8,505 matches
-
poposi în Costineștiul mijlocului anilor ’60, perioada mea cea mai plină, cea mai rodnică și cea mai deplânsă de omul dezamăgit de prezent și neîncrezător în viitor care sunt eu acum. În momentele-mi cele mai grele, când grijile îmi atârnă o cruce pe umeri și simt pe limbă gustul de putregai al umilinței statutului profesional și social al scriitorului român "postdecembrist", fac ce fac și mă refugiez în amintire, unde totul e nou ca apa neîncepută, soarele strălucește orbitor pe
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
a creat întotdeauna probleme. Unii susțineau că nu pot avea mai mult de treizeci de ani, de vreme ce fuseserăm colegi de clasă. Alții pretindeau că murisem pe la vreo nouăsprezece, căci, spuneau ei, elevi fiind, vedeau zilnic fotografia unui om deja bătrîn atîrnînd pe coridoarele liceului lor. Și omul acela, spuneau ei cu mîna pe inimă, omul acela eram eu. Alte opinii? Se abține cineva? Singurul psihiatru căruia m-am lăsat pradă pentru cîteva zile mi-a pus un diagnostic de care, îmi
POEZIE by Dorin Tudoran () [Corola-journal/Imaginative/13980_a_15305]
-
și murmur: Some lives ago, One death ahead. Din stînga - suflă o muzică de caterincă. Din dreapta - bate ușor grindina. Miroase a haită. Caterincă: Trecutul meu tocmai a început Cu pași mărunți, tăcuți, dar fără milă. Din tot ce-am fost atîrnă numai silă Trecutul meu ca un tardiv debut. Nu am timp, nu am vrere, nu am curajul. Nu mai am nimic din ce mi-ar trebui să termin această baladă pe care am început-o în somn într-o joi
POEZIE by Dorin Tudoran () [Corola-journal/Imaginative/13980_a_15305]
-
pot în nici un chip să merg methodic dupa Kiril. Mă hinervează, mă! Caterincă: Pe munți zăpada a îngălbenit Pe mări vapoarele au adormit în ceață Din robinete curge numai gheață Cuvintele - un straniu zăngănit. Stau culcat pe burtă. Capul îmi atîrnă peste marginea ascuțită a lumii. Nu bănuiesc, nu știu dacă ghilotina va veni de sus ori de jos. Dar asta nici nu mai contează. De cînd cu histerical disphonia, e o liniște desăvîrșită. "Deschizi gura și nu se întîmplă nimic
POEZIE by Dorin Tudoran () [Corola-journal/Imaginative/13980_a_15305]
-
hartă jupuita, Keran zălogit era să-mi fie paznicul nădejdilor de dragoste. Doar el ar fi izbutit, gîndea bărbatu-mi Haidoș, să-l dibuiască pe Korin, meșter fiind în licori de-amor, alifii noptatice și semințe de-mbiere la așternut. Norocu-mi atîrnă acum de bătrîna-mi doica Baubo, vestită cafegioaica și fumătoare de opiu, doar ea cu mîinile-i de precupeața iscusita ar fi putut să-l înfrîngă pe străjerul Keran. Ca să nu uiți vreodată, Kore-Persefona, mă vestea ghebosul la cîntatul cocosului, ca Haidoș
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
corespondența" publicată-n opt volume groase, legate strîns și deșucheat în mătasea celor mai fini ciorapi de damă! Azi, pleoștit, c-o noapte nedormită, după ce am terminat un fermecător Maurice Leblanc: Victor, de la brigade mondaine, îmi dau seama că mîna-mi atîrnă mai greu, că creioanele-s tocite, că "cheful" a pierit o dată cu gîndul că trebuie să scriu! M-aș tot culca și-aș tot dormi un secol numai să nu fac o literă! Și merg mai adînc: oare toată spuma asta
Se va citi pe melodia Gui gău iau by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14084_a_15409]
-
amenințător Fisură în dodecaedrul zorilor, noaptea și-a ratat din nou întunericul absolut; silabisești pe buzele răsfrînte ale nimicului începutul șaradei oedipiene. Gălăgios patetism al duratei Prezentîndu-se în impostură de dar divin, însă rănile somnului rămîn deschise, iar din tavan atîrnă zdrențe de întuneric mîngîind amenințător creștetul lucrurilor. Bătrînul Plinius La ieșirea din somn lumina zilei surprinsă e o pisică lingînd lapte de latină în pagina manualului uitat de fiu pe masă deschis la textul cu moartea bătrînului Plinius - tînărul relatează
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/14271_a_15596]
-
mai adînc de dincolo și de departe în golul uriașei chitare de praf stelar în care energia primordială izbește ca un vițel dat la supt - frînghii ce ne țin pe dinlăuntru încleștați într-o leneșă dezlegare de zdrențe muzică - fanoane atîrnînd de pe buza de sus a Balenei-Univers ce ne soarbe din oceanul duratei și-i devenim hrană și rezonanță și impuls și nimic în suprema lăcomie a Totului...
