a muzicienilor; de exemplu, un Beethoven, gigant șef de școală simfonică, care reușește totdeauna, după ce ne poartă pe văile și câmpiile asurzite de taifunul și Încleștarea forțelor adverse, Întunecate, destinale, În finalul cvartetelor, concertelor sau simfoniilor sale, să regăsească acel allegro giogoso, acel dans aiuristic și entuziast al finalului Simfoniei a VII-a, nemaivorbind de finalul celei de a noua, al „Înfrățirii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
alții, de noi Înșine! - este această „pierdere a singurătății”, fuga de singurătate cu orice prilej și, dacă nu se ivesc prilejuri, le inventăm cu o febrilitate și ingeniozitate remarcabile. Afundându-ne În vacarmul unei lumi ce zbârnâie, vuiește și ne asurzește - se pare, binefăcător! - cu o unică și extrem de performantă capacitate de destrucție a vieții intime; și a celei mai intime: singurătatea gândurilor, a eului, a reculegerii, a regăsirii de sine, a meditației contemplative, a lecturii, a amintirilor. Societatea comunicării, a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și nu mai merg desculț prin iarbă. Doi mincinoși Nu pot spune că mă dau în vînt să iau cina într-un "Paladar", mic restaurant privat, dar aici " La Veronica", există o charanga formată din 15 persoane, care nu te asurzesc, dar, oricum, liniștea de la părăsirea micului local este o binecuvîntare. Rafael nu a putut să mă însoțească și am venit singur, să cunosc lume și să-mi încerc priceperea de a înțelege cubanezii. Nu-mi este foame și o lungesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
copiilor, suferind din cauza gheții și a frigului. Când beiul (domnitorul țării n. n.) sărută crucea se dete semn trupelor și ele descărcară toate muschetele lor, de bubuia prin aer și noi ne temeam să nu cadă peste noi biserica, urechile noastre asurziseră de tot. De aici, patriarhul stropi pe boierii cei din față. Să-i fi văzut ca niște flori de primăvară, în strălucitele lor haine și înveliți cu blane.” Asemenea religiozitate creștin-ortodoxă era proprie poporului nostru și ea se păstrează întocmai
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
sar în bulgări fluizi 214, sunt vergine și sânte 215. Armonii cu rezonanțe auditive perfecte între cele două entități (a naturii, dar și a naturii sufletului uman) devin un întreg de lavă inseparabilă: Numai murmurul cel dulce/ Din izvorul fermecat/ Asurzește melancolic/ A lor suflet îmbătat 216. Chiar și atunci când autorul face o descriere în proză, tot efectele auditive predomină: În mijlocul văii e un lac în care curg patru izvoare cari ropotesc, se sfădesc, răstoarnă pietricele toată ziua și toată noaptea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fiindcă de noi, nici Tu, Timur Lenk, n-ai să scapi!" Marele "conducător" s-a uitat o dată, de două ori la tablou, l-a mai privit din nou, apoi a scos un răcnet de fiară, care i-a îngrozit și asurzit pe toți. A luat securea din mâna călăului și l-a lovit el însuși pe Delacroix în frunte, prăvălindu-l printre celelalte jertfe, din cursul aceleiași zile. Concursul s-a desfășurat, totuși, și în zilele ce au urmat. Și, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
dai, bă? Asta chiar Îl trezi. Un bolovan de pământ cât să-l iei Într-o lopată l-a izbit În gură și Înjură și scuipă sânge. De jos se aude Andrei strigând să-i deschidem, dacă n-om fi asurzit dracului cu toții. Steluța, da, nu și-a pierdut ea până Într-atât capul Încât să uite bunul obicei de a Încuia ușa În urma oricui, dar a uitat să mai fie atentă la semnale. Bine că a rămas Laur de caraulă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu ghioaga), pentru ideile mele, cu o neîndurătoare eleganță. Chiar dacă puterea cuvântului scris a pălit astăzi în fața imaginii devoratoare și superficiale a televiziunii, poate că o opinie echilibrată, rațională, nuanțată își mai găsește totuși locul în zarva generalizată care ne asurzește într-un război mediatic, haotic, al fiecăruia cu toți ceilalți, al tuturor cu ei înșiși. Se înțelege, sper, că Emil Cioran a fost doar un pretext pentru a nu vorbi, de la bun început, despre prezent. Un pretext necesar totuși, fie
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
exemplu, avem o frumusețe sensibilă cu care ochiul nostru ia contact în spațiu și o frumusețe ideală, pe care arhitectul a cunoscut-o numai cu gândul. Să luăm un alt exemplu, mai neobișnuit. Compozitorul de geniu, care a fost Beethoven, asurzise de la o vreme. Și totuși, în pofida acestui defect, el își auzea divinele simfonii. Și fără îndoială că le auzea în pura lor idealitate mult mai frumoase decât le-ar fi ascultat executate de orchestră. Auzul lui, mort pentru lumea din