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/14271_a_15596]
-
trezesc, prin convenționalitatea situației, îndoieli în privința sentimentelor ce le animă. Imaginați-vă un june îndrăgostit lulea de o domnișoară, care i-ar mărturisi acesteia cât o iubește numai în ziua ei de naștere! Atenția cu care ne înconjurăm valorile constituite atârnă la noi de calendar. Ca să-și aducă cineva aminte de un artist ori de un savant, acesta trebuie să stea cuminte la rând: dacă trăiește, să împlinească un număr rotund de ani; dacă a trecut în lumea drepților, să se
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
deci exclus să fiu lupul) și l-am văzut în lumina lunii cum îi oferea celuilalt ceea ce mie îmi refuzase cu un timp în urmă era de-a dreptul nefiresc re(de)venise lupul cu fața sa onctuoasă și balele atîrnau lungindu-i și mai mult trăsăturile ajunsese să aibă o față aproape gotică la un moment dat n-o mai puteam urmări se pierdea în ceață înserarea luase pe nesimțite chipul lupului mi-am spus atunci iată la față veche
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/14353_a_15678]
-
-te încă", îmi zice el " Ți-a mai rămas fântâna inimii Acolo mai poți vedea Cer, stele oameni dragi Zâmbind Ca odinioară". Bătrânul și Magda Bătrânul și Magda Scriu în fiecare seară poeme Cu străluciri de diamant Pe care le atârnă Pe gardurile nopții. Oh, noaptea Are multe garduri și gardieni nevăzuți, E bine păzită Și pe fiecare gard al nopții Luminează un poem Un șirag de cuvinte Ca o plasă de pescuit Constelații Din întunericul de nepătruns al tenebrelor. Bătrânul
Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892]
-
același timp dezlânat, continuând să se fâțâie încolo și încoace, până când Natalia simți că amețește urmărindu-l. - Când am ajuns la ea m-a invitat să intru înăuntru să bem un păhărel de coniac. Au o casă frumoasă, peste tot atârnă draperii, fru-fru-uri și perdeluțe de voal cu ciucuri aurii, peste tot sunt vase uriașe de flori, lumină clar-obscură și fotolii moi, adânci. M-a invitat să mă așez în fotoliu, să mă simt comod ca la mine acasă. Mi-a
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
de cotor, îi răsfoiești paginile calde, te îndulcești în gînduri cu un "Mare"! Nu fugi disperat în păduri, ci în filele cumpătatului Montaigne, de-o pildă. Ai curajul voios să-i cópii rîndurile, să-i transcrii frazele miezoase. Vorbele-i atîrnă, răscoapte, de veacuri. Lectura tihnită pierde trenul, prietene. Și-i păcat. Geaba ne strofocăm noi, scriitorii, copiatorii, scribii. E nevoie de întremare, de sărbătorire a literelor, de silabisire evlavioasă. Clipe răsfățate-n vechi înțelepciuni nu strică. Să recitești măcar o
Fluturii au meserie (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14648_a_15973]
-
pe care eu o împlîntasem în percepția lui, în București, dar n-am reușit acest lucru. Locomotiva trenului care aștepta în gară, slobozi un șuier dînd semnalul de plecare spre localitatea balneară Ocna Sibiului, scrisă cu litere mari pe tăblița atîrnată de vagonul, care se puse în mișcare. Am ajuns în gara stațiunii, odată cu pîlcul de tineri gălăgioși, care călătoreau în fiecare zi spre stabilimentele băilor, nerăbdători să se arunce în apa sărată, care îi aștepta. Am pătruns și noi în
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
să întrebe. Totuna. Ofițerii însă păreau agitați. Garnizoana română de la Turtucaia fusese asediată, de acolo sosiseră mesaje alarmante. Încă înaintea lor numeroase ajutoare trecuseră fluviul. Trenul lung se urni cu greutate. Pe platforme, ostașii fumau și sporovăiau, lăsînd să le atîrne picioarele înfășurate în moletire. La halte săreau jos și se reprezeau să-și primenească apa din bidoane. De-a lungul liniei se întindeau numai miriști țepoase, întrerupte rar de cîte o pădure de plute. Coborau în cîmpie. Din pricina numeroaselor schimbări
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
-n măduva spinării, sau te stoarce de aspirații, de transpirații ca pe-o rufanelă intimă (dantelă clefăită dulce între buci dalbe, muierești), vădind-o în batjocura limbută a lumii, pusă la uscat, indecent, unde nu-i voie, bre!!! Anume te atîrnă acolo, te flutură-n urbe, doar-doar vei încasa vreo scatoalcă, vreo înjurătură pupată. îți expune pudoarea la impudoarea publicului nerăbdător să te prăjească-n friganele populare, de sărbători cu manele și țuici gălbui în ora șuie. Că, bă!, ce-i
Îngeroioloiul (Zbaterea mașinăriei de scris) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14718_a_16043]
-
Invit-o azi pe menajera Mimi într-un pat presărat cu așa ceva și o să te trezești că pleacă cu frunzele la bucătărie, să facă o supă. Tot romanii mai aveau un ritual cu o trompă de elefant ce se purta atârnată de mijloc, înaintea unei nopți de dragoste. Azi nu mai există decât chiloți cu trompă (și urechi!) de elefant, în magazinele de jucării erotice. Și niște mici statuete feng-shui, a căror trompă crește, chipurile, fertilitatea, dacă e mângâiată în fiecare