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
într-un sens dislalic. Ele sunt înlocuite cu m sau n sau cu suflu nasal. Sunt afectate rareori fonemele l, r ale căror vibrații sunt diminuate dar nu transformate. Suflu nasal afectează de asemenea consoanele explosive împiedicându-le pronunția sau asurzindu-le: b spre p , d spre t, g spre c. Suflul nasal trebuie deosebit de deperdiția nasală deoarece nu înseamnă același lucru. Pierderea de aer nasal se produce paralel cu o pronunție mai mult sau mai puțin în limite normale afectând
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Acest tablou este însoțit de o insuficiență respiratorie nasală, debit haletant, sialoree. Tulburările de origină laringeală cuprind acele manifestări de răgușeală, monotonie a vocii, insuficiența vibrațiilor laringelui; laringele vibrând cu întârziere face o bruscă deplasare înainte prin care vocea se asurzește, tremură sau se stinge. Vocalele sunt puțin vibrante, consoanele sonore b, d, g, v, j, z se confundă aproape cu cele surde corespunzătoare p, t, c, f, s, ș. Tulburările de origine otică sunt datorate unei insuficiențe auditive prin substituirea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
organizare a frăției trebuie să înțelegem capii de familie și nu toți membrii ei, pentru că numai bărbații aveau dreptul juridic de a hotărî asupra famili- ei în religia mozaică și implicit în Frăția Noului Legămînt. Textul esen cu care apostolii asurzeau urechile ivriților dintre Neamuri mai este amintit odată la 10,34-36 ca să nu se uite niciodată că pretinsele lor vedenii sînt nu-mai hoție și minciună: ,, Atunci Petru a început să vorbească și a zis: În adevăr, văd că Dumnezeu nu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cel obținut de Sofocle prin prezența blajinei Chrysothemis alături de înverșunata ei soră, Electra. Vântul care împiedică pornirea expediției are rezonanță funestă pentru Ifigenia : Totul mi se pare atât de ciudat, atât de ciudat. De cum am pătruns în Aulida, ne-a asurzit vântul (I 3) . Chrysis socotește însă că furtuna e aducătoare de noroc, de vreme ce ea a oferit răgazul cuvenit ceremoniei nupțiale : ăsta e norocul tău... pentru că, neputând porni corăbiile, Agamemnon s-a gândit să facă nunta (I 3). Când se uită
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ce căuta la casa lui. Au urmat cadrele școlii. Am început cu domnul director Șerbănescu Ion, care locuia în incinta școlii. I-am urat plugușorul eu și Oltea, Maria și Doca, băieții au tras buhaiul și harapnicul pocnea de te asurzea, iar "hăi, hăi!" răsuna până la valea Sucevei. A ieșit toată familia pe treptele de la intrare: domnul director, doamna, soția lui și copiii: Chița, Nuțica și Tusicu. Ne-au felicitat, ne-au mulțumit și-apoi am plecat. N-am vrut să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ne lase și pe noi să ne urcăm sus, la clopote. Aurel era mai sprinten, Gheorghe bun de gură și toți trei am reușit să-l lămurim. Doamne, când a început să tragă clopotele cele mari, am crezut că ne-asurzește! Ne-am dus mâinile la urechi și ne holbam nedumeriți unul la altul. Abia așteptam să înceteze, Gheorghe, fiind mai mare, a încercat și el să le tragă, prinzând destul de repede secretul lor. Eu cu Aurel nu ne am încumetat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ca trena unei rochii; pentru prima oară vei înregistra înțepătura gravitației ca un spin în călcâiul tău, și omoplații te vor durea de imperativul aripilor. Îți făgăduiesc să te fac atât de viu, încât căderea prafului pe mobile să te asurzească, să-ți simți sprâncenele ca pe două răni în formare și amintirile tale să-ți pară că încep de la facerea lumii. (Din volumul "Spectacol în aer liber o altă monografie a dragostei", Editura Albatros, 1961) În ce privește exilul, nu m-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
februarie 1968 Dragă Stig, Nu mai avem vești de la dvs., dar sper că totul merge bine la Uppsala. Șederea noastră la Santa Barbara ne-a permis să regăsim (vai! pentru șase săptămâni...) un Paradis terestru. Facem baie în ocean, suntem asurziți de păsări, iar noaptea de greieri; inutil să încerc să descriu florile și fluturii... Pe 12 martie ne reîntoarcem, prin Denver, la Chicago. Probabil că ne așteaptă iarna, dar cel puțin nu voi mai avea cursuri... Această scrisoare are și
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
plimba pe lac, într-o scurtă călătorie romantică, pe când apusul se stingea în apă. Se găseau, desigur, gustări de toate felurile, dar și restaurante, iar în 1936 se deschide tot aici și marele Muzeu al Satului. Chiote de copii te asurzeau din mulțimea de călușei, leagăne, mașinuțe și avioane, care se ridicau și se învârteau, în timp ce adolescenți bezmetici încercau labirin- tul cu oglinzi, peșterile sau zidul morții pentru motocicliști. În Cișmigiu, pensionarii jucau de zor table sau șah, copiii veneau să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
înalt. Ca să deschid fereastra, trebuie să folosesc o funie, care, ghinion, se rupe când trag de ea. O înnod și reușesc în cele din urmă să deschid oberlihtul. Aerul este acum ceva mai respirabil, însă zgomotul traficului din stradă mă asurzește. Aș vrea să sper că la noapte străzile vor fi mai liniștite la Sankt-Petersburg. Cada din baie are o culoare vineție, înflorată cu pete mai întunecate - „o plantație de ciupercuțe”, mă gândesc. Fac un duș, dar intru în cadă fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
muncii noastre literare o îndrumare nouă, o direcție sănătoasă, fiindcă părăsisem stăpânirea frazei, fiindcă nu mai cădelnițam mediocritățile și ignoranța, fiindcă "Junimea", prin Maiorescu, reprezentantul ei cel mai autorizat, a dat pe față, a pecetluit pentru totdeauna nulitățile ce ne asurzeau cu reclamele, de aici s-a năpustit în contra noastră o ceată de defăimători care au căutat să ne dărâme cu orice preț. S-a încins o luptă înverșunată între noi și ei, între școala literară din Iași, în capul căreia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cât îi lua gura în limba lui: Ișala, aferiom, ghiordum, ișlic, berechet tacâm! Eu nu băgam de seamă că cuvintele lui, dragă Doamne turcești, erau aruncate cu țăpoiul, fără nici un înțeles. Ce dracul, se sparge turcul ista așa de ne asurzește, zisei eu lui Iacob Negruzzi. Atunci turcul se întoarse surâzând către mine și îmi zise: D-apoi bine, cucoane, eu nu-s turc cum nu ești nici dumneata; sunt get beget român de la București; dar, dac-oi zice că-s
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
l-o fi învățat oare) și în loc să te înțepe, deveneau moi precum creta și nici nu se simțeau când le mâncai. Era interesantă celebra pădure de stejari de la Letea și colonia de pelicani, cea mai mare din Europa. Seara te asurzea concertul milioanelor de broaște care după întensitatea sonoră făceau împresia că sunt mari cât vițeii, iar după ora 19 și 30 de minute, cerul se întuneca de nori de țânțari mici și agresivi care cu o intuiție diabolică găseau orice
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
dar mai ales pentru aceia dintre noi, capabili Încă, pe aceste vremuri, de pasiuni devastatoare și pentru care garsoniera de flăcău tomnatec sau de bărbat serios, cu nevastă, băieți și fete mari acasă, nu ajungea să cu prindă și să asurzească grohăitul fiarei lubrice dezlănțuite și vaietele sărmanei victime imolate poftelor noastre. N.D. Cocea, sibaritul corupător de minore, cumpărase pe nimica, departe de oraș, În marginea pădurii, un pavilion de vâ nă toare al grofilor, unde adunase câteva copile scoase din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a lui Luke. Data: 22 iunie. Locație: The Pines, Elton Road 43... Oxshott...“ Ridică privirea, încruntat. Becky, ce-i asta? Tu și cu Luke vă căsătoriți la Plaza. Nu? Nu pot să-i răspund. Sângele îmi pompează în cap, aproape asurzindu-mă. — Nu? repetă Michael, cu glasul de această dată mai sever. — Nu știu, spun într-un final, cu o voce abia auzită. — Cum poți să nu știi unde te măriți? Citește din nou faxul și văd cum îi pică încet-încet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
563)"/>. De regulă, nefiind echipate cu vreun sistem de suspensie, harabalele erau incomode și zgomotoase. Așa s-a născut probabil cuvântul românesc harababură, cu sensul de „dezordine” și „zgomot mare”. Iată câteva replici din piesele lui Vasile Alecsandri : „Ne-a asurzit În harabaua cea jidovească de la Roman” sau (cum se exprimă un personaj grec) „vin de la Herța, cu un harabazio ovreo... țe drumo blestemato !... țe hurducarismos !” <endnote id="(427, V, p. 355, și VII, p. 382)"/>. Tot În Moldova (Iași) și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]