Costum sexy menajeră Mimi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21186_a_22511]
-
Nucșoara S-a născut în 1912, în comuna Domnești din județul Argeș și a sprijinit activ grupul de rezistență anticomunistă Arsenescu-Arnăuțoiu din Munții Făgărașului, fiind arestată și torturată de autoritățile comuniste. Bătută până la desfigurare până și pe patul de spital, atârnată de păr din tavan și schingiuită în zeci de alte moduri, Elisabeta Rizea a găsit totuși puterea de a nu vorbi și de a nu trăda. De citit, pentru a vă aminti apoi de povestea ei, în zilele în care
Vacanța perfectă cu cărți by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21189_a_22514]
-
împleticit cei cîțiva metri care mă despărțeau de vasul de toaletă, mă opream clătinîndu-mă în fața lui, îmi temperam suspinele, după care mă trînteam direct în genunchi (nu puteam să mă las ușor, că nu mă țineau picioarele) și, cu capul atîrnat deasupra WC-ului, vărsam, vărsam, vărsam. Fără număr și, desigur, în zadar, fiindcă, odată întoarsă la locul suferinței, constatam că nu se înregistrase nici o ameliorare. Nu știu cîte plimbări de-astea am făcut, dar, date fiind vînătăile cu care genunchii
Cum am pierdut războiul cu Napoleon by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21202_a_22527]
-
Constantă prin halta București Triaj. Femeile de care nu ne îndrăgostim. Adevăratele femei. Femeile bune rău. Bunăciunile care nu sunt niciodată bune de iubit. Celor care ne-au explorat trupul în toate profunzimile sale, nu le îngăduim niciodată să-și atârne vreo amintire în cuierul inimii noastre. Poveștile noastre de dragoste nu sunt pentru ele. Slăbiciunile noastre nu le privesc. Sms-urile dulcege, trandafirașii comestibili și lacrimile discrete în colțul ochelarilor de soare - toate astea le păstrăm pentru altele. Lor le mai
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82354_a_83679]
-
mirosuri grele de cărămidă spartă și damfuri de pivnițe, întunecimi țâșneau din cotloane cu bârne arse. Erau aievea sau doar mintea mea le deslușea în tencuiala scorojită inscripțiile scrijelate cu litere șchioape, găurile îndelung râcâite, piroanele masive de care mai atârnau capete de funii, fierăraie și sârmăraie, lanțurile și zdrențele de pături, hârtiile zburătăcite, saltelele pline de pete negre, sfâșiate, cu paie vineții ieșind din acele răni ale cârpei, umbrele pândind în câte un colț de culoar și izbucnind în chiote
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
ale cârpei, umbrele pândind în câte un colț de culoar și izbucnind în chiote demente când ne îndreptam pașii într-acolo? Undeva într-o curte interioară, la capătul unui lung și strâmt culoar, o macara cu o mare bilă ruginie atârnată de un fel de parâmă izbea într-un turn. Bușituri surde, gemete aproape umane, de trup chinuit de lovituri grele, icnete de ins care nu vrea să țipe, se chinuie în dureri atroce doar cu buzele încleștate, ultimă, disperată dovadă
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
și cu un burdihan pe care nu-l cuprindea cămașa, prea scurtă și prea îngustă. Parcă se afla gol sau și mai anevoie, numai în izmene, fără cămașă. Că atât se ivea din partea dumnealui îmbrăcată, niște burlane albe, cu beteliile atârnând pe dușumea ca niște capete de macaroane fleșcăite. își aduse aminte că a avut discuție mare în privința adoptării izmenelor scurte, a chiloților. Cică nu i-ar îmbrăca tocmai de rușine, îi argumenta el lui Mișu, hotărât să nu accepte în
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
oameni care, intrînd în redacția revistei, îi cer sprijinul; 3) atenția pe care i-o arată colegii. Judecat prin prisma acestor trei criterii, portretul Adrianei Bittel, arată astfel: 1) Adriana Bittel nu numai că are un cuvînt a cărui greutate atîrnă greu - de intervenția ei depinzînd deseori ce titlu și ce fotografie vor apărea pe pagina întîi -, dar, în plus, are o autoritate aproape intimidantă prin dreptul de veto pe care îl are în cursul ședințelor. Dacă spune "Nu!" în privința publicării
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
Moghioroș, cu grupa mare și educatoarea, ale șefei de detașament de pionieri, Morar Claudia Felicia, primind raportul la un foc de tabără, la Năvodari, ale adolescentei numai piele și os Clody " ținută stângaci de gât de un puști cu walkmen atârnat de gât,la Cabana Plaiul Foii,tot cu el,rezemată de schiuri,la Predeal, lângă teleferic și,împreună cu alți fani, la un concert al trupei Phoenix . - ...întâi și întâi vizionez expoziția de fotografii nostalgice! Fotomontajul lui Relu!Altarul Nanei! declar
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]